410 likes | 1.68k Views
Viaţa şi opera lui Ion CREANGĂ. N. 1 martie 1837 - Humuleşti D. 31 decembrie 1889 - Iaşi. Ion Creangă a copilărit în Humuleşti alături de mama sa Smaranda, tatăl Ştefan şi cei şapte fraţi, într-o casă specifică ţărănească.
E N D
Ion Creangă a copilărit în Humuleşti alături de mama sa Smaranda, tatăl Ştefan şi cei şapte fraţi, într-o casă specifică ţărănească.
Împrietenindu-se cu Mihai Eminescu, a început să frecventeze întrunirile societăţii literare "Junimea" conduse de Titu Maiorescu şi a publicat în "Convorbiri literare" diverse povestiri, anecdote şi chiar Amintirile. Ion Creangă este unul din marii clasici ai literaturii române care s-au afirmat la Junimea, in a doua jumătate a secolului al XIX-lea. E un scriitor realist care a reuşit să ridice proza românească din secolul trecut aproape pe aceleaşi culmi pe care Eminescu propulsase limba literară în poezie, valorificând vorbirea omului simplu şi ridicând-o la un nivel neegalat până astăzi. Despre cel mai mare povestitor al românilor, Ion Creangă, care îi urmează lui Ion Neculce, s-a spus că a intrat în literatură cu un substanţial fond sufletesc şi intelectual de sorginte populară. În acest sens, George Călinescu afirma că, scriitorul moldovean reprezintă “poporul român, însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune. În Creangă trăiesc credinţele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului”. Izvorul principal al operelor sale este folclorul românesc.Plecând de la folclor, Creangă a reuşit să ridice proza românească pe culmi nebănuite. Valorificând limba omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original. Îndemnul de a scrie i-a venit din partea bunului său prieten Mihai Eminescu. În toamna anului 1875 Creangă citeşte la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista Convorbiri literare, din octombrie: “Ce fericită achiziţie pentru societatea noastră acea figură ţărănească şi primitivă a lui Creangă” - exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei.
Fiind “tobă de anecdote”, el avea totdeauna pregătite câte o “corosivă” pentru junimiştii care se amuzau copios, hazul lor făcând să se cutremure pereţii. Râsul lui înveselea toată societatea, când aducea câte o poveste sau nuvelă, sau câte un capitol din Amintirile lui… “Cu câta plăcere şi haz ascultam sănătoasele produceri ale acestui talent primitiv” notează entuziasmat I. Negruzzi, recunoscând în Ion Creangă un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atracţie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii. Plecarea amicului său Mihai Eminescu la Bucureşti, la revista Timpul, unde devine redactor, boala care i se accentuează, îi adumbresc ultima perioadă a vieţii. Este văzut, însă rar, la cenaclul lui N. Beldiceanu şi colaborează sporadic la Contemporanul. În 1887 renunţă la învăţământ şi solicită pensionarea. La câteva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu, în 1889, în noaptea de Anul Nou, Creangă se stinge la Iaşi, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Poeta Veronica Micle a murit în acelaşi an cu cei doi. Ultimele zile le-a petrecut în bojdeuca din mahalaua Ţicău a Iaşilor, unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vieţii. De la Creangă ne-au rămas puţine scrieri, publicate postum în două volume de către fiul său.
1846 Septembrie: Ion Creangă începe cursul primar în satul natal, la şcoala înfiinţată de preotul Ion Humulescu (Nemţeanu) cu dascălul Vasile a Ilioaiei (Vasilcăi) 1848: Ion Creangă trece la şcoala învăţătorului Neculai Nanu din Broşteni. 1853: Creangă termină clasa a treia primară la şcoala publică de la Târgul Neamţ, avându-l ca profesor pe Isaia Teodorescu ("popa Duhu"). 1854: Creangă, numit acum Ion Ştefănescu, termină clasa a patra, şi toamna se înscrie la şcoala de catiheţi din Fălticeni ("fabrica de popi"). 1855 6 noiembrie: Ion Creangă este admis în anul al II-lea la seminarul din Socola. 1858: Ion Creangă absolvează cursul inferior al seminarului. 1859 5 noiembrie:Poporăni de la biserica Patruzeci de sfinţi din Iaşi dau mărturie lui Ion Creangă spre a fi hirotonisit preot. 1860 26 octombrie:Îl găsim înscris ca student în anul I la Facultatea de teologie din Iaşi.
1864: Absolvind un an de studiu la Institutul normal vasilian, Creangă se înscrie la concursul pentru ocuparea postului vacant de institutor la secţiunea a II-a a clasei întâi de la şcoala primară vasiliană Trei Ierarhi. La 13 noiembrie primea decretul de numire în post. 1865 10 ianuarie: Ion Creangă îşi începe activitatea de institutor. 1868: În august apare Metoda nouă de scriere şi citire pentru uzul clasei I primare de Ion Creangă, C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu şi A. Simionescu. 1870 20 octombrie: Creangă este mutat la Şcoala sucursală primară de băieţi nr. l din Iaşi (mahalaua Sărărie). 1871: Dat în judecata consistoriului, în septembrie, pentru conduita sa, e oprit de la "lucrarea diaconiei" "până va da probe de îndreptare". Era învinuit de a fi mers la teatru, de a fi tras cu puşca asupra bisericii, de a trăi mai mulţi ani despărţit de soţie şi de a se fi tuns. Apare Învăţătorul copiilor - carte de citit în clasele primare cu litere, slove şi buchi, cuprinzând învăţături morale şi instructive de C. Grigorescu, I. Creangă şi V. Răceanu.
1872: Apare a doua ediţie “Învăţătorul Copiilor”, iar doi ani mai târziu a treia. 1876: Apare Povăţuitoriu la citire prin scriere după sistema fonetică de Gh. Ienăchescu şi Ion Creangă, iar în "Convorbiri literare" - poveştile Punguţa cu doi bani (1 ianuarie), Dănilă Prepeleac (1 martie) şi Povestea porcului (1 iunie). 1877: Creangă tipăreşte întâi în broşură, apoi în "Convorbiri literare" nuvela Moş Nichifor Coţcariul. În revistă apar Povestea lui Stan Păţitul (1 aprilie) şi Fata babei şi fata moşneagului (septembrie). 1878: Apar în "Convorbiri literare" Ivan Turbinca (1 aprilie), Povestea lui Harap-Alb (1 august), Povestea unui om leneş (octombrie). 1879: Apare Geografia judeţului Iaşi de V. Răceanu, Gh. Ienăchescu şi Ion Creangă. 1880: În "Albumul macedo-român" apare anecdota Moş Ion Roată şi Unirea. 1881: În "Convorbiri literare" apare prima parte a Amintirilor din copilărie. În aprilie apare partea a doua a Amintirilor.
În "Convorbiri literare" (1 noiembrie) vede lumina tiparului nuvela Popa Duhu. 1882: În "Convorbiri literare" se publică partea a treia a Amintirilor din copilărie. 1883: Ion Creangă dă publicităţii nuvelele Cinci pâini şi Moş Ion Roată şi vodă Cuza. 1888: Creangă citeşte în Cercul literar al lui Beldiceanu ultima parte a Amintirilor din copilărie. 1889 31 decembrie: În urma unui atac de epilepsie, Ion Creangă se stinge din viaţă. 1890 2 ianuarie:Ion Creangă este înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iaşi. Apar Scrierile lui Ion Creangă, vol. I, cuprinzând Poveştile şi Moş Nichifor Coţcariul. 1892:Apar Scrierile lui Ion Creangă, vol. II, cuprinzând Amintiri din copilărie, Popa Duhu, Cinci pâini, Moş Ion Roată şi Unirea, Moş Ion Roată şi Cuza-vodă, Poezii poporane, Poezii proprii, Cuvinte, rostiri.