METODE DE OBSERVATIE 1.Observarea si experienta pe baza obser-

2. METODE DE OBSERVATIE 1.Observarea si experienta pe baza obser- vatilor cu ajutorul instrumentelor optice sunt cu- lese date cu privire la evolutia corpurilor ceresti. 2.Analiza si inductia cu ajutorul datelor culese din observatii se pot stabili legi de mis- care ale astrilor:legea atractiei universale si legi- le lui Kepler. 3.Sinteza si deductia .

3. INSTRUMENTE OPTICE Pentru receptionarea energiei emise in domeniul vizibil se utilizeaza instrumente de constructii diferite, elementele de baza ale acestora putand fi grupate in doua categorii: i)optice(lentile,oglinzi,prisme etc.) si ii) mecanice(suporturi,tuburi, cercuri gradate, dispozitive pentru miscare de orologie etc.)

4. LUNETA Construirea lunetei: Componentele optice principale ale lunetelor sunt lentilele,iar razele de lumina care trec prin ele sunt supuse refractiei. O lentila este formata dintr-o substanta transparenta(sticla sau material plastic) marginita de doua suprafete sferice,dreapta care uneste centrele sferelor respective fiind numita axa optica. Definitia de mai sus ramane valabila si atunca cand spunem ca axa optica trece prin punctul central al suprafetei lentilei si este perpendiculara la tangenta dusa prin acest punct.

6. Deoarece corpurile ceresti sunt situate la departari mari,putem considera ca radiatiile care vin spre observator sunt paralele intre ele. O lentila biconvexa transforma fascicolul de raze paralele in unul convergent.Daca fasciculul incident este paralel cu axa optica,dupa trecerea prin lentila, va converge intr-un punct situat pe axa optica,acest punct se numeste focar.Departarea,masurata de-a lungul axei optice,de la centrul obiectivului si pana la focar se numeste distanta focala. In legatura cu trecerea razelor de lumina prin lentile se pot face urmatoarele remarci:

7. -Razele care trec prin partea centrala a lentilei sunt mai putin refractate decat razele care trec prin apropierea periferiei,acest fapt determinand pe axa optica puncte diferite de convergenta-focare diferite- cauza pentru care imaginea obiectului observat apare putin incetosata.Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de aberatie de sfericitate. F’ F

8. -Radiatiile de diferite lungimi de unda sufera refractii diferite.Din acest motiv imaginea obiecti- vului respectiv apare tot incetosata, dar cu culori diferite,fenomenul acesta fiind cunoscut sub denumirea de aberatie cromatica. F F’

9. O luneta astronomica se compune din doua siste- me de lentile.Sistemul de dimensiuni mai mare constituie obiectivul lunetei,aceasta fiind piesa de baza a instrumentului respectiv.Diametrul lui poate fi cuprins intre cativa centimetri,pe cand distanta focala poate sa fie de 10-20 de ori mai mare decat diametrul. Cel de al doilea sistem optic,alcatuit din lentile mult mai mici,se numeste ocular. Obiectivul are scopul de a aduna fluxul luminos radiat de obiectul cercetat,pe cand ocu- larul mareste imaginea data de obiectiv si o pro- iecteaza in ochiul observatorului.

10. Axele optice si focarele celor doua sisteme op- tice trebuie sa coincida,drumul razelor de lumi- na prin luneta,indicat in fig.2.4. p C L1 L2 Axa optica C’ V P’ Mersul razelor de lumina printr-un sistem de lentile biconvexe,L1=o- biectivul ,L2=ocularul.

11. Cel mai vechi ocular este acela descris de Kepler, are o singura lentila plan-convexa,suprafata plana fiind situata spre ochiul observatorului. ii)Partea mecanica a lunetei consta,in primul rand,din tubul in care sunt fixate obiectivul si ocu- larul,acesta trebuind sa fie destul rezistent pentru evitarea flexiunilor.In interior, tubul este vopsit in negru mat sise diafragmeaza,din loc in loc,pentru a impiedica razele parazite sa ajunga la ocular.Tot in acest scop,tubul lunetei se prelungeste putin in partea opusa a ocularului, dincolo de obiectiv. Lentilele obiectivului se fixeaza intr-o rama metalica, iar cele ale ocularuluisunt prinse in tu-

12. buri metalice. Montura orizontala este dispozitivul care asi- gura lunetei o miscare paralela cu orizontul si alta intr-un plan vertical.Cel mai simplu dispozitiv de acest fel poate fi realizat din doua tevi:una fixata vertical iar a doua mobila,fiind introdusa in prima. Prin rotatia celei de a doua tevi se realizeaza mis- carea paralela cu planul orizontului. La partea superioara teava mai subtire este despicata in doua, formandu-se astfel un fel de “furca” cu doua brate in care se fac doua gauri pa- ralele cu orizotul.In aceste gauri intra stifturi care realizea o axa orizontala, ele fixeaza luneta de un

13. miscarea verticala a lunetei.In acest fel,luneta poa- te brau de sutinere , in jurul acestora efectuandu-se urmari un astru care se misca aparent de la est spre vest si se ridica sau coboara in raport cu pla- nul orizontului. Prin intermediul monturii ecuatoriale, o data fixata imaginea in centrul campului vizual(campul ocularului)miscarea in declinatie se blocheaza si ramane libera numai miscare in jurul axei orare. Prin urmare imprimand axei orare o miscare de ro- tatie cu viteza egala si de acelasi sens ca si a cen- trul campului vizual pentru un timp indelungat,

14. fapt care usureaza foarte mult efectuare observa- tilor. In urma celor prezentate mai sus,ajungem la concluzia ca de la metoda vizuala de observare a astrilor la metoda fotografica nu-i decat un pas. In acest scop se demonstreaza ocularul,iar in lo- cul lui se fixeaza un aparat fotografic de la care s-a scos obiectivul.Aparatul fotografic trebuie sa fie astfel plasat incat filmul sau placa fotografica sa se gaseasca in planul focal al obiectivului lune- tei.Montura orizontala,prin miscarea sa de orolo- gerie,face posubil ca imaginile obiectelor cos- mice sa se proiecteze in aceleasi puncte ale clseu- .

15. -ului intr-un interval mai mare de timp,de ordinul minutelor sau chiar al orelor.Asa se pot efectua expuneri lungi,fapt care permite ca sa fie inregis- trate obiecte mult mai putin stralucitoare decat acele care se pot observa vizual prin acelasi obi- ectiv.

16. CONSTUIREA TELESCOPULUI Asa cum am mai amintit,o luneta functio- neaza prin intermediul lentilelor care determina refractia lumini,formand astfel refractor(telescot dioptric).In cazul cand lentila obiectiv este inlo- cuita printr-o oglinda sferica sau parabolica avem de-a face cu un reflector(telescop catoptric).

17. Telescopul are o oglinda mare -oglinda principala care joaca rolul de colector de lumina,o oglinda mica ca piesa auxiliara si ocularul carepoate apartine la unul dintre tipurile amintite mai sus. Oglinda principala a unui telescop este formata dintr-un disc de sticla care este concav si acoperit cu un strat de argint sau aluminiu pe fata slefuita. Cele mai mari obiective ale telescoapele suntde 6 m,iar de curand, de pe naveta Discovery a fost trimis in spatiu un telescop cu diametrulde 10m(Hubble).

18. Telescopul Hubble

24. INSTRUMENTE ACCESORII: spectograful,fotometrul,ecranul solar,micro- metrul. Daca in locul ocularului se instaleaza o case- ta fotografica,placa sensibila a acesteia fiind aseza ta in focarul obiectivului,receptorul de lumina este placa fotografica,intreg dispozitul fiind numit astro graf.In mod analog,daca in locul ocularului se mon teaza un spectroscop,receptionarea energiei se efec tueaza prin inregistrarea imaginii fantei la diferite lungimi de unda.

25. Daca imagini sunt inregistrate de placa fotogra- fica,instalatia respectiva se va numi spectograf. Daca in locul placii fotografice se utilizea- za un ocular, atunci este vorba de un spectro- scop stelar . Daca in locul ochiului ca organ receptor se utilizeaza o celula fotoelectrica sau un fotomulti- plicator se realizeaza un fotometru electric. Fotometrul fotoelectric este deosebit de important in problemele care privesc cercetarea stralucirii corpurilor ceresti dintre care cele mai frecvent sunt urmarite stelele variabile.

26. Daca ne referim la observarea Soarelui prin luneta sau telescop trebuie sa utilizam filtre colo- rate sau sticla afumata,prin intermediul carora sa se reduca considerabil intensitatea luminii.In anu- mite cazuri,insa,cum este acela al observarii pete- lor solare,observarea Soarelui devine foarte como- da daca in drumul razelor care au iesit din ocular instalam un ecran de proiectie. In fig.213a avem aspectul unui reticul sim- plu determinat de intersectia a 2 fire perpendicula- re.In fig.213b avem 4 fire paralele si perpendicu- lare doua cate doua,pe cand in fig.213c firele para- lele sunt mult mai distante intre ele,iar cercul din

27. Interior este potrivit pentru observarea discului unei planete,de exemplu. Prin observarea stelelor duble se pot cunoaste distantele unghiulare(in secunde de arc) dintre dife- rite repere reticulare,aceste distante putand fi,apoi, utilizate pentru determinarea unor distante unghiula- re necunoscute. Atunci cand firele reticulare sunt lipite pe ca- drane mobile,prin intermediul unor suruburi,ele pot fi deplasate,iar deplasarile respective se inregistreaza pe cercuri gradate situate in interior.Un astfel de dis- pozitiv se numeste micrometru.

28. a b Aspectul celor mai simple reticule

29. Radiatiile emise spre Pamant sunt absorbite de atmosfera si nu pot ajunge pana la observato- rul terestru.Acestea sunt:radiatiile ultraviolete,ra- zele X(rontgen) si radiatiile gamma. Receptoarele pentru inregisrarea radiatiei infrarosii se impart in doua categorii: termice si fotoelectrice.Cele termice functioneaza pe princi- piul variatiei temperaturii unui termoelement sim- plu sensibil la o gama de lungimi de unda din acest domeniu. Receptoarele fotoelectrice inre- gistreaza radiatiile infrarosii la anumite lungimi de unda, in functie de sesibilitatea fotocotodei

30. fotomultiplicatorului utilizat. Cu ajutorul instumentelor sensibile la infraro- su au fost descoperite stele puternic evoluate care sunt bogate in carbon. Astronomia in infrarosu are o contributie in- semnata la dezvoltarea generala a astronomiei ex- tragalactice.Pentru receptionarea radiatiilor din extrema dreapta a spectrului electromagnetic, ra- diatiile de unda mari, se utilizeaza receptoarele de unde radio- radiotelescoapele.Piesa colectoare a unui radiotelescot poate fi o oglinda mare, ca la te- lescoapele optice, sau o antena complicata.