480 likes | 634 Views
CNEPSS. CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ. CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI. ZIUA NA ŢION AL Ă F ĂRĂ TUTUN. 18 NOIE MBRIE 2010 Metodologie campanie. TEMA CAMPANIEI.
E N D
CNEPSS CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN 18 NOIEMBRIE 2010 Metodologie campanie
TEMA CAMPANIEI “Informarea şi conştientizareapopulaţiei, privind efectele nocive ale fumatuluiactiv şi pasiv“
Sloganul campaniei Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !
POPULAŢIA ŢINTĂ • Populaţia generală şi în special: • adolescenţi • elevi • tineri • părinţi • gravide
PERIOADA DE DERULARE A CAMPANIEI 19 -30 noiembrie 2010
Scopul campaniei • Reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor şi gravidelor prin promovarea unui stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea populaţiei generale cu privire la efectele nocive ale fumatului.
OBIECTIVELE GENERALE • Creşterea numărului de persoane din grupul ţintă informate cu privire la efectele nocive ale fumatului; • Creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat.
OBIECTIVE SPECIFICE • Diseminarea de informaţii privind efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii; • Diseminarea de recomandări în vederea renunţării la fumat.
MESAJELE CAMPANIEI Tutunul ucide! Trăieşte! Nu fuma! Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !
Date despre consumul de tutun * Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA, malarie şi tuberculoza la un loc. * Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal, care ucide atunci când este folosit exact aşa cum producătorul intenţionează.* Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală legată de tutun.* Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la acesta.
FUMATUL PASIV Fumatul pasiv ucide 600000 de persoaneîn fiecare an. La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulatexpuşi fumatului pasiv. Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor. Aproximativ 50000 de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ 11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu provocând suplimentar de 72100 de decese. În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii). Nu există nici un nivel sigur deexpunere la fumul de ţigară. Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009
Fumatul în Europa (I) * Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ 28,6% în regiunea europeană OMS. * Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi 18,2% în rândul femeilor. * Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1,6 milioane de decese în regiunea europeană OMS. * Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35,2 la 100 000 de locuitori. * Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost estimate între 97,7 şi 103,3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1,04-1,39% din produsul intern brut al UE. Sursa:European tobacco control report (2007)
Fumatul în Europa (II) Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000 victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv; Prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei; Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork: December 2008
Fumatul în România Pentru prima datăîn ultimele decenii studiile CPSS arată scăderea prevalenței fumatului de la 35,1 % în 2003 la 30,0 % în 2007; Descresterea provine din scaderea* masiva a fumatului la barbați (46,4 -> 33,0 %) combinată cu cresterea* moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %) mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative); România conduce detașat ierarhia UE în privința proporției în care mesajele de sănătate de pe pachetele de țigarete informează asupra fumatului: pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie 2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul comunitatilor de promovare a sanatatii. Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007 CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010 March 2009 Eurobarometer .
Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007-2008 Sursă: March 2009 Eurobarometer
Prevalenţa fumatului la adulţi, în România Comentarii:Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All DatabaseDate pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001, Institutul Naţional de Statistică
Numărul mediu al anilor pierduţi prin decese datorate fumatului, în România Sursa: HFA databases http://data.euro.who.int/tobacco/Default.aspx?TabID=2404
Decese datorate fumatului la grupa de vârstă 35-69 ani, în România
Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România Sursa: HFA database
Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35-69 ani, România Sursa: HFA database
Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002 Sursa: HFA database
Consumul de ţigări în Romania Sursa: HFA database
Ţigara – compoziţie chimică • Ţigările conţin mai mult de 4000 de substanţe chimice diferite. • Aproximativ 250 din acestea sunt toxice. • Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea produc cancer.
FUMATUL - Factori de risc • Curiozitatea naturalăa adolescenţilor • Opinia prietenilor • Uşurinţa de a procura ţigări • Mediu familial dezorganizat • Simptome depresive • Nevoia de noi experienţe şi emoţii • Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută • Religiozitate scăzută • Lipsa unor reguli clare • Eşecul şcolar • Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant
FUMATUL - Factori de protecţie • Mediu familial armonios • Monitorizare parentală • Rezultate şcolare bune • Colaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos • Adoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări • Disponibilitatea scăzută a ţigărilor • Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat • Programe de prevenire
Fumatul, risc major pentru sănătate, este asociat cu: • 30% din decesele prin cancer • 90% din decesele prin cancer pulmonar • 25% din decesele prin boli coronariene • 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive • 25% din decesele prin boli cerebrovasculare
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I) • I - fumători (bărbaţi şi femei) • Dependenţă de nicotină • Hipertensiune • Ateroscleroză • Angină pectorală • Infarct miocardic • Accident vascular cerebral (AVC):tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale • Anevrism aortic • Anevrism al aortei abdominale • Trombangeită obliterantă • BPOC - boli pulmonare cronice obstructive • Bronşită cronică • Emfizem pulmonar • Insuficienţă cardiorespiratorie • Infecţii respiratorii virale: gripă • Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ, streptococi, stafilococi,Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila, Moraxella catarrahalis. • TB
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II) • Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis, piele • Leucemie mieloidă • Limfomul • Degenerescenţă maculară a retinei • Cataractă • Diabet zaharat • Ulcer gastric • Ulcer duodenal • Parodontită • Stomatită necrotică • Leucoplazie • Demineralizare osoasă • Impotenţă la bărbaţi • Cicatrizaredificilăa plăgilor chirurgicale
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III) • II – femei • Osteoporoză • Fracturi osoase • În asociere cu contraceptive orale: • Infarct miocardic • Hemoragie subarahnoidiană • Infertilitate • Ridare prematură • Menopauză precoce • Cancer de col uterin • Cancer ovarian • Cancer de sân
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV) • în timpul sarcinii • principalele complicaţii • Placenta praevia • Avort • Impactul asupra fătului şi copilului • Defect al arhitecturii pulmonare • Făt mort • Făt cu greutatea mică la naştere • Moarte subită copil • Malformaţii congenitale • Statură mică • Despicătură labială • Despicătură palatului • Strabism • Sindactilie
Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV) • III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei)A) COPII • Bronşiolită • Bronşită catarală • Astm • Pneumonie • Bronhopneumonia • Otită • Amigdalită • Sinuzită • Scăderea capacităţii respiratoriiB) ADULŢI • Scăderea capacităţii respiratorii • Cancer pulmonar • Infarct miocardic • La femei există, de asemenea, riscul de: • Cancer de col uterin • Cancer de sân Surse slideuri 31-38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation
Efecte ale fumatuluiasupra societăţii • Fumătorii au mai multe probleme de sănătate decât nefumătorii. • Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte mulţi bani. • Fumatul cauzează sărăcie, deoarece persoanele care fumează au mai puţini bani disponibili pentru familiile lor.
PREVENŢIE • Educația grup-specifică adresată tineretului, femeilorînsărcinate și părinților este considerată primordialăpentru reducerea tabagismului;
Beneficiileasupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţăriila fumat După20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte. După8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal. După24 de oreşansele unui atac de cord scad simţitor. După48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi. După2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie. După1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua. După1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător. După10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi. După15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată. Sursa: Societatea Americană a Cancerului
Fumătorii sunt dependenţi! • Fumatul produce dependenţă. • Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze. • De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin fumat. • Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai multe ori. • Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred căeste prea târziu pentru a opri!
Renunţarea la fumat Factori care fac dificilă renunţarea la fumat • Co-morbidităţi psihiatrice: • stres • depresie • alcoolism • consumul altor droguri • Creştere în greutate
Strategii în vederea renunţării la fumat • Motivaţia • Eliminarea fumului din mediu • Adoptarea unui stil de viaţă sănătos • Gândire pozitivă • Consiliere şi tratament
Motivaţia (I) Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa! Principalele motive de a renunţa la fumat: * sarcina * probleme de sănătate * organism slăbit * ai devenit părinte * dorinţa de independenţă faţă de ţigară * protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la fumul de ţigară * dorinţa de schimbare * costurile crescute ale ţigărilor * stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi etc.) * îmbunătăţirea gustului şi mirosului
Motivaţia (II) Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună! 1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care continuă să fumeze.2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an.3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu se fumează.4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie se îmbunătăţesc considerabil.5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.
Motivaţia (III) 6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat. 7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc.8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi anxietatea.9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai mult oxigen la celule.10. Se evită sechelele pe termen lung.
Eliminarea fumului din mediu • Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea tuturor pachetelor goale • Verificarea hainelor pentru a nu conţine pachete ascunse sau uitate • Curăţarea scrumierelor • Spălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor articole care miros a fum • Curăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului • Aerisirea frecventă a încăperilor pentru a împrospăta aerul
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos • Alimentaţie bogată în fructe şi legume • Consum crescut de apă • Mai multe exerciţii fizice • Drumeţii • Practicarea unui nou sport • Evitarea consumului de cafea sau alcool • Spălatul pe dinţi imediat după fiecare masă • Evitarea stresului
Gândire pozitivă Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că organismulse recuperează după efectele tutunului. Iritabilitatea, nevoia acută de a fumaşi lipsa de concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de obicei după câteva săptămâni.
Tratamente: • Psihoterapia • Acupunctura • Antidepresive • Spray nazal • Plasturi cu nicotină • Gumă de mestecat cu nicotină