JUDEŢUL GIURGIU

1. JUDEŢUL GIURGIU

2. JUDEŢUL GIURGIU este localizat în partea de Sud a României , fiind unul din cele şapte judeţe ale regiunii Sud Muntenia

3. Judeţul GIURGIU • Informaţii generale • aşezare: în partea extremă sudică a României, limitrof Dunării;      • vecini: • la nord-Dâmboviţa; • la sud-Dunărea, Bulgaria; • la est-Ilfov, Călăraşi; • la vest-Teleorman;

4. Harta administrativă • suprafaţa: 3.526 kmp;      • populaţie: 302.000 locuitori; • populaţie activă: 132.863; • oraşe: GIURGIU-resedinta de judet (cu 73.000 locuitori, port pe malul stang al Dunarii, vis-a-vis de orasul bulgar Ruse); Bolintin Vale; Mihaileşti.      • relieful: este format din Câmpia Română, cu subunităţile: Câmpia Burnazului, porţiuni din Câmpia Găvanu Burda şi Titu, Lunca Dunării;      • clima: este temperat continentală de câmpie, cu veri calde si ierni moderate;      • cursuri de apă: reprezentate de cele tributare Dunării (colectorul general), Dâmboviţa la nord, Sabar, Argeş, Câlniştea, Neajlov. 

5. Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul judeţului, în satul Cartojani, iar altitudinea minimă este de 12 m, în lunca Dunării. • Bogăţiile naturaleale subsolului le constituie zăcămintele de petrol din partea de nord a judeţului,localitatea Bolintin-Deal şi pietrişurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor şi Dunăre.

6. Industrie şi agricultură • Procesul de restructurare început după Decembrie 1989, a făcut ca în economia judeţului să existe în prezent o regie autonomă, 6339 societăţi comerciale cu capital privat, 128 societăţi comerciale cu capital mixt româno-străin, 150 societăţi comerciale cu capital integral străin şi 100 societăţi cu capital mixt de stat şi privat. • În prezent, numărul agenţilor economici cu activitate industrială (inclusiv microîntreprinderi) se ridică la 996. • Principalele capacităţi de producţie industrială existente în judeţ sunt: energie electrică şi termică la SC Uzina Termoelectrică Giurgiu S.A., preparate din carne la SC “Coren-Carnig” SA, produse de panificaţie la SC “Panesim” SA, lapte şi produse lactate la SC ”Lacta” SA. • Fondul funciar al judeţului în profil teritorial în suprafaţă de 352602 ha, cuprinde 277135 ha teren agricol şi 75467 ha teren neagricol. • Terenul agricol reprezintă 78,6% din suprafaţa judeţului, din care teren arabil 259642 ha, păşuni 8805 ha, fâneţe 85 ha, vii 7599 ha şi livezi 1004 ha.

7. TURISM JUDEŢUL GIURGIU

8. COMANA Padurea Comana-(la 30 km sud de Bucuresti), rezervatie forestiera ce are aspectul unui codru des si care conserva valoroase specii vegetale si animale de origine sudica. Este construita din trei trupuri de padure: rezervatia naturala pentru protectia lacramioarelor "Calugareni-Fantanelor", rezervatie naturala si stiintifica pentru protectia bujorului romanesc "Padina Tatarului" si rezervatia naturala pentru protectia ghimpelui "Oloaga Gradinari".

9. MĂNĂSTIREA COMANA • Manastirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Tepes a fost atestata documentar din anul 1461. Aici se afla mormantul lui Patrascu Voda, fiul lui Mihai Viteazu, important punct de interes pentru turisti. Manastirea este situata pe malul raului Neajlov, Intr-un cadru natural deosebit de frumos, In imediata vecinatate a padurii Comana si a lacului cu acelasi nume de un pitoresc aparte. Rezervatia de bujori din padurea Comana atrage anual sute de turisti la Sarbatoarea Bujorului, organizata de autoritati si localnici.

10. Padurea Manafu Aflată la 36 km sud-vest de Bucuresti, în comuna Izvoarele, rezervatie forestiera construita din amestecuri naturale de stejar brumariu, garnita. Aici au fost colonizati fazanii si caprioarele devenind astfel si un important centru cinegetic.

11. Ruinele cetatii medievale-Giurgiu Cetatea a fost ridicata, pe o insula din fata orasului, în sec. XV, de Mircea cel Batran. A avut o importanta strategica deosebita fiind disputata deseori între munteni si turci;     

12. Turnul Ceasornicului • Turnul ceasornicului-Giurgiu,turn de observaţie cu o interesantă construcţie, a fost ridicat de armata turcă în 1700, din piatră masivă. • În sec. XIX a fost adaugat un mare ceasornic, care se pastreazăşi astăzi într-o stare buna (în centrul oraşului).

13. HEREŞTI La Herăşti se află un vechi palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udrişte Năsturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat şi amenajat ca muzeu de etnografie şi artă populară se află în comuna Floreşti Stoeneşti. Aspectul exterior îl aşează în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească.

14. GIURGIU-ROMÂNIA Giurgiu-port la Dunăre

15. Administraţia zonei libere GIURGIU

16. ZONA LIBERĂ GIURGIU • Obiective Pe lânga functia traditionala de centru gravitational pentru fluxurile comerciale internationale, Zona Libera Giurgiu are ca obiective prioritare atragerea investitorilor straini pentru dezvoltarea de activitati industriale precum si stimularea exporturilor de produse prelucrate. Zona Libera Giurgiu se intinde pe o suprafata de 160 ha. Ceea ce o distinge de zonele libere din România este faptul ca are un profil preponderent industrial , aici functionand inca de la infiintarea sa unitati de productie. Se urmareste concentrarea capitalului investitional spre acest gen de activitati, pornind de la considerentul ca exista deja spatii de productie disponibile, care necesita minime îmbunatatiri, iar de pe alta parte în municipiul Giurgiu exista forta de munca calificata, într-o mare diversitate de meserii care se preteaza activitatilor productive.

17. FACILITATI • • marfurile aflate in zona libera sunt considerate ca fiind in afara teritoriului vamal romanesc, atat timp cat ele nu sunt importate si nu sunt supuse platii taxelor vamale si TVA, pe perioada cat stationeaza aici. • •  marfurile straine pot stationa in interiorul zonei libere, fara plata de drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) si fara o limitare in timp. •  marfurile straine se pot prelucra in zona libera sub regimul vamal de perfectionare activa si/sau transformare sub control vamal, fara plata drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize) si fara garantarea acestora. •  bunurile din zona libera pot fi transportate în alta zona libera fara plata taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al României • •  investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate decât în cazuri de interes public (de exceptie) si cu plata unei despagubiri corespunzatoare. • •  la lichidarea sau restrângerea activitatii desfasurate în zona libera, persoanele fizice sau juridice pot transfera în strainatate capitalul si profitul, dupa plata tuturor obligatiilor catre statul român si partenerii contractuali. • • operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate în zona libera se fac în valuta liber convertibila, acceptata de Banca Nationala a României.

18. TERMINAL DE CONTAINERE • In Zona Libera Giurgiu a fost pus in functiune un terminal de transfer intermodal de containere de 20' si 40' . • Agentii economici –importatori, ale caror marfuri se aduc in containere in terminalele din Portul Constanta, au posibilitatea sa apeleze la transportul pe apa din Constanta pana la Zona Libera Giurgiu , beneficiind astfel de costuri de transport mai reduse. • Agentii economici –exportatori, care exporta marfuri prin Portul Constanta, au posibilitatea transportului de containere pana la Zona Libera Giurgiu, CF sau rutier, de aici acestea fiind preluatepe nave si transportate in terminalele maritime din Constanta (CSCT-Agigea, MAERSK, SOCEP, UMEX).

19. CAPACITATE • Există capacitatea de a asigura transportul containerelor cu nave fluviale din terminalele din Constanta in Zona Libera Giurgiu si retur in conditii foarte avantajoase. • In fiecare saptamana se asigura un transport, vineri nava incarcata cu containere pline pleaca din Terminalul Constanta,şi incepand cu ziua de duminica,pot fi livrate catre destinaţie, societatea prestand servicii in program non-stop. • In fiecare zi de marti nava incarcata cu containere pline /goale pleaca din Zona Libera Giurgiu,incepand cu ziua de miercuri,containerele putand fi incarcate pe navele liniilor maritime. In functie de volumul de containere si solicitarile inregistrate, existând posibilitatea de a efectua si curse suplimentare. • In oferta privind pachetul de servicii pentru transport containere pe apa din Terminal Constanta in Zona Libera Giurgiu sunt cuprinse si formalitatile de tranzit din Constanta la Giurgiu-Zona Libera. • La cerere functie de numarul de containere, există posibilitatea efectuarii de curse suplimentare

20. PORTUL ZONEI LIBERE GIURGIU • Portul Zonei Libere Giurgiu • 1. LOCATIA: km 492, in Bazinul Plantelor din Giurgiu, pe malul Zonei Libere • 2. DOTARI: - cheu vertical de 217 m lungime, poate cheia simultan 3 barje de cate 70 m lungime fiecare •                       - 1 macara de cheu de tip portal de 50/25 tf x 25/35 m •                       - 2 macarale de cheu de tip portal de 15/8 tf x 23/36 m a doua in functiune de la 01.09.2006 •                       - 1 reachstaker de 45 t care poate manipula containere de 40 picioare pana la 12 m inaltime •                       - 6 motostivuitoare cu capacitate maxima de ridicare de 3 tf fiecare •                       - 2 platforme pentru transport intern de 60 tf (tone forţă) fiecare • 3. CAPACITATI DE OPERARE: •      a). Containere: 100 buc. T / 8 ore intr-o dana •      b). Marfuri generale: - paletizate: 500 t / 8 ore intr-o dana, 1000 t / 8 ore in doua dane incepand cu 01.09.2006 •                                      - vrac: 400 t / 8 ore intr-o dana, 800 t / 16 ore intr-o dana • 4. MOD DE OPERARE: - normal 16 ore / zi lucratoare •                                        - maxima capacitate 24 ore / non stop

21. PARCUL TEHNOLOGIC ŞI INDUSTRIALGIURGIU-NORD (PTIGN)

22. AMPLASARE • Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord se aflã situat în zona de nord a oraşului Giurgiu pe drumul naţional DN5. • Distanţa faţã de capitalã este de 65 km iar faţã de Aeroportul Otopeni de 75 km; • PTIGN se aflã la 3 km de portul Dunãrean din Giurgiu; • Vama Giurgiu se aflã la 1 km de PTIGN; • PTIGN are ieşire la calea feratã Giurgiu-Nord.

23. SUPRAFAŢÃ Suprafaţa totalã a terenului este de 13,4 ha din care: • suprafaţa construitã este de cca. 8 ha; • suprafaţa construitã ocupatã de agenţii economici este de cca. 6 ha; • suprafaţa construitã şi neocupatã încã este de cca. 2 ha.

24. UTILITÃŢI • Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord pune la dispoziţia societãţilor din cadrul sãu infrastructura şi utilitãţile de care dispune: • canalizãri industriale, menajere şi pluviale; • staţie de epurare a apelor industriale; • 2 puţuri de apã la mare adâncime (600 m); • 6 staţii de transformare a energiei electrice de la medie la joasã tensiune; • centralã termicã; • cale feratã; • cãi de acces; • parcãri pãzite; • sãli de conferinţã; • laboratoare fizico-chimice; • cabinet medical de medicinã generalã şi medicina muncii cu toate dotãrile necesare; • cabinet de protecţia muncii; • reţeaua de telecomunicaţii: telefon, fax, internet.

25. PATRIMONIU • Patrimoniul Parcului Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord se compune din teren, clãdiri, infrastructurã, date spre folosinţã pe o perioadã de 30 ani de cãtre acţionarii S.C. Dunãreana S.A. Giurgiu.

26. SOCIETATEA ADMINISTRATOR • Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord este administrat şi gestionat de S.C. Parc Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord S.A., societate pe acţiuni înregistratã la Registrul Comerţului al judeţului Giurgiu cu nr. J52/350/04.12.2002. • Forma juridicã a societatii este de societate pe actiuni cu capital mixt. Durata societatii este de 30 ani , incepand de la data inmatricularii la Registrul Comertului. • Societatea are ca obiect de activitate : Administrarea Parcului Industrial Giurgiu Nord, in conditiile Ordonantei de Guvern nr 65/30.08.2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale.

27. Activitatea desfãşuratã în calitate de societate administrator (servicii oferite investitorilor din Parc, activitãţi desfãşurate în scopul dezvoltãrii Parcului Industrial): Servicii oferite investitorilor din Parc: - întreţineri şi reparaţii; - activitãţi ştiinţifice (studii de piaţã BRIE); - utilitãţi ; - parcãri pãzite ; - cãi acces ; - servicii medicale ; - sãli de conferinţã.

28. FACILITÃŢI • Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord pune la dispoziţia agenţilor economici care funcţioneazã în cadrul sãu infrastructura şi utilitãţile de care dispune precum şi o serie de alte servicii: • activitãţi de secretariat; • consultanţã financiarã; • activitãţi de contabilitate; • pazã permanentã; • servicii medicale; • comisionar vamal; • întreţinere permanentã a infrastructurii; • servicii bancare – bancomat; • acces la laboratoarele fizico-chimice; • Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord urmãreşte atragerea investitorilor strãini şi autohtoni care sã dispunã de tehnologii moderne şi a cãror activitate sã corespundã standardelor UE. • Facilitãţile sunt oferite nediscriminatoriu şi, în plus, Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord oferã chirii foarte mici pentru primii 5-7 ani astfel încât investitorii sã-şi recupereze investiţia într-un termen cât mai scurt.