Naşterea psihologiei ca ştiinţă

1. Naşterea psihologiei ca ştiinţă Psihofiziologia şi psihofizica Ernst Weber Gustav Fechner Primul laborator de psihologie experimentală

2. Eliberarea de sub tutela filosofiei • Opoziţia academică (fenomenele trebuie să fie măsurabile şi evaluabile matematic) • psihologia nu va deveni niciodată o ştiinţă “adevărată” • Opoziţia filosofico-religioasă (transformarea analizei psihologice în cercetare ştiinţifică – atentat de neiertat la adresa Divinităţii) • Desprinderea se datorează cercetărilor în domenii conexe (fiziologie) • !!Efecte negative • părăsirea introspecţiei, a teoretizării abstracte • “Psihologia a răstignit sufletul pe crucea conceptului” (Mânzat, 2007)

3. Primele studii de psihofiziologie • sprijin pentru dezvoltarea psihologiei • descoperiri care permiteau explicarea proceselor psihice inferioare şi a mişcărilor voluntare simple • Johannes Müller şi Claude Bernard • metodologia observaţiei, experimentului şi ipotezei ştiinţifice • Perfecţionarea aparatelor de măsură • Noi paradigme experimentale psihofizice • psihofiziologia – relaţiile dintre creier şi activitatea psihică (sufletul?)

4. Johannes Müller • filozofie - fiziologie – filozofie • concepţia iniţială – orice fibră nervoasă poate transmite orice fel de informaţie spre creier (ca un tub); • !!Müller – teoria energiei specifice a organelor de simţ • nervii fiecărui sistem senzorial transmit doar informaţii specifice acelui sistem senzorial (experiment simplu – apăsarea globului ocular) • contribuţia – cum devin realităţile lumii percepţii în mintea umană?

5. Herman von Helmholtz • calcularea vitezei de transmisie a impulsurilor senzoriale • cu ajutorul unui nerv motor, al unui muşchi şi al miografului – 43m/s (broască) • pe oameni, timpi de reacţie mai mari pentru zone ale corpului mai îndepărtate de creier • triumf al cercetărilor de fiziologie • alte contribuţii: teoria tricro- matică a vederii

6. Psihofizica • raporturile dintre stimulii fizici şi senzaţii • Ernst Weber (1795-1878) • Cercetări la Universitatea din Leipzig privind pragul diferenţial • primele experimente: subiectul legat la ochi trebuia să atingă cu degetul punctul unde fusese atins • se înregistra eroarea • studiile ulterioare: utilizarea unui compas • Care metodă oferă precizie mai mare? De ce?

7. concluziile lui Weber: • magnitudinea celei mai mici diferenţe observabile dintre două stimulări depinde de magnitudinea stimulării iniţiale • pentru o modalitate senzorială dată, raportul dintre stimularea iniţială şi stimularea care produce o nouă senzaţie este constant • Elemente de psihofizică (1860) – naşterea psihologiei experimentale

8. Gustav Theodor Fechner (1801-1887) • elev al lui Weber, va lucra şi el la Universitatea din Leipzig • cunoştinţe de matematică şi fizică • pentru ca intensitatea senzaţiei să crească în mod constant, este nevoie ca intensitatea stimulării să crească în proporţie mult mai mare • creşterea geometrică a intensităţii stimulului va duce la creşterea aritmetică a senzaţiei • generalizarea legii lui Weber • creşterea senzaţiei este o funcţie logaritmică a creşterii stimulării • contribuţia lui Gh. Zapan

9. Primul laborator de psihologieexperimentală • Wilhelm Wundt (1832-1920) • nicio altă familie germană nu a avut atâţia membri intelectuali şi productivi • performanţele şcolare ale lui Wundt nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor • presiunile economice – admiterea la medicină • 1857 – lector la Universitatea Heidelberg (curs de fiziologie experimentală); asistent al lui Helmholtz • 1876 – şef al Catedrei de Filosofie la Universitatea din Leipzig

10. !!i se pune la dispoziţie clădirea konvikt la Universitatea din Leipzig • primul curs: psihofiziologie • 1879 – încep experimentele în domeniul psihologiei • Universitatea din Leipzig a recunoscut formal laboratorul doar în 1883 • alte contribuţii: Psihologia popoarelor (zece volume)