760 likes | 1.22k Views
Malabsorbtia si Malnutritia. Dr. Florina Cristescu Dr. Codruta Zus Program de formare GeroHOMEASSIST 2013 Sectiunea – Patologia varstnicului. Sumarul cursului :. Imbatranirea sistemului digestiv Malabsorbtia definitie Malnutritia definitie Etiologia malabsorbtiei
E N D
Malabsorbtia si Malnutritia Dr. Florina Cristescu Dr. Codruta Zus Program de formare GeroHOMEASSIST 2013 Sectiunea – Patologia varstnicului
Sumarul cursului : • Imbatranirea sistemului digestiv • Malabsorbtia definitie • Malnutritia definitie • Etiologia malabsorbtiei • Diagnosticul malabsorbtiei
Imbatranirea sistemului digestiv • Sistemul digestiv are o rezerva functionala suficient de mare pentru a pastra o functie normala la persoana varstnica, in absenta unor afectiuni digestive. • Imbatranirea se asociaza cu cresterea frecventei afectiunilor digestive, din care o proportie importanta este reprezentata de afectiunile digestive induse medicamentos (iatrogene). • O afectiune digestiva la varstnic necesita evaluare atenta, varsta este un factor de risc pentru patologia digestiva. • Caracteristica pacientului varstnic este prezentarea atipica a afectiunilor digestive cu simptomatologie frusta, tardiva, atipica datorata scaderii perceptiei viscerale.
Imbatranirea sistemului digestiv Cavitatea bucala - Diminuarea sensibilitatii gustative – induce scaderea apetitului, a sensibilitatii pentru gustul sarat (aport crescut de sare), se mentine sensibilitatea pentru gustul dulce • Pierderea dentitiei, paradontopatii – tulburari de masticatie, de deglutitie, diminuarea apetitului, cu scaderea aportului caloric ( persoanele protezate au masticatia cu 75-80% mai ineficienta) • Scaderea secretiei salivare – asociata cu senzatia de gura uscata (xerostomia este prezenta la 70%din varstnici), cresterea frecventei leziunilor bucale si esofagiene
Imbatranirea sistemului digestiv Esofagul • Scaderea presiunii sfincterului esofagian superior • Diminuarea amplitudinii undelor peristaltice cu evacuarea lenta a continutului esofagian • Frecventa mai crescuta a refluxului gastro-esofagian datorat in principal scurtarii portiunii intra-abdominale a sfincterului esofagian inferior si frecventei crescuta a HGTH • Modificarea iatrogena a functiei normale esofagiene – AINS, teofilina, chinidina, nitratii, produsii de fier, tetracicline, bifosfonati.
Imbatranirea sistemului digestiv Stomacul • Secretia acida se mentine, creste frecventa afectiunilor care induc hipoclorhidrie (gastrita atrofica). • Scade capacitatea de aparare a mucoasei gastrice prin scaderea secretiei de mucus, prostaglandine, bicarbonat si a fluxului sanguin la nivelul mucoasei • Creste frecventa ulcerului peptic in special in asociatie cu consumul AINS, in majoritatea cazurilor se asociaza cu Helicobacter pylori • Scade viteza de evacuare a continutului gastric (in special pentru lichide) – se mentine senzatia de satietate datorata distensiei gastrice cu diminuarea apetitului
Imbatranirea sistemului digestiv Stomacul • Hipoclorhidriadatorataatrofieigastriceapare la 24-50% din persoanelepeste 60 ani, • Acestfapt duce la scaderea pH-ului gastric si intestinal cu proliferarebacteriana in intestiulsubtiresimalabsorbtie de vit B12, consecintafiind anemia megaloblastica
Imbatranirea sistemului digestiv Intestinul subtire - Modificari minore (scaderea numarului de neuroni la nivelul plexului mienteric, modificari ale arhitecturii vilozitare) care in mod normal nu afecteaza motilitatea, permeabilitatea sau absorbtia la acest nivel. • Proliferarea bacteriana la nivelul acestui segment digestiv asociata cu DZ, diverticuloza, hipoclorhidrie poate duce la malabsorbtia – Fe, folati, Ca, Vit K, Vit B6, Vit B12. Este una din principalele cauze ale diareei la vastnic. • Scaderea productiei renale de 1,25-dihidroxicolecalciferol si scaderea raspunsului intestinal la actiunea acestuia duce la o scadere a absorbtiei intestinale de Ca.
Imbatranirea sistemului digestiv Intestinul gros • Motilitatea se mentine, scade sensibilitatea anorectala la distensie ducand la instalarea constipatiei (la instalarea acesteia participa si alti factori – hidratarea insuficienta, imobilizarea, medicatia concomitenta, etc) • Creste frecventa incontinentei fecale datorata modificarilor structurale la nivelului sfincterului anal (scaderea masei musculare locale, fibroza, modificari ale contractilitatii) si a altor afectiuni de tipul tulburarilor neurologice (afectiuni ale coloanei vertebrale lombo-sacrate, neuropatii – diabetica, alcoolica, deficit de vit B12, etc), leziunilor ano-rectale, utilizarea necontrolata a laxativelor. • Creste frecventa afectiunilor neoplazice (cancerul de colon), ischemice (colita ischemica, angiodisplazia de colon), infectioase si a diverticulozei colonice.
Imbatranirea sistemului digestiv Pancreasul • Suferamodificaristructuralede tip – fibrozalobulara, hiperplazieductala, care inducmaldigestie in situatia in care > 90% din functiapancreaticaexocrinaesteafectata • Functiaexocrinaestepastrataastfelincat absorbitagrasimilorsicarbohidratilor nu este afectata • Scadesensibilitateacelulelor beta pancreatice la valorileglucozeiserice cu diminuareasecretiei de insulina care asociata cu cresterearezistenteiperiferice la insulina, duce la instalarea DZ tip II.
Imbatranirea sistemului digestiv Ficatul • Structural apare fibroza intraparenchimatoasa si capsulara • Scade masa functionala hepatica, apare incarcare grasa si cu lipofuscina ( lipofuscina este un pigment brun rezultat din acumularea de reziduuri metabolice ale grasimi lor si proteinelor- fara semnificatie patologica) • In absenta unei afectiuni hepatice nu se modifica valorile testelor functionale hepatice – AST, ALT, FA, GGT, bilirubina • Scade usor sinteza proteica, scade degradarea proteinelor cu acumularea de proteine anormale • Scade fluxul sanguin hepatic (cu aproximativ 35% intre 40 si 65 de ani) care asociat cu scaderea masei functionale hepatice duce la tulburari de metabolizare a unor medicamente
Imbatranirea sistemului digestiv Ficatul (continuare) • Scade capacitatea de adaptare la stress a ficatului care in asociere cu diminuarea ratei de regenerare a tesutului hepatic duce la injurii hepatice mai importante in prezenta unui factor hepatotoxic (!polipragmazia) • Functional reactiile enzimatice de faza I (oxidarea, reducerea, hidroliza) scad cu varsta (cu implicatii in metabolizarea substantelor toxice, medcamente), iar cele de faza II (conjugarea) nu se modifica. Vezica biliara • Scade sinteza de acizi biliari, creste concentratia de fosfolipide si colesterol in bila, ceea ce duce la o crestere a frecventei litiazei biliare si a complicatiilor acesteia. • Motilitatea sistemului biliar nu se modifica
Malabsorbtia • Definitie : totalitatea semnelor si simptomelor datorate reducerii absorbtiei principiilor alimentare la nivelul mucoaselor sistemului digestiv si excretia in exces a grasimilor, proteinelor, hidratilor de carbon, asociate cu absorbtia inadecvata de vitamine, minerale, electroliti si apa. • Tulburarile de absorbtie pot fi extinse la toate elementele nutritionale de intensitati variabile, sau selective la unele elemente nutritionale in raport cu leziunile determinate de procesele degenerative, ischemice sau inflamatorii cronice. • Ex: leziunile ileonului terminal duc la deficit de vitamina B12-anemie macrocitara extragastrica
Malabsorbtia (Malasimilatia) • Afectareadigestiei in lumenul intestinal sireducereatimpului de contact aliment-mucoasa: - afectiunipancreaticecronice: fibrosclerozapancreatica, pancreatitiafibrochistica, litiazapancreaticaduc la insuficientapancreaticaexocrina - deficit saruribiliaresitulburari ale fluxuluibiliar: hepatopatiecronica, ciroza, stenozacoledocianaincompleta, coleseloroza, litiazacolecisticaproducmaldigestielipidicasimalabsorbtiavitaminelorliposolubile - disbiozafloreimicrobieneintestinale cu infestareparazitaraduc la tulburari ale digestiei - atrofiagastrica, carcinomul gastric prinhipoclorhidrieduc la maldigestiesimalasimilatiavitaminei B12 - hipertiroidiacresteperistalticasiscurteazatimpul de contact cu suprafatamucoasei
Malabsorbtia ( Malasimilatia) • Afectarea integritatii epiteliului intestinal: - enteropatia cronica nespecifica are ca principala deficienta disfunctia enzimatica a enterocitului, prin inflamatie cronica si modificari morfologice ale mucoasei, la care se adauga disbioza si hiperperistaltismul - utilizarea pe lunga durata a unor medicamente (hipocolesterolemi -ante, antibiotice) determina disfunctii enzimatice si proces inflamator cronic urmate de afectarea tuturor etapelor absorbtiei • Blocarea cailor de transport limfatic si sanguin: - insuficienta venoasa sau staza venoasa sistemica ( insuficienta cardiaca, pericardita constrictiva) duc la hipertensiune in vena cava - insuficienta arteriala mezenterica cronica are efect ischemo-anoxic la nivel enterocitar
Malnutritia • Definitie :dezechilibrulintrenevoilenutritionale ale organismului, aportul nutritional siutilizareaalimentelor in organism. Are carezultataparitia de deficite de macronutrienti (proteine, lipide, glucide), micronutrienti (minerale, vitamine) silichide.
Marasmul • Notiune care defineste limita compensarii nutritionale: scaderea marcata a masei musculare si a depozitelor adipoase, continut proteic visceral normal si functionalitate normala a organelor • Orice stress metabolic aditional ( interventii chirurgicale, infectii, arsuri) duce la malnutritie proteincalorica cu hipoalbuminemie - Kwashiorkor
Factori de risc • varsta • pierderea autonomiei, imobilizarea • alcoolismul • boli cronice: neoplaziile, infectiile cronice, hipertiroidia, hipercalcemia • saracia, mizeria sociala, singuratatea sau abandonul • scaderea acuitatii vizuale, olfactive, gustative • polipragmazia
Patogenie Scaderea aportului alimentar ( deficit caloric global) • mobilizarea rezervelor energetice si proteice • scadere in G • carente in principii: aa, vitamine, minerale • scaderea metabolismului bazal (hipo TA, bradicardie, adinamie) • tulb metabolice si hormonale ( scaderea insulinemiei, cresterea eliberarii de noradrenalina, nivelului sanguin de hormoni de crestere, glucocorticoizi) • cu cresterea glicolizei, a lipolizei, mobilizarea amino-acizilor pentru a mentine homeostazia energetica • modificarea spatiilor lichidiene cu aparitia edemelor de foame
Consecinte asupra aparatelor si sistemelor • Cord: modificaricantitativesicalitative - scadere in greutate a miocardului - scadereaglicogenului cardiac - atrofiemiofibrilara - edem interstitial consecinta - scadereacontractilitatii VS
Consecinte asupra aparatelor si sistemelor • Plaman: scaderea masei si fortei de contractie a muschilor respiratori • Digestiv: scaderea motilitatii tubului digestiv • scaderea secretiei gastrice • atrofia mucoasei intestinale • scaderea rezervelor de glicogen si a sintezei proteice la nivel hepatic • Renal: scaderea masei rinichilor • Sistem imun: cresterea susceptibilitatii la infectii • Afectarea sintezei hormonilor, a hematopoezei
Semne si simptome ale malabsorbtiei Semnesisimptome digestive • Diareea – simptomul care impunecelmaifrecventevaluarea • Steatoreea – rezultat al malabsorbtieilipidelor (aparecand > 6% din lipideleingeratesunt eliminate in scaun) – scaunemoi, lucioase, aderente, uratmirositoare • Meteorismul abdominal siflatulentaexcesiva – datoratefermentatieicolonice a hidratilor de carbon nedigerati • Dureriabdominalepostprandiale Semnegenerale - Scaderea in greutate in conditiileunuiaportalimentaradecvat • Anorexia • Durerimusculare, dureriosoase (deficit de vit D) • Crampemusculare, parestezii (deficit de Ca, Mg) • Paloare • Asteniafizica, fatigabilitate
Semne si simptome ale malabsorbtiei Semne si simptome Mecanisme fiziopatologice • Inapetenta - scaderea aportului caloric • Scaune anormale, abundente - continut de grasimi in scaun cremoase, decolorate • Diaree - acizi grasi irita tranzitul • Dureri abdominale difuze - suferinta pancreatica • Echimoze - deficit de vitamina K • Algii osoase si fracturi - depletie de calciu si vit D • Pierdere ponderala si - deficit complex de proteine fatigabilitate grasimi,electroliti • Anemie - deficit de Fe, folati, B12 • Crize tetanie - depletie de Ca si Mg
Semne si simptome alemalabsobtiei Semne si simptome Mecanisme fiziopatologice - Paloare, glosita, stomatita - anemie, deficit de Fe - deshidratare - deficit de apa si Na - edeme periferice - malnutritie proteica - casexie - deficit complex de proteine si grasimi - mers cu baza larga - deficit de vit B12 - alterari retiniene - deficit de vitamina A
Consecinte • Scaderea fortei musculare si fracturi • Hipotensiune ortostatica • Escare, edeme periferice • Scaderea activitatii celulelor natural killer, raportului CD4/CD8, a productiei de anticorpi si infectii • Anemie nutritionala • Cresterea interactiunii medicamentelor • Disfunctii cognitive
Diagnosticul clinic al malabsorbtiei • Elemente de anamneza • Simptomatologie (frusta, atipica, tardiva) : scadere in greutate, anorexie, episoade de diaree, constipatie, meteorism abdominal, flatulenta, dureri abdominale (postprandiale, asociate anumitor alimente), tulburari de mers si echilibru (deficitul de vit B12), deficit cognitiv (deficit vit B12 si folati), astenie marcata (anemii severe). • Istoric de chirurgie abdominala : rezectii gastrice, intestinale, colonice, colecistectomie • Istoric al medicatiei concomitente : utilizarea cronica de laxative, AINS, derivati de teofilina, chinidina, tetracicline, etc.
Diagnostic clinic al malabsorbtiei • Examenul clinic - Scadereaponderalaestesemnul clinic celmai important • BMI sub valorilenormale (casexie, marasm) • Paloarecutanata • Tegumenteuscate, cu descuamarefurfuracee, pliucutanat persistent ( <4mm femeie, <8mm la barbat) • Edemegambierehipoproteice • Valori ale scorului MNA sub 23,5 • GDS –Yessavage • MMSE
Diagnostic clinic al malabsorbtiei MNA (Mini Nutritional Assesment)este o scala simpla, validata, care se poate realiza cu usurinta. Cuprinde: • masuratori antropometrice (BMI, circumferinta brat, gamba) • evaluare generala (boli concomitente, tratament, autoevaluarea starii de sanatate) • ancheta dietetica (obiceiuri alimentare, autoevaluarea starii nutritionale) Interpretare: • scor > 24 = normal • scor 17-23,5 = risc de malnutritie , impune ancheta alimentara si interventie • scor < 17 = malnutrutie care necesita spitalizare.
Diagnostic paraclinic • Teste bioumorale : • HLG - anemie hipocroma, microcitara, anemia macrocitara • Biochimie serica: hipoproteinemie, hipoalbuminenie, hipocolesterolemie, hiposideremie, hipotransferinemie, scadere a vit B12, folatilor serici, ureei, creatininei • Modificarile testelor de coagulare (deficitul de vit K) • Ionograma serica-hipocalcemia, hiperpotasemie , • Kwashiorkor: hipoalbuminemie + hipotransferinemie + limfopenie + anemie • Albumina serica < 3.2g/dl, colesterol total < 160mg/dl sunt predictori de mortalitate crescuta • Anergie cutanata
Diagnostic paraclinic La persoanele cu marasm, casexie, HLG, CTLF, albuminaserica, testele de evaluare a imunitatiisuntnormale • Malnutritia protein-caloricahipoalbuminemica: - albuminaserica < 3,5g/dl - CTLF < 250ug/dl - anemie - edeme - anergiecutanata
Diagnostic paraclinic • Albumina serica reprezinta un parametru important pentru aprecierea statusului proteic • Timpul de injumatatire al albuminei este de 21 zile • Valoarea normala minima a albuminemiei este 4g/dl • La pacientii cu retentie hidrica ea scade la 3,5g/dl • O valoare sub 3,2g/dl la pacientii spitalizati este factor predictiv de mortalitate • Colesterolemia < 160mg/dl la pacientii spitalizati pe termen lung este predictor de mortalitate( reflecta malnutritia)
Diagnostic paraclinic • Teste pt evidentierea steatoreei • Examenul calitativ al materiilor fecale pentru fibrele musculare nedigerate, grasimi neutre si grasimi hidrolizate • Examinarea calitativa microscopica a unei probe coprologice prin coloratie Sudan III este utila si se coreleaza bine cu determinarea calitativa a grasimilor fecale • Determinarea cantitativa a grasimilor fecale reprezinta testul cel mai fidel pentru determinarea steatoreei. Se urmeaza o dieta cu un continut de 100g lipide pe zi si se recolteaza scaunul timp de 72 de ore. O excretie normala de grasimi fecale are o valoare sub 6 g in 24 de ore sau un coeficient de absorbtie a grasimilor ingerate de peste 94%. • Testul oral cu 14C trioleina : in procesul de digestie, trioleina este hidrolizata iar glicerolul marcat este absorbit si metabolizat la nivelul ficatului. 14CO2 rezultat este expirat si se masoara in aerul expirat la intervale de o ora pe o perioada de 6 ore. Normal, peste 3,5% din substratul marcat apare in aerul expirat in fiecare ora. Rezultatele acestui test pot fi modificate in DZ, obezitatate, dislipidemie, insuficienta pulmonara sau hepatica
Diagnostic paraclinic • Teste pt evidentierea tulburarilor de absorbtie la nivelul mucoasei intestinale • Testul de absorbtie a D-xilozei - cel mai utilizat test pentru malabsorbtia glucidelor. Se ingera 25 g de D-xiloza, excretia urinara de xiloza la 5 ore de 26 mmoli (4,0 g) sau mai mare este considerata normala. O alta posibilitate de efectuare a acestui test este determinarea nivelului seric al D- xilozei la 2 ore dupa administrare : nivelul seric al xilozei de 2 mmoli/L (30 mg/dl) sau mai mare indica o absorbtie normala a D-xilozei. Rezultat anormal al testului absorbtiei D-xilozei apare in bolile care afecteaza mucoasa intestinului proximal, cum sunt sprue celiac si sprue tropical. • Testul Schilling – evalueaza malabsorbtia vit B12 putand sa faca diagnosticul diferential intre anemia pernicioasa, diverse afectiuni ileale, proliferarea bacteriana, insuficienta pancreatica exocrina. • Biopsia intestinului subtire prin endoscopia digestiva superioara.
Diagnostic paraclinic • Teste pt evidentierea insuficientei pancreatice exocrine • Testul la secretina – se dozeaza concentratia bicarbonatului in lichidul duodenal dupa administrarea de secretina. Valori sub 70mEq/L sau 2ml/kgc sunt considerate anormale. • Testul la secretina si colecistokinina - se dozeaza concentratia amilazei, lipazei sau tripsinei in lichidul duodenal dupa administrarea de secretina si colecistokinina. • Alte teste – testul la bentiromida, tripsinogenul seric, identificarea radiologica a calcificarilor pancreatice, identificarea obstructiei/stricturii sfincterului Oddi prin diferite metode.
Diagnostic paraclinic • Teste pt evidentierea proliferarii bacteriene • Culturi ale aspiratului intestinal – in mod normal este abacterian – valori >100000 organisme/ml sunt considerate anormale • Testul la D-xiloza • Testul Schilling
Diagnostic diferential Sindroame consumptive • Hipertiroidia • Neoplaziile • IRC • Infectiile cronice • Boli inflamatorii cronice non-digestive Tulburari nutritionale de cauza psihica : depresia, anorexia nervosa, bulimia, paranoia, mania, dementele
Algoritm de evaluare a pierderii ponderale • Pierdereponderala > 5% documentata Aport caloric adecvat? Da : - malabsorbtie-tratament al cauzei - hipercatabolism/tulburarimetabolice: - endocrinopatie( tiroida, diabet) - malignitate - infectie ( endocardita, TB) - insuficientacardiaca - boalapulmonara cu hipoxemie
Algoritm de evaluare a pierderii ponderale • Pierdere ponderala >5% documentata Aport caloric adecvat? Nu Acces adecvat la alimente? Nu: Da: factori sociali evaluare tulb deglutitie necesar de asistare ingrijire orala, dentitie ingrijire
Algoritm de evaluare a pierderii ponderale • Anorexie: - depresie- consiliere , tratament antidepresiv - droguri- alcool - medicamente – reducere, reevaluare - boala - trateaza cauza - suport nutritional - disgeuzie (alterarea gustului) - deficit de zinc - droguri
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale Ceimaiimportantinutrientipentrusistemulnervossuntvitaminele din complexul B: • - tiamina - vitamina B1 • - acidul nicotinic - vitamina B3 • - piridoxina - vitamina B6 • - acidulpantotenic - vitamina B5 • - riboflavina - vitamina B2 • - acidul folic • - cobalamina - vitamina B12
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Factori favorizanti: - aportul excesiv de carbohidrati favorizeaza deficitul de tiamina - infectiile cresc necesarul de nutrienti esentiali - afectiunile tractului gastro-intestinal interfera cu sinteza si absorbtia vitaminelor - alcoolismul prin inlocuirea alimentelor in dieta, cresterea aportului de carbohidrati, alterarea absorbtiei intestinale
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Sindromul Wernicke-Korsakoff ( aportinadecvat de tiamina – vitamina B1) - hemoragii multiple in trunchiul cerebral, hipotalamus, talamusuladiacentventriculului III, corpiimamilari(anatomopatologic: proliferare de vase capilare, dilatatiisihemoragiiperivasculare) - alcoolul induce alterari la nivelulcortexului cerebral, cerebelsinerviperiferici.
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Cauze : - alcoolism si dieta inadecvata - varsaturi cronice in timpul sarcinii - varsaturi cronice in afectiuni digestive - hranire prelungita cu solutii perfuzabile cu carbohidrati fara aport vitaminic - anorexie nervoasa
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Clinica: debut insidiossausubacut cu - inatentie - apatieprogresiva - stare confuzionala cu dezorientaretemporo-spatiala - tulburari ale memoriei - oftalmoplegie cu diplopie - nistagmusorizontalsi vertical - tulb ale miscarilor conjugate ale globiloroculari - hemoragiiretiniene - neuropatieperiferica - ataxie
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Psihoza Korsakoff ( sindrom amnestic) - apare dupa faza acuta confuzionala - deficit de memorie pentru evenimente recente ( noile informatii nu pot fi retinute mai mult de cateva minute) - dezorientare temporo-spatiala - golurile de memorie pentru fapte recente sunt umplut cu evenimente confabulatorii, imaginare - multi pacienti recupereaza dupa SWK cu aparitia de tulburari ale memoriei recente
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Diagnostic : - clinic - ex. CT de obicei normal, postcadere – hematom - scadereatranschetolazeieritrocitare - crestereapiruvatului plasmatic Tratament: - tiamina 250mg/zi - vitamina C - altevit din compex B - adm de glucozasimpla duce la agravarerapida cu risc de deces
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Deficitul de acid nicotinic (vit B3) - ( pelagra): - cauze: alimentatie vegetariana, predominant bazata pe porumb, alcoolism - clinica: insomnii, fatigabiitate, nervozitate, iritabilitate, stare depresiva, apatie, deficit cognitiv, uneori psihoza acuta - poate aparea in contextul unei demente datorita refuzului alimentatiei, anorexiei - netratat duce la sindrom clinic demential
Boli ale sistemului nervos datorate deficitelor nutritionale • Clinic: - triada dementa + dermatita + diaree - dermatita in zonele expuse radiatiilor solare - afectare a maduvei ( cordoane laterale si posterioare) care simuleaza degenerescenta subacuta combinata a maduvei spinarii - tulburarile dermatologice si gastrointestinale raspund la administrarea de triptofan si ac. nicotinic - afectarea neurologica raspunde la administrarea de piridoxina