S Ă RB Ă TOARE Î N CASA TA (2)

1. SĂRBĂTOARE ÎN CASA TA (2) Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

2. Sorcova, vesela…

3. Pânăîn 1691, anul cel nou se socotea începând cu prima zi de Crăciun. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie, ca început de an, a fost făcută de Papa Inochentie al XII-lea. Catolicii consideră ziua de 1 ianuarie o zi dedicată Fecioarei Maria, iar ortodocşii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare.În seara de 31 decembrie, românii se pregătesc, apoi pornesc la urat. Pe înserat, în ajunul anului care se pregăteşte să se nască, sunt aşteptate, în afară de arhicunoscutul Pluguşor, Ursul, Capra, Bunghierii, Căiuţii, Malanca, Jienii, Mascaţiişi multe altele, căci imaginaţia românilor este fără de sfârşit.

4. Pluguşorul este strâns legat de mitul fertilităţii. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug , sunt adresate de cetele care vin cu “Pluguşorul “fiecărei gospodării. Ca o incantaţie magică, textul urării se transmite din tatăîn fiu şi nu există român să nu-l cunoască. Grupuri de băieţi cu căciuli împodobite cu panglici colorate, înarmaţi cu tălăngi şi cu bice pornesc pe la vecini. Obiectul emblematic al Pluguşorului este buhaiul (o putinică din lemn căreia i se scoate fundul şi se înlocuieşte cu o piele de oaie prin care se trece o suviţă de păr de cal). Muind mâinile în borşşi trăgând părul de cal se obţine “un muget ca de bou”. Gazdele îi răsplătesc pe urători cu mere, nuci, covrigi , bani.

6. Jocul Capreiîntruchipează simboluri ale fertilitaţii şi fecundităţii. Capul Caprei , cioplit în lemn, cu maxilarul inferior mobil, este acoperit cu un amalgam de materiale care de care mai colorate şi mai strălucitoare, mărgele, clopoţei. Trupul Caprei este realizat din covoare şi ţesături roşii. Dansul Caprei este repetat frenetic în fiecare gospodărie.

8. Dansul Ursului simbolizează moartea şi reînvierea naturii. Îmbrăcaţi cu o blană de urs sau de oaie, flăcăii care execută acest dans se află sub conducerea unui “ursar” (fără mascăşi cu un coif pe cap), care îşi îndeamnă urşii să se mişte tot mai alert în ritmul tobelor.

10. În dimineaţa de Sfântul Vasile, copiii obişnuiesc să meargă cu Sorcovaşi cu Semănatul. Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut în Muntenia, dar îl regăsim răspândit şi în restul ţării. El este practicat de copii de la 3-4 ani până la 12-13 ani. Există zone ale ţării unde cu Sorcova merg numai băieţii, iar în altele numai fetele. Cei cărora le este adresată urarea sunt atinşi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului. În trecut, ea era din flori naturale, mai ales de la pomii roditori, în special, de măr dulce. Astăzi, cea mai răspândită este cea confecţionată dintr-un băţ ornat cu flori artificiale din hârtii colorate, uneori având în vârf un clopoţel. În afară de acestă sorcovă, mai întâlnim şi alte tipuri :

11. - două beţe din lemn, puse în cruce, pe care se prind primuri ( fâşii din blăniţă de miel), panglici înguste de hârtie colorată, iar de un băţ se agaţă un clopoţel; - o creangă de brad cu primuri şi cu ţingălău ( o mică talangă) prins de o crenguţă ; - un vârf de brad împodobit cu nuci, biscuiţi, bomboane şi un ţingălău; -un mănunchi de nuiele de răchităîn formă de triunghi, semicerc sau cerc şi pe care se prind primuri, bomboane, etc.

13. Calendarul de ceapăeste un obicei din bătrâni, o metodă de prezicere a vremii, în noaptea de Anul Nou. Se iau două-trei cepe mari, se taie în jumătate, se aleg apoi 12 felii egale peste care se presară sare. Cele 12 felii de ceapă se aşeazăîn 12 farfurii şi se denumesc după lunile anului. În timpul nopţii, pe unele din aceste felii se strânge apă, semn căîn luna respectivă vor fi precipitaţii, altele rămân uscate, semn de secetă. În unele zone ale ţării se mai păstreazăîncă străvechiul obicei al mesei Sfântului Vasile, la care participă tinerii. În cele patru colţuri ale mesei se aşează sub faţa de masă un ban, o bucată de mămăligă, o oglindă, o bucată de cărbune.

14. Fetele şi băieţii trebuie să aleagă unul dintre colţuri, evident, fără săştie ce este dedesubt. Cel care a nimerit banul va fi bogat, cel care a găsit mămăliga va avea bucate din belşug, cel care a nimerit oglinda va avea chip frumos, iar cel care a dat peste cărbune va fi rău şi cu inima neagră. În alte zone ale ţării, de Sfântul Vasile, cuplurile tinere pot afla dacă iubirea lor va dăinui sau nu. Şi asta cu ajutorul perilor de porc: pe vatra încinsă, cei doi tineri aşează două fire de păr de porc. După ce se încălzesc, firele se răscucesc şi sfârâie. Dacă ele se apropie, tinerii se vor căsători, dacă se îndepărtează, cei doi se vor despărţi.

16. Botezul Mântuitorului

17. Când a împlinit 30 de ani, Mântuitorul Iisus Hristos a început să propăvăduiască, după ce a primit botezul în apa Iordanului de la Ioan, fiul lui Zaharia. Când Domnul s-a dus la Iordan pentru a primi botezul, Ioan l-a cunoscut cu Duhul şi i-a zis: “Eu am trebuinţă să mă botez de la Tine şi Tu vii la mine?”. Ioan începuse să boteze cu apă, după ce auzise cuvântul lui Dumnezeu, spunând :”Vine după mine Cel mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg curelele încălţămintelor Lui. Că eu v-am botezat cu apă, iar Acela vă va boteza cu Duhul Sfânt”. Aşa scrie în cărţile sfinte.

19. În tradiţia românească, Boboteaza (6 ianuarie) marchează sfârşitul ciclului sărbătorilor de iarnăşi este închinată purificării mediului înconjurător, în special, a apelor de forţele răului. De Bobotează, se colindă, se prevede vremea şibelşugul din următorul an şi, spun bătrânii, se deschide cerul. În această zi, credincioşii se duc la biserică pentru a lua apă sfinţită, care are puteri vindecătoare, miraculoase (nu se strică niciodată). Preotul se duce la o apă unde aruncă crucea. Mai mulţi bărbaţi se aruncăîn apă ca să o aducăînapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

21. Pe lângă sfinţirea apei şi ritualul de scufundare a crucii în apă, poporul a adăugat numeroase practici de purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea ritualăîn apa râurilor sau lacurilor, strigături şi zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor şi anexelor gospodăreşti.Ca alimente rituale, de Bobotează sunt specifice piftia şi grâul fiert. În ziua de Bobotează nu se spală rufe. În noaptea de Bobotează (5 spre 6 ianuarie), tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucaţică de busuioc; busuioc se pune şi sub pernă. Fetele care cad pe gheaţăîn ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

23. Udatul Ionilor şi Iordănitul femeilor

24. De Sfântul Ioan (7 ianuarie), care încheie seria sărbătorilor din iarnă, are loc ultima petrecere adevărată până la Paşte. În Bucovina, la porţile tuturor celor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar sărbătoritul dă o petrecere cu lăutari. În Transilvania, Ionii sunt purtaţi cu mare alai prin sat, până la râu, unde sunt botezaţi/purificaţi, ritual ce poartă numele de Udatul Ionilor.

25. În unele zone ale ţării a fost reluat un vechi obicei, la care bărbaţilor le este interzis să participe. Femeile se adunăîn grupuri mari acasă la cineva, aducând cu ele mâncare şi băutură. După ce mănâncăşi beau bine, femeile cântăşi joacă toată noaptea. Dimineaţa, ies pe stradăşi iau pe sus bărbaţii pe care-i întâlnesc , îi duc cu forţa la râu şi-i ameninţă cu aruncatul în apă. Nu de puţine ori îşi duc ameninţarea la bun sfârşit. Acest obicei se numeşte Iordănitul femeilor. Tot acum, în unele regiuni, are loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

28. Bibliografie: 1.www.crestinortodox.ro/...obiceiuri.../traditii-credinte-obiceiuri 2.www.emaramures.ro/.../Festivalul-de-Datini-si-Obiceiuri-de-Iarna 3.www.moldova.org/page/traditii-si-obiceiuri-in-moldova 4.www.referat.ro/referate/Obiceiuri_si_traditii_in_Romania 5. www.scribd.com/doc/9978373/Explorarea-traditiei-romanesti 6.www.traditii.ro 7.www.traditionalromanesc.ro 8.www.wikipedia.ro/…/Tradiții_din_România

29. SFÂRŞIT