4.14k likes | 12.01k Views
Legile mendeliene ale eredit ăţii. Hibridare. Gregor Mendel a realizat cercetări de hibridare la plante Mazăre (Pisum sativum) Hibridare = procesul de încrucişare între indivizi deosebiţi din punct de vedere genetic. Monohibridismul şi legea purităţii gameţilor.
E N D
Hibridare • Gregor Mendel a realizat cercetări de hibridare la plante • Mazăre (Pisum sativum) • Hibridare = procesul de încrucişare între indivizi deosebiţi din punct de vedere genetic
Monohibridismul şi legea purităţii gameţilor • Monohibridare = încrucişare între indivizi care se deosebesc printr-o pereche de caractere
Genitori (părinţi) X Bob zbârcit Bob neted polen Se realizează polenizare încrucişată F1 – plante cu bob neted F1 = seminţele plantelor din prima generaţie
creştere Plante din F1 - autopolenizare polen F1 = prima generaţie F2 = seminţele plantelor din F1 3/4 boabe netede 1/4 boabe zbârcite
Mendel presupune că în celulele plantelor se găsesc factori ereditari prin intermediul cărora se transmit caracterele la descendenţi; • În celulele somatice aceştia se găsesc în dublu exemplar iar în gameţi într-un singur exemplar;
Gena = unitatea de structură şi funcţie a materialului genetic (ADN sau ARN), care transmite caracterele ereditare la descendenţi
Caracter dominant = caracter care se manifestă la plantele din prima generaţie –ex. plante cu bob neted; se notează cu litere mari: A, B, N, etc. • Caracter recesiv = caracter care nu se manifestă la plantele din prima generaţie, apare în F2 în proporţie de 1/4 – ex. plante cu bob zbârcit; se notează cu litere mici: a, b, z, etc
Bob neted Bob zbârcit F1 – plante hibride cu bob neted F2 – 3/4 bob neted 1/4 bob zbârcit F3
Plante pure din punct de vedere genetic sau homozigote - conţin două gene identice Plante hibride sau heterozigote -conţin două gene diferite
Mendel a descoperit deosebirea dintre structura genetică a organismelor şi aspectul sau înfăţişarea lor; • Genotip = totalitatea genelor; • Fenotip = totalitatea însuşirilor rezultate din interacţiunea genotipului cu mediul
Legea purităţii gameţilor • Gameţii sunt puri din punct de vedere genetic – adică nu conţin decât unul din factorii ereditari pereche.
II. Dihibridismul şi legea segregării independente a perechilor de caractere • Dihibridare = încrucişarea între indivizi care se deosebesc prin două perechi de caractere
Genitori (seminţe) X netede galbene zbârcite verzi polen Se realizează polenizare încrucişată Genitori (plante) F1 - seminţe netede galbene
F1 – seminţe autofecundare polen F1 – plante F2
NNGG zzvv Genitori (părinţi) X netede galbene zbârcite verzi NzGv F1 plante hibride dublu heterozigote cu boabe netede şi galbene Nv zG zv Gameţii plntelor din F1 NG
NG Nv zG zv zzvv NNGG NNGv NzGG NG NNGv NNvv NzGv Nzvv Nv NzGG NzGv zzGG zzGv zG NzGv Nzvv zzGv zzvv zv
Legea II • Perechile de factori ereditari (gene) segregă independent de alte perechi de factori ereditari (gene)
Exerciţii • Definiţi următoarele noţiuni: • Factor ereditar • Caracter dominant • Caracter recesiv • Homozigot • Heterozigot • Fenotip • Genotip • Hibridare
Prin încrucişarea unui individ homozigot dominant cu unul recesiv se obţin următoarele organisme: • Homozigote dominante • Homozigote şi heterozigote • Cu caractere dominante • Cu caractere dominante şi recesive
Prin încrucişarea unui individ homozigot dominant cu unul recesiv se obţin următoarele organisme: • Homozigote dominante • Homozigote şi heterozigote • Cu caractere dominante • Cu caractere dominante şi recesive
În cazul încrucişării a doi indivizi triplu homozigoţi se obţin: • 8 tipuri de gemeţi masculini şi 8 feminini • 6 tipuri de gameţi masculini şi feminini • 36 de combinaţii • 64 de combinaţii
În cazul încrucişării a doi indivizi triplu homozigoţi se obţin: • 8 tipuri de gemeţi masculini şi 8 feminini • 6 tipuri de gameţi masculini şi feminini • 36 de combinaţii • 64 de combinaţii