Autor: Georgeta Maiorescu, INCD Turism Bucureşti

1. I-DEALIS Incluziune si Dezvoltare Economica in zonele Alpine (montane si sub-montane) din Romania prin Intreprinderi Sociale PREZENTAREA ZONEI MONTANESeminarul: Rolul economiei sociale in dezvoltarea durabila a zonelor montaneHorezu, judeţul Vâlcea, 28-29 iunie 2012 Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste în oameni! Autor: Georgeta Maiorescu, INCD Turism Bucureşti

2. Preambul • Pe continentul european, munţii ocupă aproximativ 1/3 din totalul suprafeţei şi reprezintă locul de viaţă şi activitate a circa 21% din populaţie • In România, un sfert din populaţie locuieşte în arealul montan, care acoperă 1/3 din suprafaţă • Importanţa zonelor montane rezidă din diversitatea de resurse, naturale şi antropice • Pentru atenuarea sau eliminarea “handicapurilor” care definesc zonele montane statele UE au elaborat şi implementat strategii reactive, proactive şi sustenabile, capabile să compenseze dificultăţile, să diversifice economia montană şi să rezolve problemele de mediu • Recomandările recente referitoare la politicile multi-sectoriale, cu abordări dintre cele mai diverse, de la general la particular

3. Definirea zonei montane • Pentru definirea conceptului de “zonă montană” s-a încercat elaborarea unei definiţii standard, de către organisme ale UE şi ONU; • Una din acestea, defineşte zona montană: „O regiune fizică, de mediu, socio-economică şi culturală, în care dezavantajele care derivă din altitudine şi alţi factori naturali trebuie luate în considerare în conjuncţie cu constrângerile socio-economice, dezechilibrul spaţial şi de mediu”1 • Zona montană este caracterizată prin: • dezavantaje naturale, date de climă şi condiţiile de reliefşi pantă • dezavantaje socio-economice, ce ţin de izolare, densitatea populaţiei, dependenţa de o singura activitate tradiţională – agricultura • gradul deteriorării mediului, sau prin combinarea acestor factori • Unitatea teritorială de bază pentru demarcarea ariilor montane este unitatea administrativ teritorialăsau parte din aceasta • Politicile regionale ale UE (Regulamentul Fondurilor Structurale 2007-2013) au luat în considerare alocarea unor sume mai mari de finanţare aşa-numitelor „Arii cu handicapuri naturale” • Măsurile de susţinere a zonei montane trebuie să acopere „blocuri” compacte de teritorii compacte de teritorii 1definiţie dată de Comitetul Economic şi Social (ECOSOC), unul din cele şase organisme ale ONU

4. Delimitarea zonelor montane în România Criteriile de delimitare: • existenţa unorcondiţii climatice deosebit de dificile, determinate de altitudini de peste 600 m, al căror efect este scurtarea substanţială a sezonului de vegetaţie; • prezenţa la o altitudine mai joasă, pe cea mai mare parte a terenului agricol, a unorpante de peste 20 %, prea abrupte pentru utilizarea de maşini agricole sau care necesită utilizarea unor echipamente costisitoare; sau • combinaţiei factorilor anteriori”1 • În PNDR, Zona Montană Defavorizată (ZMD), include • Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) de bază (comune sau oraşe) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri; • Unităţile administrativ-teritoriale de bază situate la altitudini medii între 400 – 600 metri şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%. • Conform acestor documente, ZMD ocupă o suprafaţă totală de circa 71.340 km2, ceea ce reprezintă 29,93% din suprafaţa totală a României, unde trăiesc aproximativ 2.400.000 locuitori – circa 11% din populaţia totală a României 1Sursa: HG 949 din 5 septembrie, 2002, pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane. art. 1

6. Pe teritoriul Europei, Munţii Carpaţi se întind de-a lungul a 1.500 km lungime, pe teritoriul a şapte state europene şi ocupă 209.256 km2Pe teritoriul României Munţii Carpaţi au o lungime de 910 km şi ocupă 35% din suprafaţa totală; sunt împărţit în trei grupe: Orientali, Meridionali şi Occidentali; altitudinea medie a Carpaţilor româneşti este de circa 1.000 mActele normative, elaborate de Parlamentul României, care reglementează zona montană sunt:- HG 949/2002, pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane-HG 318/2003 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului interministerial şi a comitetelor interministeriale şi a comitetelor judeţene pentru zona montană, cu modificările ulterioare -HG 1779/2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane-Ordinul nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană, cu modificări ulterioare -Legea Muntelui/2004-Legea nr. 389/2006privind ratificarea Convenţiei – Cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, (Convenţia Carpatică, adoptată la Kiev la 22 mai 2003)- Legea nr. 181/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane

7. Un proiect de cercetare1recent finalizat de un consorţiu format de INCD Urbanproiect, INCD Turism, Institutul de Geografie al Academiei Române şi SC Electrovâlcea, a realizat o delimitare a zonei montane în funcţie de altitudine, prin selecţia UAT-urilor (cu ajutorul programului ArcGIS) ce deţin mai mult de 50% altitudini de peste 600 m, analizând următoarele cazuri: - UAT situate la altitudini de peste 600 m – au fost selectate 1.054 UAT - UAT situate la altitudini de peste 800 m – au fost selectate 701 UAT - UAT situate la altitudini de peste 1.000 m – au fost selectate 532 UAT • Din selecţia teritoriilor situate peste 600 m alt., a rezultat următoarea hartă: 1Proiectul VALOT „Sistem integrat spaţial (GIS)de valorificare a zonelor alpine greu accesibile şi cu potenţial turistic complex, pentru includerea lor în circuitul turistic.

9. RESURSELE ZONEI MONTANE Naturale: • deţin cea mai mare suprafaţă de păduri – 52 % din fondul forestier al ţării; • reprezintă cea mai importantă resursă de apă dulce: mai mult de 80% din rezervele de apă ale României; • deţin cele mai mari rezerve de resurse minerale cu caracter terapeutic; • în regiunea montană se află cele mai mari rezerve de minereuri – zăcăminte de minereuri feroase şi neferoase, de roci de construcţie, zăcăminte de hidrocarburi (petrol şi gaze naturale) şi de cărbune; • deţine importante resurse energetice (potenţial hidroenergetic, energie eoliană, energie solară); • adăpostesc o biodiversitate remarcabilă (circa 1/3 din totalul speciilor); • numeroase arii cu regim restrictiv: 20 parcuri naţionale şi naturale, o rezervaţie a biosferei, 106 situri de interes comunitar (SCI), 23 situri avifaunistice (AVI) şi numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii; • importante resurse turistice naturale cu valenţe turistice, legate de: formele de relief, hidrografie, elementele climatice, de fondul forestier, cinegetic şi piscicol; • suprafeţe mari de fâneţe, păşuni şi pajişti alpine; • 3,2 milioane ha de terenuri agricole montane, din care 2,5 milioane ha sunt pajişti naturale cu tradiţii agricole

10. Antropice: deţin o variată bogăţie culturală cu practici economice tradiţionale ce respectă mediul natural şi resursele sale numeroase vestigii istorice (situri arheologice, ruine, cetăţi, castele) tradiţia arhitecturală bine conservată existenţa a numeroase staţiuni turistice dezvoltate pe seama resurselor naturale: 32 staţiuni de munte, climaterice sau pentru sporturile de iarnă şi 12 staţiuni turistice cu profil balneoclimateric; multe lucrări de artă inginerească (viaducte, barajele cu acumulări de apă, poduri), ce constituie importante puncte de atracţie turistică RESURSELE ZONEI MONTANE

11. RISCURI NATURALE ŞI AMENINŢĂRI Mediu • degradarea peisajului natural • degradarea resurselor naturale • tăieri necontrolate ale pădurilor • fenomenele de eroziune a solului de pe versanţi • alunecările de teren în zonele despădurite • dezastrele naturale: prăbuşiri, avalanşe, viituri, efecte produse de seisme • afectarea sau distrugerea biodiversităţii prin activităţi antropice intensive • vânătoarea neautorizată periclitează anumite specii de animale • braconajul în apele de munte sau pescuitul excesiv au dus la dispariţia sau la reducerea semnificativă a fondului piscicol pentru anumite specii de peşti – de ex. lostriţa, lipanul • poluarea majoră a mediului datorat activităţilor de exploatare minieră • lipsa totală sau parţială a măsurilor de ecologizare a mediului în cazul activităţilor miniere sistate • lipsa măsurilor de control sau ineficienţa acestora asupra obligativităţii reîmpăduririlor în zonele defrişate

12. RISCURI NATURALE ŞI AMENINŢĂRI Sociale • număr de locuri de muncă ofertate redus şi puţin diversificate • închiderea mineritului din multe zone montane a dus la creşterea şomajului, la reducerea drastică a locurilor de muncă • depopularea satelor montane prin migraţia tinerei generaţii • creşterea gradului de îmbătrânire a populaţiei din localităţile montane • calificare redusă în diverse meserii posibil a fi practicate

13. RISCURI NATURALE ŞI AMENINŢĂRI • Economice • închiderea sau restructurarea unor activităţi generatoare de locuri de muncă sau venituri sezoniere (silvicultură, minerit) • dispariţia unor meşteşuguri tradiţionale şi meserii specifice zonelor montane, care puteau asigura un venit de subzistenţă • lipsa de iniţiativă în rândul populaţiei din satele de munte în dezvoltarea unor mici afaceri prin accesarea unor finanţări europene nerambursabile • lipsa fondurilor, la nivel local şi naţional, pentru dezvoltarea de activităţi specifice zonei montane – agricultură, zootehnie, meşteşuguri, turism

14. OPORTUNITĂŢI Fondurile Structurale - instrumentele financiare pentru implementarea politicilor regionale, pentru perioada 2007 - 2013: • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - are drept scop reducerea disparităţilor dintre regiunile UE, finanţează: • infrastructura • investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală • ajutoare pentru IMM-uri • Fondul Social European (FSE) - principalul instrument al politicii sociale comunitare (acţiuni: formarea profesională, reconversia profesională şi crearea de locuri de muncă) • Fondul de Coeziune Socială – finanţează proiecte individuale, din domeniile protecţiei mediului şi reţelelor de transport (reţele de transport transeuropene şi domenii de dezvoltare durabilă ce aduc beneficii protecţiei mediului – eficienţă energetică şi energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban şi transport public ecologic); sprijină statele membre să se conformeze normelor europene din domeniile menţionate • Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creştere a competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice • Fondul European pentru Pescuit (FEP) - exploatare raţională şi protejare a resurselor de pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit

15. OPORTUNITĂŢI • Fondul European de Solidaritate – este cel mai nou fond al politicii regionale şi a fost înfiinţat în noiembrie 2002, în urma inundaţiilor ce au afectat Franţa, Germania, Austria şi Republica Cehă • Iniţiativele comunitare - reprezentate de patru programe special create în vederea realizării obiectivelor prioritare şi finanţate din bugetul fondurilor structurale: • Interreg III – este finanţat prin FEDR şi promovează cooperarea trans-frontalieră, transnaţională şi inter-regională; • Leader – este finanţat prin FEOGA (secţiunea de orientare) şi promovează dezvoltarea rurală prin sprijinirea iniţiativelor grupurilor locale de acţiune (dezvoltarea durabilă); • Urban II - este finanţat prin FEDR şi încurajează strategii inovatoare pentru regenerarea economică şi socială a oraşelor şi zonelor urbane în declin

16. VA MULTUMESC PENTRU ATENŢIE !