1 / 13

SISTEMUL DE PERSONALITATE

SISTEMUL DE PERSONALITATE. PERSONALITATEA.

garrison-camacho
Download Presentation

SISTEMUL DE PERSONALITATE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. SISTEMUL DE PERSONALITATE

  2. PERSONALITATEA Personalitatea nu reprezintă un adaos la SPU (sistemul psihic uman) şi nici o reducere la o funcţie sau la un process psihic. Ea determină specificul SPU. Aşadar, studiul psihologic al personalităţii constă în studiul programelor, structurilor profunde şi organizării SPU. Din punct de vedere sintetic, personalitatea este o rezultantă a următoarelor elemente: • temperamentul-latura dinamico-energetică a personalităţii; • aptitudinile- latura instrumental-operaţională a personalităţii; • caracterul- latura relaţional-valorică a personalităţii; • creativitatea.

  3. Concepţii empirice şi ştiinţifice cu privire la personalitate

  4. TEMPERAMENTUL • Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a sistemului de personalitate. • Trăsăturile şi tipurile temperamentale sunt cel mai uşor de constatat dintre celelalte trăsături ale personalităţii. • Nu există tipuri temperamentale bune sau rele, pozitive sau negative. Prin urmare, o profesie poate fi exercitată de orice tip temperamental. De exemplu, profesia de scriitor: V. Alecsandri- temperament sangvinic, I. L. Caragiale- temperament coleric, M. Sadoveanu- temperament flegmatic, M. Eminescu- temperament melancolic. • Modul în care se exprimă temperamentul poate fi educat şi controlat. • Temperamentul este înăscut.

  5. Portrete temperamentale • Colericul- excitabil, eruptiv, năvalnic. Oscilează între entuziasm şi decepţie. Are înclinaţii spre exagerare şi este neliniştit, nerăbdător, predispus la furie violentă sau afecţiuni neobişnuite. Este extravert şi comunicativ. • Sangvinicul- echilibrat şi rapid. Se adaptează repede şi este binedispus. Are capacitate de stăpânire de sine şi uneori poate renunţa uşor la activităţi importante.

  6. Flegmaticul- lent, neobişnuit de calm. Poate fi foarte perseverent. Deşi pare indiferent afectiv, poate ajunge la sentimente foarte consistente. Sunt introverţi şi puţin comunicativi. • Melancolicul- are tonus scăzut, este sensibil şi emotiv. Dacă este solicitat foarte mult, are înclinaţii spre depresie. Se adaptează cu dificultate la viaţa socială.

  7. CARACTERUL • În sens larg, caracterul este un mod de a fi, un ansamblu de particularităţi psihoindividuale ce apar ca trăsături ale unui „portret” psihic global. • În sens restrâns, caracterul reuneşte însuşiri sau particularităţi privind relaţiile pe care le întreţine subiectul cu lumea şi valorile dupa care el se conduce. • Caracterul este în totalitate dobândit.

  8. Caracterul este un ansamblu de atitudini-valori. Atitudinea reprezintă o poziţie a individului faţă de cele din jur. De exemplu: • atitudinea faţă de oameni: toleranţă, invidie, xenofobie etc.; • atitudinea faţă de sine: demnitate, respect; • atitudinea faţă de muncă/activitatea umană: hărnicie, responsabilitate, perseverenţă, strădanie etc.; • atitudinea faţă de societate: responsabilitatea cetăţenească. Fiecare atitudine a unei persoane reprezintă o trăsătură caracterială, dacă aceasta este constantă în timp.

  9. APTITUDINILE • Aptitudinile sunt subsisteme sau sisteme operaţionale, superior dezvolate, care mijlocesc performanţe supramedii in activitate. • Aptitudinea aratăce poate individul, nu ce ştie el. • Aptitudinea rezultă dintr-un potenţial înăscut şi se manifestă prin facilitatea de învăţare şi de exerciţiu. Pentru a se dezvolta aptitudinea, este necesară educaţia, instrucţia. O aptitudine nu se dezvoltă de la sine.

  10. Clasificare: 1) aptitudini elementare- proprietăţi ale proceselor cognitive sau reglatorii: acuitate vizuală, vedere în spaţiu, volumul memoriei, concentrarea sau distributivitatea atenţiei ş.a.m.d. 2) aptitudini complexe- rezultă din integrarea aptitudinilor elementare. De exemplu, aptitudinea muxicală presupune acuitate auditivă, auz muzical etc. Ele sunt: • aptitudini speciale- mijlocesc eficienţa într-un anumit domeniu (arta actoricească, sportul de performanţă, muzica instrumentală etc.); • aptitudini generale- utile în toate domeniile de activitate. De exemplu: spiritul de observaţie, capaciatatea de a memora, inteligenţa etc.

  11. CREATIVITATEA A crea înseamnă a produce ceva nou, în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Toţi oamenii pot fi creativi în anumite domenii şi în anumite limite. Talentul corespunde creativităţii de nivel superior. Conceptul de creativitatea are trei accepţiuni: • de comportament şi activitate psihică creativă; • de structură a personalităţii sau stil creativ; • creativitatea de grup în care interacţiunile şi comunicarea mijlocesc generarea de noi idei. De exemplu, activitatea de grup „Brainstorming”.

  12. Atitudinile care favorizează apariţia rezultatelor creative sunt: • încrederea în forţele proprii; • interesele cognitive; • atitudinea antirutinieră; • cutezanţa în adoptarea de noi scopuri; • perseverenţa în căutarea de noi soluţii; • simţul valorii şi atitudinea valorizatoare; • atitudini direct creative: dragostea şi receptivitatea pentru tot ce este nou, respectul faţă de originalitate, cultivarea originalităţii.

More Related