1 / 12

UNDE ACUSTICE ŞI UNDE SONORE

UNDE ACUSTICE ŞI UNDE SONORE. CERCEL M ĂDĂLINA ISPAS LAURA MUNTEANU ROBERT POP ALINA ŞTEFAN MIHAELA. Clasa a XI a B. ~UNDE SONORE ~.

frayne
Download Presentation

UNDE ACUSTICE ŞI UNDE SONORE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. UNDE ACUSTICE ŞI UNDE SONORE CERCEL MĂDĂLINA ISPAS LAURA MUNTEANU ROBERT POP ALINA ŞTEFAN MIHAELA Clasa a XI a B

  2. ~UNDE SONORE ~ • Perturbaţiilemediuluiaerian, produse de cauze diverse, se propagăînmediulpecare-lstrăbatsub forma unorvariaţii de presiune. Acestefluctuaţii de presiuneconstituieundeleacustice. Pentruanumitevalori ale frecvenţelorșipresiunilor, undeleacustice pot fi detectate de urecheaumanăsub forma sunetelor. Intervalul de frecvenţe la care este sensibilăurecheaumană este situatîntreaproximativ 16 - 20.000 Hz, iarundeleacusticesituateînacestdomeniu se numescşiunde sonore.

  3. ~ULTRASUNETE~ • Uneori, termenul de undăsonoră este utilizatînmodincorectşipentruundeleacusticesituateînafaraintervalului de audibilitate la om. Undeleacusticecufrecvenţe mai mici de 16 Hz se numescinfrasunete, iarcelecufrecvenţe mai mari de 20.000 Hz se numescultrasunete.

  4. ~Impedanţa acustică~ • Noţiunea de impedanţă este întâlnită în diferite domenii ale fizicii, fiind definită, în general, ca raportul dintre o mărime “activă”, cum ar fi forţa, presiunea sau tensiunea electrică şi o mărime “reactivă” cum ar fi viteza sau intensitatea curentului electric.De exemplu, într-un circuit de curent alternativ, conformlegii lui Ohm: Z=U/I • unde: • Z - impedanţa electrică • U - tensiunea electrică • I - intensitatea curentului electric

  5. ~ • SurseSonore~ • SursesonoreOricecorp care vibreazasonora. Sunetele se produc in corzivibrante (vioara, corzilevocaleumane), coloane de aervibrante (orga, clarinet), placisi membrane vibrante (xilofon, difuzor, toba). 1.Tuburile sonoreTuburileconstituie o parte principalapentruinstrumentele de suflat, avandrolulrezonatorului. Sursasonorapropriu-zisa o constituieanciaprin care se produce oscilatiaaerului care formeazaundestationare in tubulsonor.

  6. Modul cum se formeazacomponentelesunetului in tuburideschisesauinchiseesteredat in figura 1, a si b. Ventrul se formeazaintotdeauna la ancie. Componentelesunetului se obtin ., pentrutubuldeschis

  7. Intr-un tub deschisfrecventafundamentalacorespunde (aproximativ) unuiventru al elongatiilor la fiecarecapatsiunui nod al elongatiilor in mijlocultubului , asa cum aratafigura

  8. Undesonore - Pedagogiemuzicala Undesonore IntroducereUndele capabile să provoace o senzaţie auditivă se numesc unde sonore, sau sunete şi trebuie să îndeplinescă următoarele caracteristici:- să aibă o durată mai mare de 0,06 secunde;- să aibă o intensitate mai mare de 10-12 W/m2, numit prag de audibilitate; După forma vibraţiilor, sunetul muzical se prezintă sub două aspecte:- sunet pur (simplu) fără armonice, produs pe cale naturală de diapazon, sau de sunetele orgii , ale flautului, sau generate artificial;- sunet timbrat (compus) cu armonice, produs pe cale naturală de instrumentele muzicale

  9. Din punct de vedere fizic, undele sonore sunt caracterizate prin următoarele proprietăţi:- viteza de propagare;- lungimea de undă;- frecvenţa sonoră;- intensitatea sonoră;- componenta spectrală;- durata sonoră.- timbrul sunetului

  10. Dacă două sunete din surse diferite ajung într-un punct din mediul de propagare, cele două sunete se combină prin sumare şi dau naştere la o undă rezultantă, fenomen care se numeşte superpoziţie liniară. Dacă vibraţia unui sunet este periodică şi repetitivă, atunci spunem că vorbim despre frecvenţa sunetului. Frecvenţa sunetului poate fi definită ca numărul de cicli pe unitate de timp şi se măsoară în Hertz (hz). Perioada unei vibraţii este timpul necesar pentru executarea unui ciclu complet (cu plecare de la punctul zero, până la amplitudinea maximă şi revenire la punctul zero).

  11. Nr. Înălţimea sunetelor pe scara muzicală Frecvenţa sunetelor (Hz)1 Do1 –sunetul cel mai grav al orgii mari 16.352 La1 – sunetul cel mai grav al pianului 27.53 Do2 - începutul octavei 2 32,74 Do3 – coarda Do a violoncelului 65.45 Do4 – sunetul mediu al vocii masculine 130.86 Do5 – sunetul mediu al vocii feminine 261.67 Do7 – sunetul acut al unei soprane 1046.498 Do9 – sunetul cel mai acut al pianului 41869 Do10 – sunetul cel mai acut al orgii mari 837210 Do11 – limita superioară a audibilităţii 16745

  12. Bibliografie http://www.orlonline.ro/wp-content/uploads/fig4dr.jpg http://uge-pe.blogspot.com/2008/03/s2c2-unde-sonore-pedagogie-muzicala.html

More Related