Preluarea de datorie ș i cesiunea contractului î n reglementarea Noului Cod civil

1. Preluarea de datorie și cesiunea contractului în reglementarea Noului Cod civil Laura Retegan – Senior Associate 17 octombrie 2011

2. 1. Preluarea de datorie – reglementare • Reglementare • Reglementări privind configurarea regimului juridic al preluării convenționale de datorie: Noul Cod Civil, Legea nr. 287/2009 – art. 1599-1608 (Cartea a V-a „Despre obligații”, Titlul VI „Transmisiunea și transformarea obligațiilor”, Capitolul III „Preluarea datoriei”); • Reglementări privind aplicarea în timp: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 – art. 117 alin. 2: „Obligația transmisă prin preluare de datorie își păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data nașterii obligației”.

3. 1. Preluarea de datorie – definire și delimitări • Definire și delimitări • Preluarea de datorie: • presupune transmisiunea către o altă persoană a obligației de a plăti o sumă de bani ori de a executa o altă prestație. • Distincția față de cesiunea de creanță: • preluarea de datorie – vizează latura pasivă a raportului obligațional, • cesiunea de creanță – vizează latura activă a raportului obligațional; • deși preluarea de datorie se manifestă aparent asemenea unui mecanism corelativ cesiunii de creanță – regimul juridic al celor două operațiuni nu este simetric.

4. 1. Preluarea de datorie – modalități • Modalități • Art. 1599 N.C.civ. prevede 2 modalități de realizare a preluării de datorie: • prin contract încheiat între debitorul iniţial şi noul debitor, ale cărui efecte se vor produce numai dacă creditorul își dă acordul (art. 1599 alin. 1 lit.a) corob. cu art. 1605 N.C.civ.); • prin contract încheiat între creditor şi noul debitor (art. 1599 alin. 1 lit.b).

5. 1. Preluarea de datorie – modalități • Preluarea de datorie prin contract încheiat între debitorul iniţial şi noul debitor • eficacitatea operațiunii este subordonată acordului creditorului (art. 1605 N.C.civ.) – discuții valoare consimțământ; • pentru obținerea acordului – oricare dintre contractanţi poate comunica creditorului contractul de preluare, putând stabili un termen rezonabil pentru răspuns (art. 1606 alin. (1) corob. cu art. 1607 alin. (1) N.C.civ.); • acordul creditorului nu poate fi cerut cât timp nu a primit comunicarea; • lipsa de răspuns a creditorului în termenul stabilit – echivalează cu un refuz (art. 1607 alin. 3 N.C.civ.);

6. 2. Preluarea de datorie – modalități • Raporturile dintre debitorul inițial și noul debitor până la obţinerea acordului din partea creditorului ori în cazul refuzului acestuia • pot modifica sau denunța contractul (art. 1606 alin. 3N.C.civ.); • cel care a preluat datoria este obligat să libereze pe debitor executând la timp obligaţia (art. 1608 alin. 1 N.C.civ.); • contractanții pot deroga de la regula potrivit căreia în aceste situații creditorul nu dobândește un drept propriu împotriva celui obligat să îl libereze pe debitor (art. 1068 alin. 2 N.C.civ.) • Concluzie: chiar în absența consimțământului creditorului preluarea de datorie produce o serie de efecte între debitorul inițial și noul debitor – preluare de datorie internă (terminologie consacrată în doctrina elvețiană).

7. 1. Preluarea de datorie - efecte • Efectele preluării de datorie • Liberarea debitorului - potrivit art. 1600 N.C.Civ. în funcție de liberarea debitorului distingem 2 ipoteze: • în principiu, prin exprimarea fără rezerve a consimțământului creditorului, noul debitor îl înlocuiește pe cel vechi, acesta din urmă fiind liberat; • părțile pot deroga de la principiul enunțat anterior, în sensul că debitorul iniţial nu este liberat, ci alături de acesta, iar nu în locul său, intervine un nou debitor care este ţinut solidar sau conjunct cu primul; • în toate situațiile debitorul inițial nu este liberat dacă noul debitor era insolvabil la data preluării datoriei, iar creditorul nu a cunoscut această împrejurare (art. 1601N.C.civ.).

8. 1. Preluarea de datorie - efecte • Accesoriile creanței (art. 1602 N.C.civ.): • preluarea datoriei operând o substituire de debitor datoria se transmite în forma sa inițială => creditorul poate invoca în contra noului debitor toate drepturile pe care le are în legătură cu creanța preluată (art. 1602 alin. 1 N.C.civ.); • Excepții: • garanțiile creanței care nu pot fi despărțite de persoana debitorului; • garanțiile personale sau reale constituite de terți se vor stinge dacă aceștia nu și-au dat acordul la preluare. • Mijloacele de apărare (art. 1603 N.C.civ.): • în absența unei stipulații contrare, noul debitor poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorului inițial, mai puțin compensația sau altă excepție personală debitorului inițial; • nu vor putea fi opuse - mijloacele de apărare întemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor și debitorul inițial.

9. 1. Preluarea de datorie - efecte • Ineficacitatea preluării datoriei (art. 1604 N.C.civ.): • desființarea contractului de preluare determină renașterea obligației debitorului inițial, sub rezerva drepturilor dobândite de terții de bună-credință; • creditorul poate pretinde daune-interese de la cel care a preluat datoria atunci când acesta din urmă poartă răspunderea desființării contractului și a prejudiciilor încercate de creditor.

10. 2. Cesiunea contractului - reglementare • Reglementare • Reglementări privind configurarea regimului juridic al cesiunii convenționale de contract: Noul Cod Civil, Legea 287/2009 – art. 1315-1320 (Cartea a V-a „Despre obligații”, Titlul II „Izvoarele obligațiilor”, Capitolul I „Contractul”); • Reglementări privind aplicarea în timp: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 - art. 102 alin. 1: „Contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.”

11. 2. Cesiunea contractului – definire și delimitări • Definire și delimitări: • Cesiunea convențională de contract: • art. 1315 alin. 1 N.C.civ. „O parte poate să își substituie un terț în raporturile născute dintr-un contract numai dacă prestațiile nu au fost încă integral executate, iar cealaltă parte consimte la aceasta”. • Distincții: • cesiunea de contract – vizează ansamblul raportului obligațional (toate drepturile și obligațiile); • din punct de vedere al regimului juridic este privită ca un tot unitar – nu un cumul dintre o cesiune de creanță și o cesiune de datorie;

12. 2. Cesiunea contractului – contractele cesibile și forma cesiunii • Contractele cesibile • Contractul poate fi cedat „numai dacă prestațiile nu au fost executate” (art. 1315 alin. 1 N.C.civ.) => sunt cesibile: • contractele cu executare dintr-o dată ale căror prestații nu au fost executate; • contractele cu executare succesivă; • Nu sunt cesibile următoarele contracte: • contractele executate; • atunci când sunt exceptate prin lege (1315 alin. 2 N.C.civ.). • Forma contractului de cesiune • art. 1316 N.C.civ. – simetria formelor - cesiunea contractului și acceptarea „trebuie încheiate în forma cerută de lege pentru validitatea contractului cedat”.

13. 2. Cesiunea contractului – consimțământul contractantului cedat • Consimțământul contractantului cedat: • Art. 1315 alin. 1 teza finală N.C.civ. - „cealaltă parte consimte la aceasta” => necesitatea consimțământului contractantului cedat; • Precizări privind consimțământul anticipat: • cesiunea va produce efecte față de contractantul cedat doar din „momentul în care substituirea îi este notificată ori, după caz, din momentul în care o acceptă” (art. 1317 alin. 1 N.C.civ.); • în ipoteza unei clauze „la ordin” sau a unei clauze echivalente – în absența unei dispoziții legale contrare girarea înscrisului produce efectul substituirii (art. 1317 alin. 2 N.C.civ.) • Dispozițiile speciale privind transferul și publicitatea – rămân aplicabile (art. 1317 alin. 3 N.C.civ.).

14. 2. Cesiunea contractului – efecte • Efectele cesiunii contractului • Liberarea cedentului - potrivit art. 1318 N.C.Civ. în funcție de liberarea cedentului distingem 2 ipoteze: • în principiu, din momentul în care subtituirea îşi produce efectele față de contractantul cedat cedentul este liberat față de acesta; • prin derogare de la principiul enunțat anterior, contractantul cedat poate declara că nu îl liberează pe cedent, prin urmare: • „contractantul cedat se poate îndrepta împotriva acestuia atunci când cesionarul nu își execută obligațiile”; • conservarea dreptului de regres – presupune notificarea neexecutării către cesionat în termen de 15 zile de la data neexecutării/cunoașterii faptului neexecutării.

15. 2. Cesiunea contractului - efecte • Excepțiile contractantului cedat (art. 1319 N.C.civ.): • poate opune cesionarului toate excepțiile care rezultă din contract; • nu pot fi opuse: vicii de consimțământ/orice apărări sau excepții născute din raporturile sale cu cedentul decât dacă și-a rezervat expres acest drept. • Obligația de garanție datorată de cedent (art. 1320 N.C.civ.): • garanția validității contractului; • atunci când își asumă convențional garanția executării contractului – va fi ținut ca un fideiusor.

16. 3. Concluzii • Concluzii • Noul Cod civil reglementează în mod expres două figuri juridice care pot conduce la o transmisiune izolată atât a laturii pasive, cât și a întregului raport juridic; • În ambele ipoteze consimțământul creditorului/contractantului cedat – joacă un rol esențial – de aceea regimul juridic al acestor operațiuni nu urmează întocmai modelul transmisiunii oferit de cesiunea laturii active.

17. Vă mulţumesc! • Laura Retegan Senior Associate Adresă: Plantelor nr. 12, 023974 Bucureşti, Sector 2, România Telefon: (+40 21) 311 05 17 (18) Fax: (+40 21) 311 05 19 E-mail:laura.retegan@zrp.ro Website: www.zrp.ro