Abordări multimediale ale textului literar dramatic în procesul didactic

1. Abordări multimediale ale textului literar dramatic în procesul didactic Profesor Raluca Grigore România, Grup Şcolar Cogealac, Constanţa, i_r_grigore@yahoo.com

2. AbstractThis paper presents the place for new-technologies in school dramaturgic activities at literature lessons, in order to balance the scientific level and the aesthetic level in studying Romanian literature. We present the students reaction on reading a play or seeing acting a play after a few literature lessons.

3. Structura prezentǎrii:1. Introducere2. Aportul noilor tehnologii în comunicarea didacticǎ3. Studiu de caz: Modernism şi modernitate din perspectivă dramaturgică3.1. Textul dramatic şi receptarea acestuia3.2.Între text literar şi reprezentare scenicǎ4. Concluzie5. Bibliografie

4. 1. Introducere Educaţia ca proces continuu se sprijină pe patru piloni: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii. Educaţia este chemată să formeze fiecare latură a potenţialului uman: memoria, raţiunea, simţul estetic, calităţile fizice şi capacitatea de a comunica.

5. 2. Aportul noilor tehnologii în comunicarea didacticǎ Lecţiile AEL reprezintă un excelent exemplu de abordare inovativă a e-learningului. Materialele digitale pot fi folosite în diferite medii de instruire şi acoperă o varietate de materii. AEL oferă profesorului flexibilitate şi reprezintă un mijloc didactic care promovează abordarea centrată pe elev. Bogate în funcţionalităţi multimedia, lecţiile Ael sunt un exemplu de bună practică pentru noile tendinţe din e-learning.

6. 2. Aportul noilor tehnologii în comunicarea didacticǎ Aşadar utilizarea abordării multimediale în cadrul orelor de literatură română este o necesitate externă datorită dezvoltării programelor informatizate şi utilizarea lor în activitatea didactică şi o necesitate internă pentru asigurarea unui punţi de legătură între latura ştiinţifică a educaţiei şi latura estetică a ei şi realitate.

7. 3. Studiu de caz: Modernism şi modernitate din perspectivă dramaturgică • Subiectul lecţiei: O scrisoare pierdută, I. L. Caragiale • Tipul lecţiei: dezbatere şi sistematizare • Scopul lecţiei este să-i înzestreze pe elevi cu un fond cultural care să le permită, atât cât este posibil, să înţeleagă schimbările care se produc în contemporaneitate. Aceasta presupune ca ei să fie capabili să sorteze masa de informaţii astfel încât să poată interpreta şi plasa mai eficient evenimentele într-o perspectivă istorică. • Folosirea fragmentului video din comedia O scrisoare pierdută, I. L. Caragiale are ca scop eficientizarea învăţării didactice tradiţionale în care studierea comediei se realiza utilizând fragmente scrise din textul dramatic, determinarea unei atitudini active din partea elevilor în perspectiva conectării cu realitatea culturală, accesare rapidă a evenimentului teatral, participarea efectivă la deschiderea orizontului cultural al comunităţii.

8. 3.1. Textul dramatic şi receptarea acestuia • Alături de cerinţele pe care fiecare grupă la avea de parcurs, fiecare a urmărit discursul dramatic din următoarele perspective: timpul, ca moment în care are loc discursul; timpul ca durată a acestuia; spaţiul în care se desfăşoară; aspectul fizic şi vestimentar al interlocutorilor; limbajul acestora. • La sfâşitul orei elevii au fost rugaţi să redacteze, fără să se semneze, pe o foaie de hârtie diferenţele pe care le-au observat între textul dramatic citit şi textul dramatic înscenat. Cităm câteva dintre răspunsurile lor:

9. 3.1. Textul dramatic şi receptarea acestuia 1. Diferenţa dintre un text citit şi o piesă de teatru vizualizată constă în mimica şi gesturile însufleţite pe care le realizează actorii. O piesă vizualizată este mai bine înţeleasă decât una citită; se înţelege mai bine conflictul şi relaţiile între personaje. 2. Un text video este înţeles mult mai bine. Putem compara lucrurile pe care noi ni le imaginam din ce am lecturat cu ceea ce am văzut. Un text video ne ajută mai mult decât atunci când citim pentru că dacă lecţia nu o înţelegem ne rămân în minte anumite secvenţe pe care ni le reamintim.

10. 3.1. Textul dramatic şi receptarea acestuia 3. Textul dramatic reprezentat scenic se înţelege mult mai bine, putem vedea expresiile personajelor în momentul vorbirii, gesturile pe care aceştia le fac, putem vedea ceea ce se întâmplă, nu să ne „ imaginăm” ca atunci când citim acel fragment. 4. Înţelegem mai bine şi mai uşor datorită vizionării : putem reţine şi înţelege din gesturile lor, mimica, convorbirea personajelor. Este mult mai uşor !

11. 3.2. Între text literar şi reprezentare scenicǎ Interpretate din perspectiva paradigmei structural-expresive răspunsurile elevilor surprind trăsături ale personalităţii lor de care cadrul didactic trebuie să ţină seama în procesul de proiectarea a activităţii didactice: • dorinţa de a fi apreciat, ca iniţiativele lui să fie sprijinite, profesorul să fie un consilier discret al formării personalităţii; • dorinţa de a fi înţeles, pentru a ieşi din impas utilizând un dialog deschis, sincer; • dorinţa ca să-i fie îngăduit să-şi exprime opinia chiar dacă aceasta nu corespunde aşteptărilor profesorului; • dorinţa de a se cunoaşte mai bine, de confruntare cu sine şi cu alţii, de verificare a imaginii de sine în imaginea altora; • dorinţa eliberării de banal, prin stimularea creativităţii în scopul realizării unei educaţii transcurriculare. Creaţia îl leagă afectiv şi cognitiv de o serie de idei, concepţii, îl incită spre cunoaştere, spre promovarea ideilor fapt care conduce cu timpul la eleborarea unor trăsături caracteriale cum ar fi: perseverenţa, încrederea în forţele proprii, spiritul de demnitate.

12. 4. Concluzie Folosirea mijloacelor multimediale în context didactic permite relaţionarea oricăror informaţii cu altele din domenii diferite în scopul pregătirii subiectului pentru o conjunctură socială nouă, prin transmiterea de cunoştiinţe şi dezvoltarea de competenţe specifice: aptitudini pentru comunicare şi relaţii interpersonale şi intercomunitare, spirit critic faţă de identităţi specifice şi asigurarea identităţii naţionale.

13. 5. Bibliografie • Antonesei, Liviu, Literatura, ce poveste!, Iaşi, Polirom, 2004. • Berger, Gaston, Omul modern şi educaţia sa. Psihologie şi educaţie, Bucureşti, EDP, 1973. • Delors, Jacques (coordonator), Comoara lăuntrică, Iaşi, Polirom, 2000.

14. VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE! i_r_grigore@yahoo.com