ALTERNATIVA EDUCA ŢIONALĂ “Step by Step” şi comunicarea literar artistică - 2 -

1. ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ “Step by Step” şi comunicarea literar artistică- 2 - Comunicarea prin naraţiune

2. Alternativa “Step by Step” promovează metode de predare-învăţare-evaluare echilibrate care respectă personalitatea copilului. Activităţile sunt centrate pe elev şi favorizează: a)Iniţiativa personală: elevul are acces liber la cărţile din dotarea clasei şi de la biblioteca şcolii, poate citi şi prezenta texte fără îngrădirea impusă de vreo listă, îşi poate exprima opiniile şi chiar este încurajat spre interpretarea proprie a mesajului literar.

3. b)Eficacitatea personală şi consolidarea încrederii în sine: “evaluarea fără catalog” dezvoltă încrederea în sine şi elevul simte starea de bine atunci când îşi vede rezultatele bune sau ia singur hotărârea ca, urmând exemplul celorlalţi, să-şi îmbunătăţească performanţele.

4. Întâlnirea de dimineaţăeste activitatea care permite introducerea textului literar prin : MESAJUL ZILEI, ctivitatea de încălzire a minţii, evaluările-joc, AGENDA ZILEI, NOUTĂŢI etc.

5. Lectura oferă un univers creat prin artă în care copilul trăieşte în limitele date de fantezia autorului sau de propria sa imaginaţie. Textul literar deschide multiple şi diverse căi spre cunoaştere şi constituie, în acelaşi timp, pentru noi, învăţătorii, un mijloc fundamental de educaţie.

6. Prin comunicarea narativă se înţelege “reprezentarea unor evenimente sau a unei suite de evenimente, reale sau fictive, cu ajutorul limbajului – şi mai cu seamă al limbajului scris”. • E o modalitate formal-obiectivă de comunicare, pentru că eul se retrage în spatele unor evenimente, relatându-le ca şi cum le-ar privi de la distanţă. • Evenimentele sunt expuse aşa cum s-au produs, pe măsură ce apar, într-o reţetă proprie scriitorului: relatarea pură de evenimente se îmbină cu descrierea şi discursul, textul narativ cuprinzând intruziuni ale autorului dictate de afinităţile sale emoţionale. • Informaţiile logico-descriptive interferează cu informaţiile logico-emoţionale. Aceste două tipuri de informaţii au, laolaltă valoare de MESAJ. • Relatarea este marcată de întrebuinţarea (în majoritatea cazurilor) persoanei a treia. • Scriitorul şi cititorul interferează: acţiuni şi retroreacţii pe terenul culturii şi gândirii artistice. text INFORMAŢII LOGICO-DESCRIPTIVE EUL creator (autorul) REALITATE INFORMAŢII LOGICO-EMOŢIONALE IMAGINI MODEL CITITOR VIZIUNI EMOŢIONAL-REFLEXIVE

7. Modalitatea de comunicare literar artistică cea mai agreată de copii este reprezentarea directă a evenimentelor, prin personaje care vorbesc şi acţionează direct. Dialogul se întâlneşte, frecvent şi în comunicarea literară narativ-evocatoare, în care stilul direct se împleteşte cel mai bine cu stilul indirect. În aceste texte substanţa conflictuală a dialogului determină faţeta dramatică – şi deşi se pretează la jocurile de rol, dramaticul acestor dialoguri nu se substituie teatralului.

8. REPREZENTAREA UNOR EVENIMENTE, reale sau fictive cu ajutorul limbajului În procesul obişnuit al cunoaşterii (al aşa-numitei reflectări), diverşi stimuli – vizuali, auditivi, tactili, chinestezici) determină diverse tipuri de reacţie. În procesul cunoaşterii literar artistice stimulul care operează este cuvântul: “semnal al semnalelor concrete, adică al senzaţiilor şi reprezentărilor şi, prin aceasta, el poate suplini contactul senzorial direct cu realitatea, evocând, sugerând senzaţii, intuiţii, reprezentări” ( Ghid practic de teorie şi analiză literară ) Exerciţiile lexicale şi “Să discutăm pe marginea textului…!” – sunt activităţile cheie ale decodificării mesajului literar. Acasăla ION CREANGĂ

9. « …artisticul, cu rădăcini în structura biplanică a conştiinţei, este o permanenţă umană, ale cărei forme de manifestare se află în continuă adâncire şi diversificare. El este un limbaj şi, ca atare, înseamnă cunoaştere şi comunicare în acelaşi timp. » (CONSTANTIN PARFENE – Teorie şi analiză literară) « …artisticul, cu rădăcini în structura biplanică a conştiinţei, este o permanenţă umană, ale cărei forme de manifestare se află în continuă adâncire şi diversificare. El este un limbaj şi, ca atare, înseamnă cunoaştere şi comunicare în acelaşi timp. » (CONSTANTIN PARFENE – Teorie şi analiză literară) Când oamenii nu au mai putut înfrunta pericolele existenţei cu ajutorul armelor au inventat un mijloc mai uşor de folosit : cuvântul. Astfel că literatura este o creaţie menită să apere oamenii de necunoaştere, şi între ei, şi de ei înşişi. Când oamenii nu au mai putut înfrunta pericolele existenţei cu ajutorul armelor au inventat un mijloc mai uşor de folosit : cuvântul. Astfel că literatura este o creaţie menită să apere oamenii de necunoaştere, şi între ei, şi de ei înşişi.

10. În clasele Step by Step copii nu sunt depozitari pasivi ai cunoştinţelor şi deprinderilor. Învăţătorii le oferă foarte multe ocazii de a exersa şi aplica ceea ce ştiu în situaţii diferite, unele părând bizare…(?) De fapt e o altă modalitate de a-i atrage pe elevi spre lectură. “…până ce nu trec legumele, am luat pe pictor de braţ şi m-am dus cu el în piaţă. Tabloul era vast…De cu noapte carele sătenilor au descărcat la tarabe atât carmin, roşu de veneţia, cinabru, ocru, verde şi crom cât ar ajunge tuturor paletelor din lume, un milion de veacuri de zugravi. Tonajul e cotidian şi comestibil şi piere în câteva sferturi de oră.” TUDOR ARGHEZI – Piciocile -fragment Se citeşte textul “Piciocile” de Tudor Arghezi – argumentul activităţii. Se explică expresiile deosebite; se prezintă legumele şi fiecare culoare. Se transformă materialul prezentat în picturi comestibile.

11. Naratiunea – introducere, cuprins, încheiere Descoperă!... Ordonează!... Continuă!... Crează!...sunt exerciţii care structurează în mintea copilului naraţiunea.

12. Prezentarea, într-o operă literară, a unor obiecte, personaje sau peisaje - descrierea Doar păşind pe urmele lui Nică, poţi să înţelegi dragostea scriitorului pentru locurile în care a trăit şi pe care le-a descris atât de măiestru… Citiţi, observaţi, reţineţi! – cerinţele pot fi formulate direct sau sub forma unor jocuri didactice.

13. Omul se autocrează prin cunoaştere şi comunicare. Ambele procese, îngemănate, s-au prefigurat, dezvoltat şi permanetizat ca atribute umanizate, odată cu limbajul. Oamenii nu pot să se manifeste ca fiinţe umane fără a comunica şi a se autocomunica prin cuvânt. A comunica înseamnă a exista ca fiinţă umană. Literaturile popoarelor demonstrează evoluţia lor ca entităţi naţionale.

14. AMINTIRI DIN COPILĂRIE (REZUMAT în versuri) LA SCĂLDAT Mama lui Nică, blândă şi duioasă, Îl roagă într-o zi să stea pe-acasă, La treburi s-o ajute şi el, atât cât poate ; Să-l legene pe mai micuţul frate. Deşi promite mamei ajutor, El se strecoară binişor Şi fuge iute la scăldat, Uitând de ajutor şi de cuvântul dat… Dar mama îl găseşte iute Şi hainele i le ascunde. Târziu, spre seară se întoarce ruşinat La maică-sa, flămând, obosit şi dezbrăcat. LA SCĂLDAT Mama lui Nică, blândă şi duioasă, Îl roagă într-o zi să stea pe-acasă, La treburi s-o ajute şi el, atât cât poate ; Să-l legene pe mai micuţul frate. Deşi promite mamei ajutor, El se strecoară binişor Şi fuge iute la scăldat, Uitând de ajutor şi de cuvântul dat… Dar mama îl găseşte iute Şi hainele i le ascunde. Târziu, spre seară se întoarce ruşinat La maică-sa, flămând, obosit şi dezbrăcat. LA CIREŞE Într-o zi de mai, mai călduroasă, Când Nică a plecat de-acasă Cu gândul la cireşe coapte, La poarta tuşei Mărioara bate. Ea-i spune că vărul şi moş Vasile nu-s acasă Atunci Nică o lăsă pe mătuşă sănătoasă. Însă în loc să plece-n drumul lui, Ajunge-n vârful cireşului. Mătuşa însă îl zăreşte Şi cu un par îl fugăreşte… Si cânepa o calcă toată. Dar Nică sare pe-un călcâi, fuge şi scapă. Scapă am zis… Dar numai până spre seară, Când moş Vasile vine cu portărelul La Petre să-i ceară pentru fiu-său socoteală. PUPĂZA DIN TEI Cuibul pupezei frumos De strajă sta în teiul scorburos. Nică, prea de dimineaţă, cu mâncare, La lingurari pleca în graba mare. In drumul lui, trecând pe lângă tei, Îi puse gând rău pupezei. A prins-o şi a dus-o-n iarmaroc. Dar când moşneagul arţăgos i-a dat drumul, S-a supărat foc!… Iar pupăza, atunci când a scăpat, S-a-ntors în teiul scorburos din sat. Elev: DOROBĂŢ ANDREI, cls.a III – a A