190 likes | 792 Views
Analizatorii auditiv şi vestibular. COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHIŞINĂU. Elaborat: profesor biologie Ion Bodean. Chestionar. Localizarea , anatomia analizatorului auditiv , recepţionarea şi transformarea sunetului: A) urechea externă; B) urechea medie; C) urechea internă;
E N D
Analizatorii auditiv şi vestibular COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHIŞINĂU Elaborat: profesor biologie Ion Bodean
Chestionar • Localizarea, anatomia analizatorului auditiv, recepţionarea şi transformarea sunetului: • A) urechea externă; • B) urechea medie; • C) urechea internă; • D) Propagarea prin nervul auditiv, aria auditivă; • Localizarea, sructura şi funcţia aparatului verstibular; • Igiena analizatorilor auditiv şi vestibular.
Subcompetenţe • Interpretarea rolului recepţiei sensoriale în viaţa omului; • Identificarea structurilor şi interpretarea mecanismului de funcţionare ale analizatorilor auditiv şi vestibular; • Identificarea factorilor nocivi, determinarea măsurilor de igienă personală.
Analizatorul acustico-vestibular • Este format din 2 aparate receptoare: • -Aparatul acustic- pentru recepţoinarea informaţiei sonore din mediu; • -Aparatul vestibular, sau de echilibru- pentru determinarea şi menţinerea poziţiei corpului în spaţiu, atît în mişcare, cît şi în stare de repaos. • Conducerea impulsurilor nervoase de la aceşti analizatori la scoarţă se efectuează prin nervul cohlear- pentru analizatorul auditiv;- nervul vestibular- pentru analizatorul vestibular. Ambii analizatori sunt situaţi în urechea internă. Perfecţionarea aparatului acustic din punct de vedere evolutiv, a determinat dezvoltarea unor anexe importante: urechea mijlocie şi urechea internă. • Urechea externă- captarea şi conducerea informaţiei sonore spre timpan;- este alcătuită din pavilion şi conductul auditiv extern. • Conductul auditiv extern- continuă pavilionul pînă la membrana timpanică. În interior canalul este căptuşit cu piele ce are glande ceruminoase şi perişori ce protejează membrana timpanică de pătrunderea corpurilor străine, agenţi patogeni şi parţial de inensităţi mari ale vibraţiilor sonore. • Urechea mijlocie- reprezintă o cavitate în stînca osului temporal- cutia timpanică.- rol de transmitere a vibraţiilor sonore spre aparatul acustic printr-un sistem vibrator, ce constă din membrana timpanică şi osicioarele auzului. În cutia timpanică se află fereastra ovală şi fereastra rotundă, cu rol de transmitere a informaţiei sonore.Timpanul- are schelet conjuctiv;- aşezat oblic şi puţin bombat spre interior. • Între membrana timpanică şi fereastra ovală se află 3 osicioare- ciocanul, nicovala şi scăriţa. Ciocanul este prins de membrana timpanică, articulează cu nicovala, care articulează cu scăriţa care are punct de tangenţă pe membrana ferestrei ovale. • Prin trompa lui Eustachio, cutia timpanică comunică cu faringele, prin care fapt se asigură egalarea presiunii de ambele părţi ale membranei timpanice;- la scăderea şi ridicarea presiunii în mediul extern. • Urechea internă- prerzintă un sistem de camere săpate în osul temporal şi care alcătuiesc labirintul osos;- în inzteriorul lui este situat labirintul membranos;- spaţiul dintre labirinteîmplut cu lichid- perilimfă.
Analizatorul acustico-vestibular • Labirintul osos – constă din – camera centrală- vestibul;- în ea se deschid 3 canale semicirculare perpendiculare unul pe altul, care sînt îndreptate în cele 3 direcţii principale ale spaţiului;- de asemenea este un conduct spiral- melcul osos, sau cohleie. Pe peretele lateral al vestibulului se află ferestrele ovală şi rotundă. Melcul este răsucit de 2,5 ori în jurul unui ax central- columela. Pe columelă se prinde o lamă osoasă- lama spirală, iar în profunzimea columelei – o serie de canale în care se găsesc axonii celulelor din ganglionul lui Corti;-care este format din neuronii senzitivi situaţi în şanţul ce străbate lama spirală. Lama osoasă se ăntinge de la columelă până la jumătatea lumenului colheei şi este întregită de membrana bazilară care constă din fibre de diferite lungimi;- în interiorul colheei se formează 2 compartimente- rampe. • Rampa superioră- spre fereastra ovală- rampa vestibulară. • Rampa inferioră- spre fereastra rotundă- rampa cohleară. • Ambele rampe conţin perilimfă şi comunică între ele prin helicotremă- orificiu ce se află în vârful melcului. • În labirintul membranos se află încăperile:- utricula şi sacula- ambele situate în vestibul şi umplute cu endolimfă, canalele semicirculare membranoase ce se situiază în canalele semicirculare osoase şi melcul membranos, adăpostit de melcul osos, care se prelungeşte prin canalul endolimfatic pînă sub dura mater craniană, unde se termină în fund de sac. • Utricula şi sacula comunică printr-un canal îngust. Canalele semicirculare membranoase se deschid în utriculă. În camerele labirintului membranos se află cele 2 tipuri de receptori;- vestibulari şi acustici. • Receptorii vestibulari, sînt situaţi în utriculă, saculă şi ampulile canalelor semicirculare membranoase.În utriculă şi saclă se găsesc cîte o maculă otolitică, formate din epiteliu înalt, în care se găsesc celule înzestrate cu cili, deasupra cărora se găseşte o masă gelatinoasă;- în interiorul acestei mase se disting granule calcaroase- otolite. • În ampulile canalelor semicirculare proeminenţele epiteliului spre interior formează crestele ampulare, care sînt prevăzute cu cili cuprinşi într-o masă gelatinoasă în formă de cupolă ce îmbracă crestele;- otolite nu au.
Analizatorul acustico-vestibular • Celulele ciliate din creste şi macule vin în contact cu ramificaţile dendritice ale neuronilor din ganglionul lui Scarpa, care sânt primii neuroni ai căii vestibulare. • Receptorii acustici se găsesc în canalul cohlear, care se află pe partea internă a membranei bazilare în organul lui Corti.Organul lui Corti- format din 2 rânduri de celule de susţinere care sunt depărtate la bază şi apropiate la vârf, formînd un tunel- tunelul lui Corti. De ambele părţi ale tunelului se găsesc celule senzoriale ciliate, care la bază sânt înfăşurate de dendritele neuronilor din ganglionul lui Corti,- primii neuroni ai căii acustice. • Segmentul intermediar al analizatorului acustico- vestibular, are 2 căi;- calea vestibulară şi calea acustică.- ambele căi se unesc şi formează nervul vestibulocohlear.(perechea VIII-a) • Calea vestibulară – axonii neuronilor din ganglionul lui Scarpa formează ramura vestibulară, care în bulb ajunge la nucleii vestibulari, unde se găseşte al 2-lea neuron. Axonii neuronilor de aici pleacă în cea mai mare parte în cerebel;- o altă parte merg la nucleii nervulor motori ai globilor oculari. • Calea acustică – Axonii neuronilor din ganglionul lui Corti, formează ramura cohleară, - ajung la punte, unde se găseşte al 2-lea neuron.Axonii neuronilor de aici, după ce se încrucişează, trec pe partea opusă, urcă spre talamus, spre un nucleu special, unde es află al 3-lea neuron,- prelungirile acestuia ajung la scoarţa cerebrală, în girusul temporal superior.
Continuitatea structurală şi funcţională a elementelor urechii medii Urechea medie (I) Urechea medie (II)
Parcursul sunetului din mediul extern la aria corticală de recepţie şi transformare
Arii senzoriale în cortexul uman • 1 — arie vizuală;2 — arie auditivă;3 — aria senaţiilor de pe suprafaţa pielii;4 — arie motorie;5 — arie olfactivă.
Igiena urechilor... • Canalele auditive suntmai curate decat crezi. Cu ajutorul unui sistem uimitor, toate impurităţilesunt împinse în afara, astfel încat putem spune că urechile noastre se curăţăsingure. In aceste condiţii, utilizarea beţişoarelor pentru o “mai bună” curăţieniereprezintă mai mult o agresiune.Specialiştii ORL-işti recomandă:ştergerea pavilionului extern al urechii cu ajutorul prosopului după fiecareduş sau baie. Atat. Este suficient pentru ca urechea să fie menţinută într-ostare de curăţenie adecvată. Ceara din urechi nu este, aşa cum o considerămulte persoane, o murdărie, dimpotrivă; are un rol de curăţare a canalului auditiv şi de protejare împotriva bacteriilor.Indepartarea ei obsesivă cu ajutorul beţişoarelor poate duce la apariţia iritaiilor, dertmatitelor şi a infecţiilor. În plus, prin această metodă empirică, ceara este împinsăinăuntru, formându-se dopurile. La unele persoane dopurile se formează şi dinpricina producţiei de cerum în exces.In aceasta situaţie, medicul despecialitate este singurul în măsură să cureţe urechea, prin irigare. După ocurăţare la cabinetul medical este foarte important să nu se foloseascăbeţişoarele, întrucât canalele sunt complet curăţate, iar ceara poate fiîmpinsă şi mai profund. • In concluzie, renunţă la beţişoare.
Bibliografie • sanatate.bzi.ro • clarfon.ro • WikipediA • otit.com.ua • azeem.weblog.ro • wsyachina.narod.ru • mymed.ro • scritube.com • superstock.com