Necesarul mediu energetic pt. sugar in primul an de viata:

1. NEVOILE NUTRITIVE ALE SUGARULUI SI COPILULUIa)Aportul caloric (energetic) optim este recomandat pe baza incretei sugarilor sanatosi, evaluindu-se nevoi medii de 117 kcal/kg/zi de la nastere la 6 luni si de 108 kcal/kg/zi de la 6 la 12 luni. •Nevoile energetice totale cresc cu varsta, paralel cu greutatea si inaltimea, dar pe unitatea ponderala , nevoile calorice inregistreaza un declin timpuriu.•Un indicator al nevoilor calorice la copiii sanatosi poate fi considerat apetitul: in perioada neonatala cresterea rapida corespunde unui apetit f. bun; aproape de sfarsitul primului an de viata, odata cu scaderea ratei cresterii si accentuarea activitatii fizice, scade si apetitul.

2. •Din cele 100-115 kcal/kg/zi furnizate in medie in primele luni de viata, 55 kcal asigura nevoile nutritive bazale, 10-27 kcal asigura activitatea si 35 kcal asigura cresterea.•Caloriile sunt furnizate de grasimi, hidrocarbonate si proteine.-se recomanda: 30-55% din calorii sa fie furnizate de grasimi, 35-65% de glucide, 7-16% de proteine.

3. Necesarul mediu energetic pt. sugar in primul an de viata:

4. Dupa varsta de 1 an,necesarul energetic se raporteaza la varsta copilului in ani:

5. b)Nevoile hidrice-apa are importanta primordiala pt. Organism, ocupand locul 2 dupa oxigen.-absenta sa din alimentatie este tolerata de sugar doar 48 ore.-continutul in apa al corpului uman este invers proportional cu varsta: la nou-nascut 75-72% din G corporala, la copil 72-66% , la adult 60%.-nevoile de apa sunt relativ mari la sugar: 1,5 ml pt. fiecare calorie/kg/zi.-minimum de aport este de 75 ml/kg/zi, sub care se produce starea de deshidratare si oprirea cresterii.

6. Varsta (luni) Aport de apa (ml/kg/zi)0-2,5 130-2002,5 – 8,5 130-1658,5 - 12 130

7. NEVOILE DE PROTEINE-proteinele asigura procesul de crestere si dezvoltare. -reprezinta substratul formarii enzimelor si anticorpilor , sunt implicate in rezistenta la infectii si la nereceptivitatea fata de boli;-deoarece organismul este capabil sa sintetizeze numai jumatate din aminoacizi, aportul alimentar de proteine este obligatoriu.

8. -aportul proteic recomandat la copilul sanatos:* sugar: 1,5 – 2 g/kg/zi; * 1-3 ani: 20-40 g/zi * 4-6 ani: 30-60 g/zi; * 7-10 ani: 40-70 g/zi; * 10-15 ani: 60-100 g/zi; * 15-18 ani: 70-110 g/zi.

9. Aportul proteic la sugar:-in primele luni de viata, aportul proteic este dependent de alimentatia exclusiv lactata;-alim. naturala ofera sugarului conditia privilegiata a unui aport proteic ideal, cantitativ, dar mai ales calitativ, care asigura 6-8% din valoarea calorica globala.-recomandarea de a evita laptele de vaca in alimentatia artificiala a sugarului se bazeaza pe neconcordanta dintre aportul proteic crescutsi utilizarea digestiva si posibilitatile metabolice reduse ale sugarului.

10. -in alimentatia diversificata, se recomanda ca 50% din proteinele aportului alimentar sa fie de origine animala, tinand seama de valoarea lor biologica crescuta in raport cu proteinele vegetale.

11. ABATERI DE LA RATIA PROTEICA RECOMANDATA-reducerea aportului proteic la sugar si copilul mic determina oprirea cresterii si aparitia manifestarilor caracteristice malnutritiei proteice;-in primele luni de viata, carenta proteica opreste inmultirea celulara in SNC si alte organe;-excesul de proteine nu accelereaza cresterea si nu mareste sinteza musculara ;dimpotriva, poate determina tulburari diverse:-favorizarea proceselor de putrefactie intestinala si multiplicarea germenilor patogeni;catabolism accelerat al proteinelor cu eliminarea sub forma de uree a excesului de azot nefolosit; suprasolicitarea functiei de epurare renala.-regimul hiperproteic cresterea adipocitelor instalarea obezitatii.

12. NEVOILE DE LIPIDE-lipidele = principii nutritive cu rol esential energetic si reprezinta sursa energetica de rezerva prin acumularea in tesutul subcutanat.-favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile si asimilarea proteinelor;-contin substante indispensabile procesului de crestere, sub forma de acizi grasi nesaturati.

13. -minimul de lipide din ratia alumantara = 1,5 g/kgc/zi;-ratia dietetica recomandata in raport cu varsta = 3-6 g/kgc/zi la sugar si 25 –40% din ratia calorica totala dupa varsta de 1 an;-grasimile de origine animala trebuie sa constituie mai putin de ½ din ratia totala de lipide;-laptele uman furnizeaza sugarului alimentat natural 3,4 g/100 ml sau 40% din valoarea calorica totala;-compozitia chimica a grasimilor din laptele uman este optima;-in alimentatia artificiala cu lapte de vaca aportul de lipide este tot de 3,4 g/100 ml, dar valoarea lor biologica este inferioara celor din laptele uman.

14. -coeficientul de absorbtie a grasimilor :90% la sugar,85% la nou-nascutul la termen, 60-70% la prematur;-in cazul folosirii formulelor de lapte praf adaptat, aportul lipidic este imbunatatit calitativ prin suplimentarea cu ulei vegetal;-alimentatia artificiala dupa varsta 4 – 5 luni aduce un aport lipidic prin introducerea carnii, branzei, untului, smantanei ca surse de grasimi saturate a uleiului vegetal ca sursa de grasimi nesaturate, a oului si viscerelor bogate in colesterol;

15. ABATERI DE LA RATIA RECOMANDATA DE LIPIDE-reducerea grasimilorin ratia alimentara a sugarului: reduce substantial aportul caloric; scade absorbtia vitaminelor liposolubile; perturba procesul de crestere;-daca aportul caloric este mentinut prin cresterea hidrocarbonatelor, se produce o crestere a fermentatiei si a osmolaritatii in lumenul intestinal, cu aparitia distensiei abdominale si a diareei;-o dieta saraca in acid linoleic determina aparitia semnelor de oprire a cresterii si manifestari clinice polimorfe: cutanate(dermatita), HTA;

16. Excesul de lipide = mai frecvent intalnit;-primele consecinte vizibile = cresterea ponderala si obezitatea;-alte consecinte: hipercolesterolemia copilului in relatie cu bolile cardio-vasculare ale adultului tanar;-consumul excesiv de acizi grasi nesaturati este incriminat in producerea calculilor biliari, datorita continutului crescut in fitosterol.

17. NEVOILE DE GLUCIDE=sursa cea mai importanta de energie pt. organism;-intra in structura corpului uman in proportie de 1%;-sunt principalul combustibil pt. celula nervoasa si unica sursa de energie pt. hematie si medulosuprarenala;APORTUL ALIMENTAR DE GLUCIDE LA SUGAR-in primul trimestru de viata, unica sau principala sursa de glucide este lactoza din lapte;-laptele matern contine 70 g/l dintre care 60 g lactoza si 10 g oligozaharide, acoperind 40% din aportul energetic.-calitatea lactozei din LV folosit in alimentatia artificiala este biologic inferioara fata de cea din laptele matern;

18. Necesarul de hidrati de carbon din dieta = 45-55% din caloriile totale;-Deficienta hidratilor de carbon duce la formarea depozitelor de grasimi pt. energie si in lipsa lor la catabolism proteic.-in deficienta acuta de glucide, se produce cetoza daca increta de proteine este sub 15% din calorii;-in asociere cu cantitatea insuficienta de calorii in dieta, deficienta de glucide conduce la subponderabilitate.Excesul de glucide duce la supraponderabilitate daca sunt crescute caloriile totale;-pot apare si stari de deficienta ale unor factori nutritivi aflati in cantitati proportional mai scazute in dieta.

19. NEVOILE DE FIBRE ALIMENTARE-fibrele alimentare intra in alimentatia sugarului de la varsta de 4-5 luni.-principalele componente ale fibrelor alimentare sunt: celuloza, pectinele, lignina;-aportul caloric al fibrelor alimentare este neglijabil;Principalele actiuni ale F.A. in organismul uman sunt:-cresterea greutatii materiilor fecale si accelerarea tranzitului intestinal;-modificarea florei bacteriene intestinale, cu reducerea nr. de bifidobacterii si cresterea lactobacililor si streptococilor;-eliminarea crescuta de cationi (sodiu, potasiu, calciu., magneziu);-favorizeaza eliminarea acizilor biliari odata cu materiile fecale;

20. -cresterea excretiei de grasimi, proteine, calorii prin materiile fecale;-scaderea absorbtiei glucidelor prin prelungirea retentiei alimentelor in stomac si prin formarea de geluri care scad rata de difuziune a glucozei prin peretele intestinal.ABATERI DE LA RATIA DIETETICA RECOMANDATA-aportul scazut de fibre alimentare conduce la cresterea frecventei unor boli metabolice: dislipidemii, ateroscleroza, cardiopatie ischemica, litiaza biliara;-reducerea tranzitului intestinal datorita unei alimentatii lipsite de fibre alimentare, in special cerealiere, favorizeaza obstructia lumenului apendicular cu fecaliti si cresterea frecventei bolii diverticulare a colonului.

21. NEVOILE DE SUBSTANTE MINERALE-mineralele numite si “ factori accesorii de crestere” ocupa un loc important in nutritia copilului datorita rolului plastic si participarii la desfasurarea unor procese vitale in organism.-principalele saruri minerale indispensabile organismului uman: calciu, fosfor, sodiu, potasiu, magneziu, sulf, fier, clor.-aportul mineral zilnic este necesar pt. formarea tesuturilor noi, cat si pt. acoperirea pierderilor prin piele, urina, fecale.-situatii in care nevoile sunt mai crescute: prematuri, stari febrile, efort.

22. SODIUL-este necesar pt: reglarea presiunii osmotice, a echilibrului acido-bazic si hidro-electrolitic si in reglarea excitabilitatii neuro-musculare.-nevoile de sodiu la sugar: 1-2 mEq/kgc/zi, laptele uman furnizand 8 mEq/l.-laptele de vaca contine o cantitate mai mare: 22-28 mEq/l;-la copil aportul de sodiu este asigurat prin sarea de bucatarie, sodiul din lapte si oua.-carenta de sodiu greturi, varsaturi, deshidratare, crampe musculare.-excesul de sodiu retentie hidrica, hipervolemie, aparitia edemelor, eliminare urinara crescuta de sodiu.

23. CLORUL-rol esential in reglarea presiunii osmotice si a echilibrului acido-bazic.-aportul recomandat la copil = 2-3 mEq /100 calorii;-surse de clor: sarea de bucatarie, carnea, laptele, oua.-deficitul de clor alcaloza hipocloremica ca in varsaturi prelungite, transpiratii profuze;-la copilul hranit cu diete sarace in clor s-au observat tulburari de crester, cu scaderea raportului G / T.

24. POTASIUL-este indispensabil contractiei musculare, conducerii impulsului nervos si ritmului cardiac.-aportul recomandat: 1-2 g/zi;-surse de potasiu: carne, peste, legume si fructe uscate (nuci);-deficit Kstari de acidoza cu deshidratare acuta, manifestate prin tulburari digestive (greturi, varsaturi), distensie abdominala, tahicardie, instabilitate nervoasa.-excsul K:modificarea ritmului cardiac, aparitia blocului atrio-ventricular (K peste 10 mEq/l).

25. CALCIUL= elementul esential al mineralizarii osoase, 99% din calciu aflandu-se in schelet;-absorbtia intestinala a calciului este foarte variabila, fiind influentata de mai multi factori.-tolul esential in absorbtia Ca il are vit. D.-roluri:in mineralizarea osoasa in relatie cu fosforul, vit. D si parathormonul; in contractura musculara si excitabilitatea neuro-musculara.-ratia zilnica recomandata = 500-800 mg.-surse de Ca: lapte, legume verzi, galbenus ou, carne, peste, fructe crude, faina de grau.-deficit Ca  rahitism, tetanie.-exces Ca nu are efecte daunatoare.

26. FOSFORUL-alaturi de calciu, este constituentul principal al oaselor si dintilor, ¾ din cantitatea totalafiind in schelet.-aportul recomandat: 250 mg/zi pana la 6 luni, 360 mg/zi pana la 1 an, 800 mg/zi peste 1 an.-surse de fosfor: crne, ficat, peste, galbenus ou, branza, lapte, legume verzi, fructe.-deficitul de fosfor:hipotonie, stare de oboseala.-Exces fosfor: se intalneste prin dezechilibrul raportului Ca /P, in perioada de vindecare a rahitismului, cand hiperfosforemia se asociaza cu hipocalcemie.