UN STIL DE VIAŢÃ SÃNÃTOS

1. UN STIL DE VIAŢÃ SÃNÃTOS ELEV DANCIU IONUT –MIHAI LICEUL NICOLAE CARTOJAN GIURGIU

3. Cele mai sãnãtoase fructe de toamnã Fructele sunt foarteimportante pentru menţinerea sãnãtãţii organismului. Dieta bogatã în fructe scade apariţia bolilor cardio-vasculare, aduce un aport de substanţe antioxidante. Cel mai indicat este sã consumãm fructele din fiecare sezon ca şi o gustare, între mese şi nu imediat dupã masã. A venit toamna ! Sã-i savurãm fructele !

4. 1. Strugurii – Consumul de struguri reduce riscul apariţiei bolilor cardiovasculare datoritã conţinutului de polifenoli care impiedicã apariţia aterosclerozei; au un efect antiinflamator, scade tensiunea arterialã şi a valorilor colesterolului sãu. Este recomandatã cura de struguri de 1-2 kg/zi. Strugurii reprezintã un excelent diuretic, laxativ, eliminã acidul uric. Aceastã curã este indicatã contra dermatozelor şi în cazul unor tipuri de tuberculozã pulmonarã. Cei mai indicaţi struguri pentru a face cura sunt : pineau, pineau negru, de Bourgogne, pineau alb, Riesling, petit gris. Chiar şi în tratarea obezitãţii, contrar pãrerii cã strugurii aduc un aport caloric ridicat, se recomandã ca o zi din cinci sã se consume exclusiv struguri (1-1,5 kg) 2. Cătina-acest fruct s-a folosit iniţial în alimentaţia cosmonauţilor datorită efectului energizant şi pentru căsporeşte rezistenţa la radiaţii. Vitamina C este componenta de bază a acestui fruct. Mai exact, 100 de grame de cătină conţine 800 de miligrame de vitamina C, de două ori mai mult decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele. Cătina are un efect antianemic, tonifiant, vitaminizant, creşte imunitatea organismului, este un tonic vascular, îmbunătăţeşte funcţia de detoxifiere a ficatului, este un regenerator al pigmenţilor retinieni si previne apariţia aterosclerozei. 

5. CÃTINA - Conţine la 100 g de fructe proaspete: -  400-1500 mg de vitamina C, conţinut superior celui din cãpşuni, kiwi, portocale;  - pânã la 180 mg vitamina E;  - aproximativ 30-40 g de caroteinoizi, inclusiv beta caroten, licopen care dau fructelor culoarea galben-roşcat. Bogatã şi în acizi graşi nesaturaţi (linoleic şi linolenic) cu rol trofic. Vitaminele B 1,  B 2, PP, F, provitamina D se regãsesc în compoziţia fructelor de cãtinã. La fel şi mineralele calciu fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, fier. Fructele se pot recolta din august pânã la primul îngheţ şi se folosesc pentru prepararea ceaiurilor, siropurilor, marmeladelor, gemurilor, dulceţurilor. Cãtina aduce un aport important de vitamine, antiinflamator gastric, antiinflamator pulmonar eficient. Are efecte antioxidante şi antitumorale. Poate fi administratã inclusiv copiilor cu apetit scãzut. Eficientã în astenie fizicã şi psihicã. Datoritã efectului anticoagulant şi antiaterosclerotic este indicatã în afecţiuni cardiovasculare, în special hipertensiune arterialã, ateroscleroza, sindrom Raynaud, arteriopatie obliterantã. Folosit extern uleiul de cãtinã are efect de regenerare a ţesuturilor datoritã vitaminelor A şi  E. Eficient în cazul arsurilor, dermatozelor, degerãturilor. Extractele de cãtinã sunt adesea  folosite în industria cosmeticã. Şi afecţiunile oculare pot fi tratate cu preparate farmaceutice pe bazã de extract de cãtinã. Alte afecţiuni tratate cu ulei de cãtinã sunt cele ginecologice - eroziunile cervicale.

6. 3. Mărul - consumul de mere scade apariţia cancerului la ficat şi la colon, previne apariţia bolilor cardiovascular, astmului şi diabetului. Are proprietăţi antioxidante deoarece inhibă dezvoltarea celulelor canceroase. 4. Nucile - Studiile au demonstrat că există o asociere între consumul de nuci şi scăderea riscului bolii coronariană. Consumul de nuci scade riscul apariţiei diabetului şi cancerului la femei. Efectul asupra bărbaţilor este necunoscut. La ambele sexe consumul de nuci reduce riscul apariţiei litozei biliare (piatră la fiere).

7. 5. Măceşele - Sunt bogate în vitamina C. Au un efect antiinflamator şi antioxidant. Preparate sub formă de pulbere, măceşele sunt eficiente in tratarea osteoartritei, artritei reumatoide şi a durerilor lombare. Se consumă frecvent sub formă de ceai, sirop, decoct sau macerate cu miere. Consumul de măceşe scade tensiunea arterialã, creşte imunitatea, scade apariţia pietrelor la rinichi şi creşte pofta de mâncare. 6. Perele - Sunt bogate în vitaminele B1, B2, E şi C. Conţin de asemenea acid folic, betacaroten şi este foarte bogat în fibre. În plus, stimulează imunitatea, nu determină o creştere bruscă a glicemiei. Datorită fibrelor pe care le conţine, are un efet depurativ.

8. 7. Gutuile- Se mai numesc şi merele de aur. În scop terapeutic se folosesc atât fructele, cât şi seminţele, frunzele şi florile. Datorită conţinutului crescut în pectină şi tanin, au o acţiune benefică asupra mucoasei digestive. Din acest motiv, gutuile sunt indicate în afecţiunile gastro-intestinale şi ale căilor respiratorii. Datorită consumului ridicat de vitamina C, gutuile cresc apetitul alimentar, ameliorează astenia fizică şi ajută la recuperarea organismului în perioade de convalescenţă.   8. Prunele - Aduc un aport de vitamine A, B2 şi C. În plus, conţin calciu, fosfor, sodiu, fier şi magneziu. Prunele îmbunătăţesc funcţia aparatului digestiv, a ficatului şi pancreasului. Ameliorează durerile reumatice şi previne atacurile de panică. În plus, cresc pofta de mâncare. Prunele uscate au o valoare energetică mai mare decât cele proaspete, 302 calorii/100 de grame, faţã de 92 de calorii/100 de grame. Prunele uscate pot fi considerate energizante naturale, stimulând sistemul nervos şi muscular. Consumate dimineaţa, prunele uscate au proprietăţile unui laxativ.

9. 9. Rodiile - Un singur fruct asigură necesarul de vitama C pentru un adult. Sucul de rodii cu conţinut crescut în polifenoli reduce riscul de accidente cardiovasculare. Consumul de rodii scade tensiunea arterială, are un efect antiinflamator şi scade riscul apariţiei aterosclerozei. Rodiile sunt folosite ca produse cosmetice, ajutând la depigmentarea petelor solare şi au efect antiimbătrânire. 10. Castanele - Au proprietăţi energizante datorită conţinutului caloric crescut (200 de calorii/100 de grame). Au efect remineralizant, este tonic muscular şi nervos, antianemic şi creşte apetitul alimentar.

10. Zahãr alb/versus/zahãr brun Consumul de zahăr în cantitate crescută este dăunător organismului indiferent de tipul de zahăr. Acesta favorizează apariţia obezităţii şi produce modificări la nivelul profilului lipidic. Zahărul poate suprima imunitatea, accentuează hiperactivitatea la copii şi favorizează apariţia depresiei. De asemenea, favorizează tulburările de concentrare la şcolari. Poate să crească nivelul trigliceridelor, să scadă nivelul colesterolului bun, creşte nivelul colesterolului rău şi creşte riscul de dezvoltare a afecţiunilor cardio-vasculare.La nivelul tubului digestiv, consumul de zahăr interferează cu absorbţia calciului şi a magneziului. Favorizează apariţia cariilor dentare. Produce hiperaciditate gastrică şi scade sensibilitatea la insulină. În plus, favorizează fermentaţia bacteriilor din colon.

11. Diferenţele majore dintre zahărul alb şi zahărul brun este prezenţa melasei. Aceasta este un produs obţinut din procesarea trestiei de zahăr şi a sfeclei de zahăr în vederea obţinerii zahărului. Cu cât este mai rafinat zahărul, cu atât cantitatea de melasă este mai redusă. Zahărul brun este mai puţin rafinat, în timp ce zahărul alb este extrarafinat. Melasa conţine cantităţi importante de vitamine şi minerale, printre care cantităţi foarte mari de calciu, magneziu, potasiu şi fier. Studiile au demonstrat că o lingură de melasă asigură 20% din necesarul zilnic al nutrienţilor enumeraţi mai sus. Melasa lipseşte din zahărul alb datorită procesului de rafinare, în timp ce în zahărul brun se regăseşte în cantităţi de 3,5% (vorbim de zahăr brun light) şi 6,5% (zahăr brun dark). Cel mai frecvent zahăr brun care se găseşte în comerţ este obţinut din zahăr alb rafinat la care se adaugă melasă. Însă cantitatea de melasă regăsită în acest tip de zahăr apare într-o cantitate insuficientă pentru a asigura aportul de vitamine şi minerale.  O altă diferenţă între cele două tipuri de zahăr constă în numărul de calorii. Mai exact, 100 de grame de zahăr brun conţine 370 de calorii, în vreme ce 100 de grame de zahăr alb are 390 de calorii.

12. Cafea/versus/ceai negru Cafeaua şi ceaiurile sunt cele mai populare băuturi din lume, consumate de mii de ani datorită aromelor atrăgătoare şi a beneficiilor aduse pentru o viaţă sănătoasă. CAFEAUA - Polifenolii sunt prezenți din abundență atât în cafea, cât și în ceai și reprezintă componenta de bază a acestor băuturi alături de cafeină. O ceașcă de cafea conține 115 miligrame de cafeină. Cafeaua are următoarele efecte benefice pentru organism, efecte care au fost dovedite de numeroase studii:- efect antioxidant și anti-canceros - previne mutațiile genetice - efect proctector pentru boli nenumărate: de la diabetul zaharat și până la boala Parkinson Cei care consumă cafea în mod regulat au cu 80% un risc mai scăzut de a dezvolta boala Parkinson. Deși este neclar mecanismul, există o asociere între consumul de cafea și scăderea riscului de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2. Cafeaua reduce riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. Studiile făcute pe animale au demonstrat că administrarea de cafeină poate ameliora funcția cognitivă afectată în boala Alzheimer. Consumul de cafea poate preveni dezvoltarea cancerului de colon.

13. CEAIUL NEGRU • Principalele tipuri de ceaiuri sunt alb, verde, negru și oolong.Ceaiul negru, care este cel mai bogat în cafeină, cel mai aromat și bogat în antioxidanți. O ceașcă de ceai negru conține 40 de miligrame de cafeină, practic jumătate din cât conține o ceașcă de cafea. Efectele benefice ale ceaiului negru sunt următoarele:- scade riscul de proliferare sau dezvoltare al celulelor canceroase • - scade nivelul colesterolului • - optimizează tensiunea arterială • - îmbunătățește imunitatea organismului • - scade glicemia • - limitează excursiile glicemice • - favoizează scăderea ponderală

14. Carne roşie/versus/carne albã Atât carnea albă cât şi carnea roşie sunt la fel de importante când ne aflăm la vârsta de creştere. Cu cât înaintăm în vârstă, trebuie să ajustăm dieta la noile cerinţe ale organismului. După vârsta de 40 de ani, ar trebui să ne facem o reevaluare a dietei şi să ne alegem alimentele cu mai multă grijă. 

15. Carnea roşie are un conţinut bogat în proteine şi ajută la dezvoltarea organismului, fiind importantă în perioada de creştere a celor mici. Conţine fier, carnea roşie fiind singurul aliment care aduce o cantitate de fier în plus organismului, prevenind anemia. Carnea roşie conţine acizi graşi saturaţi, care sunt grăsimi nesănătoase. Grăsimile se depun pe artere, ducând în cele din urmă la apariţia arterosclerozei. Medicul nutriţionist recomandă să se consume măcar o dată pe săptămână carne roşie datorită conţinutului de fier. Cei care obişnuiesc să consume mai des carne roşie, trebuie să ştie că nu este recomandată o cantitate mai mare de 70-90 de grame pe zi. Un consum prea mare de carne roşie, poate să ducă la apariţia osteoporozei. Cei care mănâncă în cantităţi prea mari carne de porc prezintă un risc ridicat în apariţia cancerului colorectal şi a celui de stomac. De asemenea, consumul prea mare duce la apariţia bolilor cardiovasculare din cauza acizilor graşi. Există riscul de obezitate, iar secundar obezităţii, poate apărea diabetul zaharat de tip 2. Dintre tipurile de carne roşie, se recomandă în ordine, cea de vită, de porc şi de miel, îndeosebi muşchiul file.  Potrivit unui studiu realizat pe 500.000 de persoane de vârstă medie din SUA, arată că cei care consumă zilnic în jur de 120 de grame de carne roşie (echivalentul unui hamburger mic) sunt suspuşi cu 30% mai mult unei morţi premature faţă de cei care nu consumă carne roşie atât de des.

16. Spre deosebire de carnea roşie, carnea albă are avantajul de a fi digerată mult mai uşor, aduce organismului acizi graşi nesaturaţi, ajută la reducerea lipidelor reducând riscul bolilor cardiovasculare şi a altor afecţiuni. Carnea albă conţine de asemenea proteine, fier (însă într-o cantitate mai mică decât cea roşie), zinc, magneziu, vitaminele B2 şi B12. Este permis un consum zilnic de 150-200 de grame, datorită acizilor graşi saturaţi care sunt mai puţini. Puiul, peştele şi curcanul, toate conţin acizi graşi polinesaturaţi (omenga 3 şi 6). Aceşti acizi sunt esenţiali pentru că organismul nu îi poate sintetiza. În plus, acizi graşi polinesaturaţi au un efect cardioprotector, având un efect anti-inflamator la nivelul vaselor de sânge. Persoanele diagnosticate cu diabet sau cele care au probleme cu kilogramele în plus, sunt încurajate să consume cât mai des carne albă în detrimentul celei roşii. Mare grijă însă la modalitatea de preparare, deoarece aceasta poate să transforme alimentele sănătoaste în unele nesănătoase. Carnea alba este mai sănătoasă preparată la cuptor, fiartă sau pe grătar.

17. Carne/versus/soia

18. Nutriţioniştii susţin că soia nu este doar un înlocuitor al cărnii, ci şi o variantă mai sănătoasă pentru aceasta. Carnea constituie una dintre sursele importante de proteine, dar ea se dovedeşte totodată săracă în minerale, vitamine şi hidraţi de carbon. Potrivit nutriţioniştilor, carnea măreşte colesterolul şi creşte riscul de cancer. De asemenea, este bine de ştiut că acumularea unei cantităţi prea mari de proteine, datorat consumului de carne, este la fel de gravă ca şi lipsa lor. Acest surplus de proteine poate provoca boli ale ficatului, o creştere a presiunii sanguine şi arteroscleroză prin întărirea arterelor. Din această categorie, cea mai sănătoasă este carnea albă, respectiv cea de peşte, pui sau curcan. Carnea albă conţine proteine de calitate, fier, zinc, magneziu, vitamina B12. Cel mai indicat este peştele, care conţine acizi graşi polinesaturaţi, beneficiu pentru vasele de sânge. Acizii Omega 3 şi Omega 6 pot contribui la buna dezvoltare a creierului fătului. Pe locul doi, din punctul de vedere al efectelor benefice asupra organismului, se clasează carnea roşie. Aceasta este cunoscută pentru conţinutul ridicat de fier, esenţial pentru anemici. Carnea de vită este considerată cea mai nutritivă, urmează cea de porc, iar ultima este carnea de miel, care e şi cea mai grasă.

19. Soia mai este numită şi planta-minune, provine din Asia şi, datorită valorii sale nutritive foarte apropiate de cea a produselor de origine animală, este considerată unul din alimentele importante. Este un produs ideal pentru vegetarieni, datorită conţinutului extrem de bogat în proteine integrale care suplinesc cu succes absenţa produselor de origine animală. Datorită efectelor pe care le are asupra organismului, soia poate fi considerată un adevărat medicament pentru prevenirea mai multor tipuri de boli. Conţine o serie de elemente importante pentru buna funcţionare a organismului, printre care fosfor, calciu, magneziu, sodiu. Are de şapte ori mai mult magneziu decât pâinea din grâu. Vitaminele B, D si E, conţinute de soia, întârzie procesul de îmbătrânire, în timp ce acizii graşi nesaturaţi stopează dezvoltarea celulelor canceroase. O dietă bogată în soia este recomandată în cazul hepatitei cronice, surmenajului intelectual, asteniei, convalescenţei sau afecţiunilor dermatologice. Stabilizează insulina din sânge şi reglează funcţiile intestinale. Recomandată de medici şi terapeuţi naturişti, soia şi-a demonstrat cu vârf şi îndesat contribuţia la prevenirea şi vindecarea unor boli, precum cancerul. În plus, soia este un excelent purificator al organismului, alimentaţia bogată în soia contribuind vizibil la scăderea colesterolului şi toxinelor. Este mai ieftină decât carnea şi mult mai sănătoasă decât orice alte produse alimentare. Consumul de soia este aşadar obligatoriu pentru un stil de viaţă sănătos, în condiţiile în care acest aliment tinde din ce în ce mai mult să ocupe locul întâi în alimentaţia sănătoasă a viitorului.

20. ALEGEŢI ALIMENTELE CU GRIJÃ ! MÂNCAŢI SÃNÃTOS !