320 likes | 516 Views
Diashow-AUTOMAT. Sfintele Sărbători de Paşti. şi. tradiţiile româneşti.
E N D
Sfintele Sărbători de Paşti şi tradiţiile româneşti
Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în IerusalimFloriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti.Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământeascăîn care a acceptat să fie aclamat ca Împărat.
În această zi, denumităşi Duminica Stâlparilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri inmugurite de salcie, care se împart creştinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumanări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic şi de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Cu acestea, după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfinţite, creştinii împodobesc icoanele, uşile şi ferestrele.
Denumirea populară a sărbătorii de Florii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim. Ca aspect necreştin, amintim obiceiul ca în vreme de furtunăsă se pună pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a împrăştia norii şi grindina, protejând casa şi familia de dezastre.În tradiţia populară existăcredinţa căînsăşi Maica Domnuluia binecuvântat salcia
Ouăle de Paştepotrivit tradiţiei, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numităşi „miercurea Paresimilor".Era credinţa ca ouale alese în această zi nu se stricau până la Paşte. Acum se alegeau ouale pentru mâncarea de Paşti şi ouale ce urmau să fie înroşite. Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paştelui, însă, niciodatăîn Vinerea Mare.
Ouale roşii sunt numite în Bucovina “merişoare”, iar cele cu ornamente sunt numite “încondeiate”, “închistrite” sau “împistrite”.
Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăseste mormântul şi se întoarce la viaţă, precum puiul de găinăieşit din găoace. Folclorul conservă mai multe legen-de creştine care explică de ce se înroşesc ouale de Paşti. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Hristos.
În Joia Mare se coc cozonaci şi se roşesc ouale. În seara acestei zile creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. În Sudul ţării, fetele fac câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare nod câte o dorinţăşi dezlegându-le când dorinţa s-a împlinit.
Vinerea Mare (Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru căîn această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii.În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului. Se aduc flori la Sfântul Epitaf iar la sfărşitul slujbei preotul împarte florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum şi cand ajungeau acasă ocoleau casa de trei ori.
În noaptea de Înviere fiecare tânăr sau bătrân vine la biserică ca să ia parte la Înviere şi să ia lumină. Fiecare credincios poartăîn mână o lumânare pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Aceasta lumânare este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. DupăÎnviere, fiecare om se întoarce cu lumina, numităîn cele mai multe părţi Lumina Învierii, aprinsă acasă. După ce păşesc peste prag, se închină, iar apoi sting lumânarea în grinda casei
Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Invierea Domnului,este prilejul, pentru români, de a trăi clipe de bucurie sfântă, dar şi de a sărbători în cadrul comunităţii.Paştele, cum denumesc românii sărbătoarea Învierii, îşi are etimologia în cuvântul ebraic pesah, trecere.
Pştele este unul din cele câteva momente de peste an când ne oprim puţin din agitaţia vieţii de zi cu zi, ne privim sufletele şi medităm la cuvinte precum credinţă, speranţă, lumină, încredere, iertare, răbdare.
Fie ca Sfânta Sărbătoare a Paştelui să vă aducă vouăşi celor dragi sănătate, pace şi linişte. Lumina Sfintei Învieri să vă lumineze sufletul şi viaţa.