AUTOR: POPA STEFANIA CLASA: A SAPTEA A PROFESOR:GHITA MIHAELA

1. POLUAREA AERULUI • AUTOR: POPA STEFANIA • CLASA: A SAPTEA A • PROFESOR:GHITA MIHAELA

2. AERUL • 1)DEFINITIE SI COMPOZITIE: • Aerul este amestecul de gaze alcătuind straturile inferioare ale atmosfereiPământului • Compoziția aerului • După volum, aerul conține: • 78.084% Azot (N2) • 20.947% Oxigen (O2) • 0.934% Argon (Ar) • 0.033% Dioxid de carbon (CO2) • Urme de: • Neon (Ne) • Heliu (He) • Kripton (Kr) • Dioxid de sulf (SO2) • Metan (CH4) • Hidrogen (H2) • Cantitatea de vapori de apă din aer variază considerabil depinzând de vreme, climă și altitudine

3. Proprietati fizice,chimice si fiziologice • masa moleculara relativa • 28.98 °/mol greutate aer • 1 dm^3=1.293 gr densitate aer uscat la temperaturile • [°C] [kg/m³] -25 1.424 0 1.2929 20 1.2047 225 0.7083 densitatea aerului lichid (la -192°C) • 960 kg/m³ temperatura de fierbere • -192°C

4. aer lichid • Aer obținut la -140.7°C si 38,4 at Căldura specifică cp în intervalul de temperatură (0-100)°C la presiune normală (1 at=101325 Pa) • 1.011 kJ/(kg K) Căldura specifică cv .... • 0.8382 kJ/(kg K) Coeficient de dilatare termică pentru intervalul (0-100)°C • 3.67*10^-3 K^-1 Masa moleculară a aerului este aproximativ de 28,96443 g/mol (masa moleculara a aerului standard - CRC, 1983).

5. Importanta aerului • Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana, cateva zile fara apa, insa numai cateva minute fara aer. Aerul este esential pentru viata. Cinci minute fara aer provoaca leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase, cu consecinte grave asupra sanatatii, amenintand viata. De ce este aerul atat de important? Pentru ca el contine oxigen. Cand inspiram aerul in plamani, oxigenul este transferat in globulele rosii ale sangelui, care il vor duce mai departe la toate celulele organismului. La nivelul acestora au loc reactii chimice vitale. In urma lor, rezulta bioxidul de carbon, pe care tot globulele rosii il transports la plamani, care il vor da afara din corp, prin expiratie, caci este un produs rezidual. Cu alte cuvinte, aerul ne furnizeaza oxigenul datator de viata. Zilnic prin plamanii nostri tree 10.000 litri de aer. Aerul contine, langa oxigen si hidrogen, azot si, din pacate, uneori si elemente ocive din cauza poluarii atmosferei pamantului nostru. Aerul, care patrunde prin caile respiratorii - nas, gura, trahee, bronhii, bronhiole, este filtrat, umezit si incalzit la temperatura corpului. In final, el ajunge in cele mai mici camarute ale plamanilor, numite alveole, care sunt tapetate cu o retea de vase de sange foarte mici, numite capilare. La nivelul acestor capilare, se realizeaza schimbul de gaze - oxigen si bioxid de carbon. Acest schimb are loc rapid -in aproximativ 1 minut, tot sangele trece prin plamani, fiind oxigenat. Aerul contine si praf. Nasul poate filtra acest praf, de aceea este bine sa respiram pe nas si sa-1 ferim de infectii. Este foarte importanta calitatea aerului pe care-1 respiram. Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi, a padurilor, langa lacuri, mari si oceane. De aceea ne simtim atat de bine la munte, la mare sau in pare. Acest aer contine din abundenta oxigen si ioni negativi.

6. Lipsa aerului curat afecteaza celulele nervoase, centrii ratiunii, ai judecatii si ai afectivitatii. De aceea, un aer viciat slabeste eficienta mintii noastre. Cei a caror activitate le solicita mult mintea, intelectul, categorie din care fac parte si elevii, studentii, trebuie sa aiba grija sa ofere continuu plamanilor un aer cat mai bun cu putinta. Oxigenul se poate obtine numai prin respirajie. Este bine sa ne ajutam respiratia printr-o postura (pozitia corpului) corecta: umerii spre spate, pieptul in fata, spatele drept; prin imbracaminte lejera, prin respiratie diafragmatica (sa punem la lucru diafragma, muschiul abdominal in respiratie) si cat mai multa miscare fizica. Cel mai aprig dusman modern al aerului din incaperi este fumul de tutun. Este periculos atat fumatul activ, cat si contaminarea nefumatorilor din jur - fumatul pasiv. In ce priveste locuintele noastre si incaperile in care stam pe parcursul zilei, este bine sa ne deprindem sa le aerisim cat mai mult, practic geamurile ar trebui sa stea mai mult deschise, cu exceptia anotimpului rece cand, de asemenea, trebuie sa aerisim cat de mult cu putinta. Sa aerisim bine si asternutul de pat dimineata

7. Poluarea aerului • Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul Revoluției Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră. • Poluarea aerului • Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționeaza cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate. • Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearși". Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plante și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o ceață vizibilă și pătrunzătoare.

8. Majoritatea poluanților sunt eventual "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață dar după ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena si Londra. • Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării. • Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până acum în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele nordice și sudice ale planetei. • Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia.

9. Combaterea poluarii • Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban. • Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.

10. Imagini

11. SFARSIT!