ANALIZA SECTORULUI INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR DE MASINI Drg. Alexandru Isabela INMA Bucuresti

1. ANALIZA SECTORULUI INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR DE MASINI Dr.ing. Alexandru Isabela INMA Bucuresti

2. Sectorul industrial al construcţiilor de maşini reprezintă o ramură importantă a economiei naţionale, contribuind la susţinerea, dezvoltarea şi modernizarea celoralte sectoare. Industria constructoare de maşini este una foarte eterogenă, cu produse care trebuie să înfrunte cerinţe diferite ale pieţei. În prezent, industria construcţiilor de maşini cuprinde următoarele activităţi clasificate statistic la nivel naţional conform codului CAEN rev. 2: Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (Cod CAEN 25) care include: radiatoare şi cazane pentru încălzirea centrală, rezervoare, cisterne şi containere metalice, generatoare de abur, recipienţi şi containere, articole de feronerie; Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (Cod CAEN 28) care cuprinde: motoare şi turbine, pompe şi compresoare, articole de robinetărie, lagăre, angrenaje, cutii de viteză şi elemente mecanice de transmisie, cuptoare, furnale şi arzătoare, echipamente de ridicat şi manipulat, echipamente de ventilaţie şi frigorifice industriale, maşini şi utilaje pentru agricultură şi exploatari forestiere, maşini unelte, utilaje pentru: metalurgie, extracţie, construcţii, prelucrarea produselor alimentare, industria textilă, a îmbrăcămintei şi a pielăriei, industria hârtiei şi cartonului, prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului; Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (Cod CAEN 29); Fabricarea altor mijloace de transport (Cod CAEN 30) care include navele, ambarcaţiunile sportive şi de agrement, materialul rulant, motociclete, biciclete; Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (Cod CAEN 33)

3. Pentru evaluarea şi monitorizarea nivelului de performanţă, precum şi pentru stabilirea potenţialului de dezvoltare a sectorului industriei constructoare de maşini au fost luaţi în considerare următorii indicatori: • Valoarea producţiei industriale; • Cifra de afaceri; • Numărul de întreprinderi; • Valoarea exporturilor; • Investiţiile străine directe; • Investiţiile nete; • Valoarea adăugată brută; • Numărul mediu de salariaţi; • Productivitatea muncii; • Câştigul salarial mediu brut; • Cheltuielile cu CDI; • Numărul de cercetători Pentru analiza indicatorilor mai sus menţionaţi s-a luat în considerare evoluţia acestora în perioada 2000-2010, detaliată pe activităţile industriei construcţiilor de maşini

4. Valoarea producţiei industriale Producţia industrială a avut un trend ascendent pentru toate subramurile industriei constructoare de maşini, până la nivelul anului 2008. Criza economică şi financiară resimţită în industrie a condus la o scădere a producţiei industriale în anul 2009 (cu excepţia autovehiculelor rutiere), în prezent înregistrându-se o uşoară creştere (2,30% pentru construcţiile metalice şi 0,15% pentru maşini, utilaje şi echipamente).

5. Cifra de afaceri Se poate observa că cifra de afaceri urmează aceeaşi evoluţie ca şi producţia industrială. La nivelul anului 2010 seconstată o creştere de 3,73% pentru construcţiile metalice, 7,36% pentru maşini, utilaje şi echipamente şi 31,43% pentru componenta autovehiculelor rutiere.

6. Numărul de întreprinderi Până la nivelul anului 2008 se constată o creştere a numărului de întreprinderi, cu precădere în sectorul construcţiilor metalice, pentru celelalte activităţi ritmul menţinându-se oarecum constant. Scăderea numărului de întreprinderi începând cu anul 2009 este caracteristică, de altfel, pentru întreaga industrie prelucrătoare şi aceasta a fost generată de scăderea cererii pe piaţa internă şi externă, ceea ce a determinat reducerea investiţiilor şi chiar a afacerilor, de diminuarea investiţiilor stăine şi de dificultăţile apărute în accesarea finanţărilor. Totodată au apărut modificări în structura întreprinderilor active ca urmare a restructurării celor mari şi facilităţilor oferite IMM-urilor.

7. Valoarea exporturilor Cea mai spectaculoasă creştere a exporturilor se regăseşte în domeniul autovehiculelor rutiere, începând cu anul 2005 când acesta aproape s-a dublat. Ritmul de creştere a fost succesiv de 55,87 % , 50,31%, 63,35 %, 8,98 % şi 29,27 % pentru perioada 2006-2010. Anul 2010 a însemnat o revenire a exportului şi pentru alte activităţi ale industriei constructoare de maşini cum ar fi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (+22,10%) şi producerea construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+ 32,06%).

8. Investiţii nete Anul 2003 a constituit un moment esenţial în dezvoltarea şi modernizarea intreprinderilor constructoare de maşini, volumul investiţiilor nete mărindu-se cu 52,33% în cele producătoare de maşini, utilaje şi echipamente şi de 2,22 ori, respectiv 5,17 ori în cele producătoare de mijloace de transport rutiere şi nerutiere. Pe de altă parte, în 2010 se poate constata o scădere a investiţiilor cu 5,95% pentru sectorul construcţiilor metalice, 10,93% în industria autovehiculelor rutiere, 38,34% în fabricarea altor mijloace de transport şi cea mai accentuată, de 65,74% în fabricarea maşinilor, utilajelor şi echipamentelor.

9. Valoarea adăugată brută Indiferent de condiţiile economice din ţara noastră, valoarea nou creată în procesul de producţie a avut un trend pozitiv pentru întreaga perioadă analizată.

10. Numărul mediu de salariaţi Restructurarea întreprinderilor, externalizarea unor activităţi, necesitatea modernizării producţiei şi îmbunătăţirea performanţelor manageriale au condus, per ansamblu, la reducerea personalului din această ramură. Cea mai accentuată s-a dovedit a fi în zona maşinilor, utilajelor şi echipamentelorunde, de la 150 mii angajati in 2000 s-a ajuns la o medie de 49 de mii în ultimii 10 ani. Dezvoltarea domeniului auto a impus însă, în anul 2008, o creştere a numărului de salariaţi cu 94,91 % .

11. Productivitatea muncii Productivitatea munciia avut o evoluţie crescătoare în special datorită reducerilor de personal şi într-o mai mică masură, ca rezultat al modernizării producţiei şi al unui management competitiv.

12. Câştigul salarial mediu brut La nivelul întregii ramuri câştigul salariaţilor pentru munca efectiv prestată a crescut continuu. Comparativ cu anul 2009 salariul mediu brut a crescut cu 134 lei (8,61 %) în fabricarea de construcţii metalice, cu 87 lei (4,69%) în fabricarea maşinilor, utilajelor şi echipamentelor, cu 280 lei (15,01%) în fabricarea autovehiculelor, remorcilor şi semiremorcilor, cu 196 lei (8,57%) în fabricarea altor mijloace de transport şi cu 134 lei (6,72%) în activitatea de reparare şi întreţinere maşini.

13. Cheltuieli cu CDI Scăderea volumului cheltuielilor cu CDI s-a datorat în special reducerilor cheltuielilor de capital, exceptând desigur producerea de autovehicule rutiere, care a înregistrat o creştere de 77,01 % chiar în anul 2009, an marcat de criza economică.

14. Numărul de cercetători Scăderea numărului de cercetători din ţară se explică atât prin reorientarea lor către alte sectoare, cât şi prin faptul că mulţi cercetători sau tineri care vor să urmeze o carieră ştiinţifică aleg calea emigrării. Comparativ cu anul precedent, la nivelul anului 2010 variaţia numărului de cercetători a fost de + 13,01% pentru sectorul construcţiilor metalice, - 20,68% în fabricarea maşinilor, utilajelor şi echipamentelor, -23,63 % în sectorul autovehiculelor rutiere şi - 12,67% în fabricarea altor mijloace de transport.

15. Analizând importanţa industriei constructoare de maşini în contextul industriei prelucrătoare din anul 2010, prin prisma unora dintre indicatori menţionaţi anterior, se constata următoarele: Referitor la Valoarea producţiei industriale, din totalul industriei prelucrătoare aportul industriei contructoare de maşini este de 22,39% Ponderea cifrei de afaceri în totalul industriei prelucrătoare este de 26,79

16. Din totalul de 48933 de întreprinderi ale industriei prelucrătoare, 20,30% aparţin industriei constructoare de maşini Valoarea bunurilor exportatereprezintă 28,90 % din totalul exporturilor industriei prelucrătoare

17. Ponderea investiţiilor nete alocate industriei constructoare de maşini s-a situat în jurul a 26,63% din totalul investiţiilor în industria prelucrătoare Investiţiile stăine directe în fabricarea maşinilor, utilajelor şi echipamentelor, precum şi a mijloacelor de transport a cumulat 21,02 % din totalul localizat în industria prelucrătoare.

18. Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatări forestiere Fabricarea de tractoare şi maşini agricole reprezinta o industrie tradiţională în ţara noastă. Cu o suprafaţă agricolă de 14635,5 mii hectare, dintre care 9405 mii hectare arabile, România reprezintă una din ţările cu potenţial agricol important. La Recensământul General Agricol 2010 s-au înregistrat 3.856 mii exploataţii agricole, din care 3.825 mii (99,20%) sunt exploataţii agricole fără personalitate juridică (exploataţii agricole individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale) şi 31 mii (0,80 %) sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică (regii autonome, societăţi/asociaţii agricole, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat/privat, institute/staţiuni de cercetare şi unităţi şcolare cu profil agricol, consilii locale/primării, alte instituţii publice, unităţi cooperatiste şi alte tipuri de unităţi). Suprafaţa agricolă utilizată pe total, în anul agricol 2009-2010, a fost de 13.298 mii ha, din care 7.445 mii ha (55,99%) revin exploataţiilor agricole fără personalitate juridică şi 5.853 mii ha (44,01%), exploataţiilor agricole cu personalitate juridică. Suprafaţa agricolă utilizată ce revine, în medie, pe o exploataţie agricolă, la nivel naţional, este de 3,45 ha. Exploataţiilor agricole fără personalitate juridică le revin, în medie, 1,95 ha, iar celor cu personalitate juridică 190,84 ha.

19. Evolutia parcului de tractoare si masini agricole Creşterea aproape constantă a parcului de tractoare şi maşini agricole se datorează nu atât producţiei indigene cât mai ales importurilor.

20. În anul 2010 parcul de tractoare şi maşini agricole se prezenta astfel: • tractoare agricole: 180433 buc; • pluguri pentru tractor: 142671 buc; • cultivatoare mecanice: 27795 buc; • semănãtori mecanice: 69337 buc; • maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanicã: 5680 buc; • combine autopropulsate pentru recoltat cereale: 25285 buc; • combine autopropulsate pentru recoltat furaje: 797 buc; • vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje: 1233 buc; • prese pentru balotat paie şi fân: 7181 buc

21. În prezent, în ţara noastră principalii producători de tractoare şi maşini agricole sunt: SC MAT SA Craiova (tractoare, pluguri, grape, cultivatoare, combinatoare, semănători, maşini de stropit, maşini de amendat şi fertilizat, remorci); SC IRUM SA Reghin (tractoare articulate forestiere, tractoare agricole după licenţă MTZ Belarus); SC GEDA PRODEXIM SRL Bucureşti (tractoare); SC TEHNOFAVORIT SA Bonţida (maşini fitosanitare, maşini pentru recoltat furaje, amestecătoare, mori şi tocători furajere, remorci tehnologice, uscătoare şi selectoare de cereale); SC MECANICA CEAHLĂU Piatra Neamţ (pluguri, grape, cultivatoare, freze, combinatoare, semănători, maşini pentru erbicidare şi fertilizare, maşini pentru irigaţii, maşini de recoltat porumb, prese de balotat, maşini pentru cultura cartofului); SC GRUP ROMET SA Buzău (instalaţii de irigat); SC LEGMAS SA Năvodari (pluguri, grape, freze, combinatoare, semănători, maşini de irigat, maşini de scos cartofi, maşini de plantat răsaduri); SC NOVUS SRL Constanţa (maşini de irigat); SC SERVOLPANT SRL Bucureşti (maşini de stropit, maşini de erbicidat, maşini de irigat); SC INSTIRIG SA Balş (instalaţii de irigat); SC DIEM SRL Braşov (maşini de irigat); SC RURIS IMPEX SRL Craiova (motocultoare, motosape, motocositori, motoferăstraie, maşini de tuns gazon, aparate de stropit).; SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti (instalaţii de irigat).

22. La nivelul anului 2009, industria constructoare de maşini agricole din România s-a caracterizat prin următorii indicatori economici: • numărul de întreprinderi care au ca activitate principală fabricarea de maşini agricole – 65; • valoarea producţiei, mil Euro – 74,4; • cifra de afaceri, mil Euro – 112,90; • valoarea adăugată, mil Euro – 22,1; • numărul de angajaţi – 2473; • Investitii in masini si echipamente, mil Euro – 3,5

23. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier Producţia de automobile şi componente ale acestora reprezintă segmentul cu cea mai mare creştere industrială. Sectorul de componente auto s-a extins şi diversificat în ultimii ani, atât din punct de vedere al varietății de componente, al profilurilor tehnologice de fabricatie cât şi al amplasării geografice. Conform datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Constructorilor de Maşini (www.acea.be), există la ora actuală un număr de cca 500 de furnizori locali de componente auto . Structura rețelei naționale de furnizori este foarte eterogenă şi cuprinde: • filiale ale furnizorilor transnaționali; • firme mixte ale unor furnizori străini cu furnizori locali; • furnizori locali cu capital românesc. • Sub aspectul geografic, se observă o zonare a producătorilor de componente auto în România: • concentrare de furnizori în judeţul Arges, cei mai multi legați de uzina Dacia; • zona vestică, în județele Timiş, Arad, Bihor, cu filiaţie principală germană; • zona centrală, în judeţele Sibiu, Braşov şi Cluj, cu aceeaşi filiaţie germană; • zona din sud, concentrată la Craiova, cu perspectiva de a se dezvolta odată cu dezvoltarea uzinei Ford în România; • zona de est (Moldova, Dobrogea), cu mai puțini furnizori, dar cu potenţial de dezvoltare.

24. Domeniul fabricării autovehiculelor rutiereocupă prima poziţie în ierarhia sectoarelor industriei prelucratoare ceea ce priveşte cifra de afaceri, valoarea exporturilor, investiţiile nete, cheltuielile alocate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare şi numărul de cercetători. Segmentul auto este caracterizat de contribuţia mare pe care o aduce la export. Din totalul de 323587 autoturisme fabricate sau asamblate în anul 2010, 289855 au fost vândute la export, iar din 27325 vehicule comerciale 24806 au fost exportate. Fabrica Automobile Dacia exportă în Franţa, Germania, Italia, Spania, Turcia, Algeria, Belgia, Austria, Polonia şi Olanda. La nivelul anului 2009, industria auto din România s-a caracterizat prin următorii indicatori economici: • numărul de întreprinderi care au ca activitate principală fabricarea de autovehicule rutiere – 476; • valoarea producţiei, mil Euro – 5890,1; • cifra de afaceri, mil Euro – 5871; • valoarea adăugată, mil Euro – 1251,8; • numărul de angajaţi – 109144; • investiţii în maşini şi echipamente, mil.Euro – 353,1; • investiţii în construcţii de clădiri, mil Euro – 247,3

25. ANALIZA SWOT

27. VĂ MULŢUMESC !