Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral

1. Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral Realitati si perspective

2. Bazinul HidrograficDobrogea Litoral • Acopera integral judetul Constanta, integral judetul Tulcea si o mica portiune din judetul Braila (Insula Mare a Brailei). • Suprafata aferenta acestui spatiu este de aproximativ 16000 km2 • Populatia din aceasta zona este de circa 1 mil. locuitori. Densitatea populatiei este de circa 80 loc/kmp.

3. Resursele de apa Bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral este foate sarac in resurse proprii de suprafata. Practic, acestea sunt formate din cateva rauri de suprafata mai importante si din lacurile litorale si cele aferente Dunarii. Resursele de apa subterana aferente bazinului hidrografic Dobrogea Litoral (pana la adancimea de 0-300 m) totalizeaza circa 3172 mil.mc/an (100,6 mc/s), din care 84,8 mc/s – din straturile de adancime, de foarte buna calitate si 15,8 mc/s – apa potabila cu o mineralizare mai ridicata, provenind din freatic.

4. Starea buna a apelor • Directiva Cadru a Apei are ca obiectiv ambitios stabilirea unui cadru European unic si coerent pentru politica si gestiunea apelor. • In vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementeaza un proces global, inclusiv pregatirea unor documente de planificare si reactualizarea lor la fiecare 6 ani: - caracterizarea starii actuale a corpurilor de apa; - planul de management al bazinului hidrografic care include programme de masuri; - programul de monitoring care are ca scop supravegherea calitatii corpurilor de apa si verificarea daca obiectivele de mediu sunt atinse.

5. Masurile de baza Sunt cerintele minime de conformare si constau din acele masuri cerute de implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor, si anume: • i. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere (76/160/EEC); • ii. Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC); • iii. Directiva privind apa potabila (80/778/EEC), amendata de Directiva (98/83/EC); • iv. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC); • v. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC); • vi. Directiva privind namolurile din statiile de epurare (Directiva 86/278/EEC); • vii. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC); • viii. Directiva privind produsele pentru protectia plantelor (91/414/EEC); • ix. Directiva privind poluarea cu nitrati din surse agricole (91/676/EEC); • x. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum si a animalelor si • plantelor din zonele neamenajate (92/43/EEC); • xi. Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (96/61/EC)

6. DIRECTIVA 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman • Obligatia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinata consumului uman si valori pentru parametrii relevanti • Obligatia de a determina punctele (locurile) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite · • Obligatia de a asigura monitorizarea reglementata, pe intreaga tara, a calitatii apei destinate consumului uman si informarea adecvata si actualizata a consumatorilor, inclusiv publicarea regulata a rapoartelor si prezentarea lor catre Comisia Europeana. • Obligatia de a asigura ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru sanatate, acordarea de posibile derogari in conditiile prevazute de directiva si informarea consumatorilor • Obligatia de a asigura ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia apei destinate consumului uman nu vor diminua protectia sanatatii publice

7. Implementarea directivei • Ministerul Sanatatii va asigura elaborarea calendarului si estimarea costurilor monitorizarii de audit. • Ministerul Internelor si Reformei Administrative centralizeaza planurile de conformare si monitorizeaza si controleaza implementarea acestora • Ministerul Mediului si Padurilor va elabora planul si calendarul activitatilor de conformare pentru monitorizarea calitatii apelor de suprafata. • Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora planul si calendarul activitatilor de conformare pentru producatorii din industria alimentara. • Producatorii si distribuitorii de apa vor asigura aprovizionarea cu apa potabila, conformarea cu standardele, monitorizarea de control si acoperirea costurilor monitorizarii de audit. • Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calitatii retelelor interioare de distributie a apei. • Producatorii de apa imbuteliata pentru asigurarea calitatii si monitorizarii apei imbuteliate. • TERMEN: 31 DECEMBRIE 2015

8. Masuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila a localitatilor • Reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente pentru apa • Construirea / extinderea infrastructurii pentru apa • Costuri: • Investitii: 200.893.748 euro • Costuri operare si intretinere anuale 17.543.781 euro

9. Directiva Consiliului nr. 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere si Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere Zone naturale amenajate pentru imbaiere sunt aplicabile urmatoarele masuri si activitati generale: • autorizarea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere – anual, cu 2 saptamani inainte de inceperea sezonului de imbaiere; • monitorizarea apelor de imbaiere; • identificarea cauzelor neatingerii obiectivelor si definirea masurilor necesare pentru conformarea cu cerintele Directivei, in cadrul procesului de autorizare; • elaborarea planurilor de masuri pentru atingerea obiectivelor de calitatea a apelor de imbaiere , anual, in cadrul procesului de autorizare. • Informarea publica privind calitatea apelor de imbaiere

10. Sursele de poluare • Agentiile pentru Protectia Mediului Judeteane si Administratia Nationala "Apele Romane" trebuie sa supravegheze sursele de poluare care pot influenta calitatea apei din zonele naturale folosite pentru imbaiere, pe intreaga perioada a sezonului de imbaiere, si sa informeze directiile de sanatate publica teritoriale in scopul protejarii sanatatii populatiei si mediului • Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane trebuie sa impuna masuri de reducere pana la eliminare a gradului de poluare a apei in zonele naturale folosite pentru imbaiere si sa faca cunoscute aceste masuri directiei de sanatate publica teritoriale si publicului.

11. DIRECTIVA 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata prin Directiva 98/15/CE • Pentru implementarea si conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru: • Colectarea apelor uzate urbane, dupa cum urmeaza: • pana la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizata pentru aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori • pana la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizata pentru aglomerarile umane cu mai putin de 10.000 locuitori • Epurarea apelor uzate urbane si evacuarea acestora: • pana la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizata pentru aglomerari umane cu mai mult de 10.000 locuitori • pana la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizata pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori

12. DIRECTIVA 86/278/EEC privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare in agricultura • Obiectivele gestionarii namolurilor provenite de la statiile de epurare, ca deseuri, conform Strategiei Nationale pentru Protectia Mediului si Planului National pentru Gestiunea Deseurilor sunt: • Asigurarea, in masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite in cerintele legale • Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in cuptoarele din fabricile de ciment • Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri • Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de suprafata

13. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole • Principalele cerinte ale Planului de actiune sunt : • Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control ; • Intocmirea cadastrului acestor ape ; • Desemnarea zonelor vulnerabile • Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii codului. • Elaborarea, implementarea si punerea in practica a programelor de actiune • Alte cerinte pentru implementare se refera la responsabilitati, raportare, revizuiri periodice ale planului de actiune si elaborarea si adoptarea reglementarilor nationale necesare in vederea implementarii planului de actiune.

14. Rolul Comitetului de Bazin • Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor. • Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1044/2005, pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.

15. Rolul Comitetului de Bazin • să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărirea apelor; • să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile districtului bazinului hidrografic respectiv; • să propună, dacă este necesar, normative cu valori limită de încărcare mai severe, decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitatea apelor; • să aprobe/ avizeze încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;

16. Rolul Comitetului de Bazin • să avizeze lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop. • sa propună revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor si, în caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decît cele la nivel naţional; • sa asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare şi sa asigure accesul publicului la documentele sale. • sa recomande priorităţile privind finanţarea şi conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;

17. Comitetele de Bazin • pot lua în considerare şi pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea şi folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv; • pot constitui şi împuternici subcomitete si grupe de lucru a căror funcţie va fi de informare consultare si participare la luarea deciziilor; • pot recomanda autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării lucrărilor necesare, în special al celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenirea riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.”

18. Ce este de facut? • Intarirea rolului si a puterii de decizie a Comitetului de Bazin ca fiind factorul determinant in implementarea politicilor privind apa in Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral • Crearea unui aparat de lucru permanent al Comitetului de Bazin • Infiintarea de comisii de lucru pe directivele care trebuie implementate • Acordarea de personalitate juridica, pentru comitetul de bazin, astfel incat sa devina persoana juridica de drept public, astfel putand deveni eligibila pentru atragerea de fonduri externe • Promovarea politicilor publice privind apa prin informarea si constientizarea publicului larg

19. Relatiile transfrontaliere • Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral face parte atat din Bazinul Dunarii, cat si din Bazinul Marii Negre. • In acest sens, alaturi de Bulgaria, Ucraina si Moldova, trebuie sa gaseasca abordari comune privind problematica apei. • Strategia comuna a Dunarii reprezinta un pas in abordarea comuna • La nivel de directia apelor, au fost realizate proiecte in cooperare cu tarile vecine • Totusi, aceasta cooperare trebuie intensificata

20. Relatiile transfrontaliere • In acest sens va rog sa luati in considerare, ca si propuneri, de viitoare proiecte: • - dezvoltarea durabila in zona ariilor protejate (cu referire speciala la Lacul Techirghiol) • - controlul integrat al nutrientilor in regiunea Dunarii de Jos – dat fiind ca regiunea noastra nu este prinsa in proiectul national privind controlul integrat al nutrientilor