Picătura şi oceanul planetar

1. Picătura şi  oceanul planetar Profesori propunatori: Szigethy Enikő Kovacs Piroska Pop Tiberiu

2. MISTERELE PRECIPITAŢIILOR

3. Introducere • 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu ape. Datorită căldurii Soarelui apa oceanelor, mărilor, râurilor etc. se evaporă. La fel se evaporă apa din plante şi sol. Împreună cu aerul cald vaporii de apă se ridică la înălţimi mari. Aici scade temperatura, vaporii formează nori şi sub forma precipitaţiilor se întoarce pe sol. Apa astfel reîntoarsă ajunge din nou în oceane, mări, râuri etc.

5. I. Formarea norilor • Apa de la suprafaţa Pământului încălzită de Soare, este transformată în vapori de apă şi transportată în aer. Acest aer cald şi umed se ridică în atmosferă ca un balon, deoarece este mai puţin dens decât aerul rece din jur. Dar, la o anumită altitudine, temperatura este suficient de scăzută ca vaporii de apă din aer să se condenseze în picături mici, care se fixează pe particule fine din atmosferă, pentru a forma norii.

6. Clasificarea norilor • A. După formă: • - tipul cumulus: nori sub formă de grămezi izolate, bine individualizate, cu sau fără contur precis; • - tipul stratus: nori cu aspect de pânză continuă; • - tipul stratocumulus: grămezi compacte, sudate cu aspect devaluri.

7. B. După înălţime • norii superiori: cirrus, cirrostratus, cirrocumulus - plafon 5-10 km,12-13 când e furtună; • norii mijlocii; altostratus, altocumulus - plafon 2-5 km; • - norii inferiori: stratocumulus, stratus, nimbostratus - plafon 0 - 2 km;

8. II. Clasificarea precipitaţiilor 1. Precipitaţiiverticale: • lichide: ploaia şi burniţă • solide: zăpada (ninsoarea), lapovita, şi grindina • 2. Precipitaţiiorizontale: • la suprafaţa terestră: roua, bruma, chiciura • în apropierea suprafeţei terestre: ceaţa

9. 1. Precipitaţii verticale • Lichide: • Ploaia- este o precipitaţie atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă. • Solide: • a.) Zăpada (ninsoarea)- reprezintă forme particulare de apă îngheţată. . Factorii care influenţează formarea fulgilor de nea sunt: temperatura, curenţii de aer şi umiditatea aerului. Toţi aceşti factori determină atât forma cât şi mărimea unui fulg.

10. b.) Lapoviţa- este zăpada care s-a topit parţial pe parcursul căderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zăpada dar nu suficient de cald pentru a o topi în întregime astfel încât să producă ploaie. • c.)Grindina- particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului sub formă de gheaţă. Particula de grindina cu diametrul de aproximativ 6 cm. Particulele de gheaţă au în general o formă neregulată, diametrul mediu fiind în general de 5 - 50 mm. Grindina este intotdeauna produsa de nori cumulonimbus.

12. 2. Precipitaţii orizontale: • La suprafaţa terestră: • a.) Roua – se formează în nopţile de vară când peste suprafaţa răcită a Pământului se deplasează o masă umedă de aer. Condiţia ca să se formeze roua este să fie cald şi să nu bată deloc vântul; • b.) Bruma – se realizează în aceleaşi condiţii ca şi roua. Temperatura aerului şi a suprafeţei trebuie să fie negativă, spre deosebire de rouă; • c.)Chiciura– reprezintă rezultatul îngheţării picăturilor de apă ce formează ceaţa. • În apropierea suprafeţei terestre: • Ceaţa-un complex de picături fine de apă, rezultat al condensării vaporilor în apropierea suprafeţei terestre. Prezenţa ceţii reduce vizibilitatea sub 1 km.

13. III. Însoţitorii precipitaţiilor • Fulgerul şi tunetul: fulgerul este rezultatul vizibil al unei descărcări de energie. Această descărcare poate avea loc între un nor şi pământ, între vârful şi baza unui nor sau între doi nori.Fluxul de energie statică ce se creează între aceste elemente încălzeşte aerul atât de mult, încât devine strălucitor. Temperatura aerului încălzit de fulger este mai mare decât cea de pe suprafaţa Soarelui. Cea ce vedem de fapt ca fulger este aer încins. • Trăsnetul: este o descărcare electrică disruptivă, care se produce în atmosferă, de obicei, dar nu totdeauna, în timpul furtunilor. Majoritatea trăsnetelor au loc la altitudine (în interiorul aceluiaşi nor sau între diferiţi nori) şi, de obicei, nu sunt observate. • Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.

15. PRECIPITAŢII VERTICALE ORIZONTALE ÎN APROPIEREA SUPRAFEŢEI LICHIDE SOLIDE LA SUPRAFAŢA TERESTRĂ ZĂPADA GRINDINA LAPOVIŢA CEAŢA PLOAIE BURNIŢĂ ROUA BRUMA CHICIURA

16. Vă mulţumim pentru atenţie Vă dorim o zi bună