1 / 27

Legile mendeliene ale eredit ăţii

Legile mendeliene ale eredit ăţii. Hibridare. Gregor Mendel a realizat cercetări de hibridare la plante Mazăre (Pisum sativum) Hibridare = procesul de încrucişare între indivizi deosebiţi din punct de vedere genetic. Monohibridismul şi legea purităţii gameţilor.

jubal
Download Presentation

Legile mendeliene ale eredit ăţii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Legile mendeliene ale eredităţii

  2. Hibridare • Gregor Mendel a realizat cercetări de hibridare la plante • Mazăre (Pisum sativum) • Hibridare = procesul de încrucişare între indivizi deosebiţi din punct de vedere genetic

  3. Monohibridismul şi legea purităţii gameţilor • Monohibridare = încrucişare între indivizi care se deosebesc printr-o pereche de caractere

  4. Genitori (părinţi) X Bob zbârcit Bob neted polen Se realizează polenizare încrucişată F1 – plante cu bob neted F1 = seminţele plantelor din prima generaţie

  5. creştere Plante din F1 - autopolenizare polen F1 = prima generaţie F2 = seminţele plantelor din F1 3/4 boabe netede 1/4 boabe zbârcite

  6. Mendel presupune că în celulele plantelor se găsesc factori ereditari prin intermediul cărora se transmit caracterele la descendenţi; • În celulele somatice aceştia se găsesc în dublu exemplar iar în gameţi într-un singur exemplar;

  7. Gena = unitatea de structură şi funcţie a materialului genetic (ADN sau ARN), care transmite caracterele ereditare la descendenţi

  8. Caracter dominant = caracter care se manifestă la plantele din prima generaţie –ex. plante cu bob neted; se notează cu litere mari: A, B, N, etc. • Caracter recesiv = caracter care nu se manifestă la plantele din prima generaţie, apare în F2 în proporţie de 1/4 – ex. plante cu bob zbârcit; se notează cu litere mici: a, b, z, etc

  9. Bob neted Bob zbârcit F1 – plante hibride cu bob neted F2 – 3/4 bob neted 1/4 bob zbârcit F3

  10. Plante pure din punct de vedere genetic sau homozigote - conţin două gene identice Plante hibride sau heterozigote -conţin două gene diferite

  11. Mendel a descoperit deosebirea dintre structura genetică a organismelor şi aspectul sau înfăţişarea lor; • Genotip = totalitatea genelor; • Fenotip = totalitatea însuşirilor rezultate din interacţiunea genotipului cu mediul

  12. Legea purităţii gameţilor • Gameţii sunt puri din punct de vedere genetic – adică nu conţin decât unul din factorii ereditari pereche.

  13. II. Dihibridismul şi legea segregării independente a perechilor de caractere • Dihibridare = încrucişarea între indivizi care se deosebesc prin două perechi de caractere

  14. Genitori (seminţe) X netede galbene zbârcite verzi polen Se realizează polenizare încrucişată Genitori (plante) F1 - seminţe netede galbene

  15. F1 – seminţe autofecundare polen F1 – plante F2

  16. F2

  17. NNGG zzvv Genitori (părinţi) X netede galbene zbârcite verzi NzGv F1 plante hibride dublu heterozigote cu boabe netede şi galbene Nv zG zv Gameţii plntelor din F1 NG

  18. NG Nv zG zv zzvv NNGG NNGv NzGG NG NNGv NNvv NzGv Nzvv Nv NzGG NzGv zzGG zzGv zG NzGv Nzvv zzGv zzvv zv

  19. Legea II • Perechile de factori ereditari (gene) segregă independent de alte perechi de factori ereditari (gene)

  20. Exerciţii • Definiţi următoarele noţiuni: • Factor ereditar • Caracter dominant • Caracter recesiv • Homozigot • Heterozigot • Fenotip • Genotip • Hibridare

  21. Prin încrucişarea unui individ homozigot dominant cu unul recesiv se obţin următoarele organisme: • Homozigote dominante • Homozigote şi heterozigote • Cu caractere dominante • Cu caractere dominante şi recesive

  22. Prin încrucişarea unui individ homozigot dominant cu unul recesiv se obţin următoarele organisme: • Homozigote dominante • Homozigote şi heterozigote • Cu caractere dominante • Cu caractere dominante şi recesive

  23. În cazul încrucişării a doi indivizi triplu homozigoţi se obţin: • 8 tipuri de gemeţi masculini şi 8 feminini • 6 tipuri de gameţi masculini şi feminini • 36 de combinaţii • 64 de combinaţii

  24. În cazul încrucişării a doi indivizi triplu homozigoţi se obţin: • 8 tipuri de gemeţi masculini şi 8 feminini • 6 tipuri de gameţi masculini şi feminini • 36 de combinaţii • 64 de combinaţii

More Related