990 likes | 2.6k Views
PERSONAJUL LITERAR. DEFINIŢIE. PERSONAJUL LITERAR = concept operaţional ce defineşte eroul unei opere literare. ISTORIC. Termenul provine din fr. Personnage , lat. Persona = mască de teatru, apoi rol.
E N D
PERSONAJUL LITERAR prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY", BAIA MARE
DEFINIŢIE • PERSONAJUL LITERAR = concept operaţional ce defineşte eroul unei opere literare. prof.PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
ISTORIC Termenul provine din fr. Personnage, lat. Persona = mască de teatru, apoi rol. !!! Personajele unei opere literare epice şi dramatice sunt oamenii transfiguraţi artistic şi implicaţi în acţiunea relatată. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
♦ Tabloul prezentat în slide-urile următoare îşi propune să ilustreze multitudinea posibilităţilor de situare / construire a personajelor. ♦ clasificarea următoare este în acelaşi timp o diagnoză a evoluţiei formelor literare şi a evoluţiei mentalităţilor. ♦ personajul funcţionează ca imagine semnificativă determinată estetic şi ideologic. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
Literatura antichităţii – promovează omul ca fiinţă exemplară • Personajul e static,schematic şi conturat în funcţie de două precepte: • - proporţia divină • - vocaţia eroică • E omul pentru care virtutea supremă e raţiunea, iar valorile adiacente sunt BINELE, FRUMOSUL şi ADEVĂRUL. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
EVUL MEDIU = timpuriu propune personaje lipsite de individualitate, reprezentări alegorice ale unor valori create în epocă. • Literatura religioasă va propune omul damnat • Literatura eroică va exalta figura cavalerului prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
RENAŞTEREA = preia modelul Antichităţii clasice • Propune un ideal de umanitate împlinită atât ca spirit, cât şi ca trup; • Ca spirit, e un abis de ştiinţă şi un iubitor de artă ( homo universalis ) • Ca trup, nimic din ce-i omenesc nu – i e străin; • E o figură hiperbolizată, supradimensionată, o expresie a forţei. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
CLASICISMUL = propune personaje văzute ca expresii ale măsurii. • Omul clasic prin raţiune îşi păstrează statutul de om, de aceea va crede în calea de mijloc, într-o viaţă normată, legiferată, echilibrată; • Omul e perceput unitar, coerent, neschimbător, e redus la o dominantă de caracter, reprezintă o clasă de indivizi. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
ILUMINISMUL = propune omul lucid care crede în lumina raţiunii, o lumină emanată de om, lumina supranaturală de esenţă divină. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
PREROMANTISMUL = propune în sec. XVIII imaginea omului sensibil, omul ce anticipează dominantele tiparului romantic:e visător, un om al proiectelor şi al eşecurilor. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
SPIRITUL ROMANTIC = construieşte personajeexcepţionale în împrejurări excepţionale indiferent dacă se referă valoric la înger sau demon. • Are multiple determinări, chiar contradictorii; • Subiectivism sondat adânc; • Sentiment; • Entuziasm şi imaginaţie; • Inadaptare socială; • Revoltă, titanism; • Patosul acţiunii. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
REALISMUL = opune viziunii idealizate a omului, o viziune obiectivă mai ştiinţifică • Apare astfel omul comun, obişnuit, omulveridic, concret, o fiinţă istorică plasată într-un univers complex. • Omul e prezentat în procesul lui de formare, el nu mai e descris pur şi simplu, e explicat. prof.PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
NATURALISMUL = procedează la fel, dezvoltând imaginea omului în ipostaza de caz clinic. • Omul fiziologic e studiat la intersecţia a trei factori preluaţi din rasa, mediul şi momentul istoric. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
SECOLUL XX oferăîn privinţa personajelor, un tablou divers, căruia nu i se poate găsi un numitor comun. • Sunt recunoscute două tendinţe opuse: • - omul ca flux al conştiinţei ( romanul de tip proustian ) • - omul ca simplu comportament, privit din afară, impus de proza americană ( Hemingway, Steinbeck, etc.) • Se întâlnesc figuri anonime – antieroul, insul banal, omul “fără însuşiri”, un număr de foaie matricolă; • Personajul poate fi GENERIC – o iniţială, un pronume (el, ea, noi, voi), o figură contradictorie, difuză, risipită în text. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
CRITERII DE DIFERENŢIEREale personajelor prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
■după locul deţinut în acţiune: • Suprapersonaj – realitate cu funcţie simbolică (loc, eveniment, obiect-detrminană acţiuni importante şi configurează destinul personajului principal; ex.: Hanul Ancuţei, căldura, groapa.... • Principal– prezent în toate momentele acţiunii, pivotul intrigii, centrul de interes al cititorului; • Secundar– se defineşte prin relaţia sa cu personajul principal; are importanţă medie în derularea intrigii; • Episodic– însufleţeşte unul din episoadele textului epic; dacă apare în mai multe episoade având acelaşi rol, devine personaj liant (cetăţeanul Turmentat, ...) • Figurant – simple elemente vii ale cadrului • Personaj absent – nu apare în discurs, dar e prezent în istoria evenimentelor; e adus în prezentul narativ prin rememorare, presupuneri. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
■după funcţia îndeplinită: • Protagonist (erou) şi antagonist = personaje de primă mână într-un conflict, generează intriga, constituie scopul naraţiunii şi sunt purtătoare ale viziunii autorului; • Personaj funcţional (de la ficelle = “sfoară” la Henry James): obiect al disputei (femeia iubită de rivali), mijlocitorul (pers. de legătură), provocatorul, confidentul, instrumentul, spectatorul (corul, opinia publică...); • Personajul de fundal (background) = nu are complexitate sau individualitate, dar e necesar intrigii, e reprezentat de personaje colective(mulţimea, boierii, cerşetorul/rii prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
■după gradul de individualitate: • Personaj arhetip = pers. prim prezent în istoriile sacre, are funcţie de model exemplar; dotat cu puteri extraordinare, implică ideea de valoare şi creaţie (Icar, Prometeu, Meşterul Manole,...) • Personaj prototip = un tipar care deschide o serie istorică, întruchipează o realitate la modul ideal ( o idee, o concepţie); eroul capabil de sacrificiu (Ahile), eroul civilizator (Ulise), răzbunătorul (Oreste), fidelitatea feminină (Penelopa), etc.; • Personaj tipic = reprezintă o platformă de indivizi, o categorie general-umană: avarul, ipocritul, tiranul sângeros, arivistul,....; • Personaj colectiv = reversul pers. tipic; o comunitate se comportă asemenea unui unic organism într-o serie de motivaţii, aspiraţii şi modalităţi de acţiune: ţăranii, echipajul vasului “Speranţa”, grupul Cireşarilor,....; prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
Personaj simbol = pers. Basmelor, Don Quijote, Emma Bovary, Don Juan, etc. • Personaj alegoric = mască a unei realităţi: “monştrii” lui Ion Creangă, sunt alegorii ale unor pasiuni fiziologice împinse la limită; • Personaj atipic ( noneroul) = apare de la mijlocul sec. Al XX lea încoace, e un prizonier al lumii în care trăieşte, e omul dezindividualizat de o banalitate şi o platitudine perfecte (dl. şi d-na Smith ai lui Eugene Ionesco) prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
■după relaţia dintre diferenţa semnalată dintre ipostaza iniţială şi cea finală: • Personaje statice = stereotipe; sunt cele clasice şi personajele de basm; • Personaje care se transformă = personajul romantic văzut între mărire şi decădere; sau cel realist, eroul de bildungsroman. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
■ după densitatea psihologică:(conform lui Forster) • Personaj plat (flat) = univoc, “construit în jurul unei singure idei sau calităţi”; • Personaj rotund (round) = multidimensional • ☻personajul plat poate fi reprezentat printr-o singură frază, e recunoscut ori de câte ori apare în text, produce propria lui atmosferă şi impresionează; • ☻personajul rotund e principal de regulă, are aptitudinea de a surprinde cititorul în mod convingător, e imprevizibil şi devine memorabil prin gesturile şi reacţiile sale. prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
■ după natura referentului său:(conform lui Philippe Hamon) • Personaje referenţiale = istorice, mitologice, legendare, alegorice, sociale) trimit la o realitate a lumii exterioare, la un concept şi sunt degajate de o anumită informaţie culturală: muncitorul, cavalerul, haiducul, etc. • Personaje shifter = au rol de legătură între autor şi cititor, trebuie raportate la o situaţie concretă a discursului ( corul din tragedia antică, diferiţi povestitori şi autori ce intervin în text); • Personaje anaforice = au funcţia de organizare, presupun o referinţă la sistemul propriu al operei; atributele acestui tip sunt: visul premonitoriu, confidenţa, amintirea, etc..... prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
ATENŢIE!!! MAI AVEŢI RĂBDARE?!... prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"
E GATA.....ÎNVĂŢARE UŞOARĂ!!! prof. PUIU MARIANA, COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY"