Descentralizare fiscală în România 4 octombrie 2004

1. Descentralizare fiscală în România 4 octombrie 2004

2. Descentralizare fiscală Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară

3. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Date despre cercetare • Cercetarea de teren a IPP s-a desfăşurat în perioada iunie-septembrie 2004 • Au fost realizate patru studii de caz până la această dată, în judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova şi Tulcea, selectate în funcţie de două criterii: impozitul pe venitul global pe cap de locuitor şi densitatea populaţiei • În cadrul fiecărui judeţ au fost vizitate mai multe localităţi, incluzând municipiul reşedinţă de judeţ, un oraş şi trei comune (selectate în funcţie de capacitatea financiară) • Interviurile au fost realizate atât cu directorii economici şi contabilii de la fiecare instituţie vizitată (inclusiv Consiliul Judeţean), cât şi cu primarii şi directorii de la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice (DGFP) din fiecare judeţ • 

4. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Date despre cercetare (continuare) • Ghidul de interviu semi-standardizat a inclus întrebări despre modul de alocare a sumelor de echilibrare prevăzut de Ordonanţă comparativ cu cel folosit înainte de intrarea în vigoare a OUG nr.45/2003, să precizeze cum ar putea fi îmbunătăţit actualul sistem (ce alte criterii ar mai trebui luate în considerare, în ce proporţii), cum a funcţionat Comisia Consultativă, dacă repartizarea sumelor ar fi mai bine realizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, etc. Pentru Consiliul Judeţean şi DGFP, au fost adresate întrebări suplimentare legate de criteriile specifice luate în considerare în alocarea procentului de 15%, dificultăţile întâmpinate în aplicarea prevederilor Ordonanţei, respectiv despre rolul de asistenţă tehnică pe care l-a avut DGFP.

5. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Concluzii preliminare • Transparenţa procesului de alocare reprezintă un aspect cheie al procesului de echilibrare, întrucât chiar dacă se îmbunătăţesc criteriile şi formulele de repartizare a sumelor de echilibrare, nerespectarea lor poate face ineficient întreg sistemul • Analiza IPP s-a axat, în privinţa transparenţei procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară pe următoarele aspecte: • Rolul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) • Rolul Comisiei Consultative • Rolul Consiliului Judeţean (CJ) • Asistenţa tehnică furnizată de DGFP este înţeleasă în primul rând ca furnizarea, la cererea directorului economic al CJ, a tuturor datelor disponibile de la nivelul localităţilor • 

6. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Concluzii preliminare (continuare) • DGFP nu utilizează în toate cazurile formatul standard al alocării sumelor de echilibrare bugetară, pus la dispoziţie de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) • Majoritatea celor intervievaţi în cadrul cercetării IPP au fost de acord că alocarea ar fi mai „obiectiv” realizată de către DGFP • Comisia Consultativă are un rol mai mult formal, iar prevederile OUG nr. 45/2003 sunt puţin cunoscute în rândul liderilor politici consultaţi • Ultima decizie în privinţa alocării sumelor se situează la nivelul Consiliului Judeţean. Astfel, este oarecum inevitabil ca această instituţie să nu-şi exercite dreptul de autonomie decizională şi să schimbe distribuţia sumelor, cu atât mai mult cu cât nu sunt prevăzute mecanisme clare de control a alocării acestor sume • 

7. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Concluzii preliminare (continuare) • Nu există o manieră unitară de calcul a capacităţii financiare la nivel central şi la nivel local. În timp ce MFP foloseşte raportarea la nivelul mediu al Impozitului pe Venitul Global (IVG), în plan local se foloseşte nivelul maxim al IVG. Rezultatele sunt diferite şi nu există în acelaşi timp posibilitatea verificării de o manieră uniformă a corectitudinii alocării sumelor de echilibrare • Lipsa bazelor de date actualizate la nivel de localitate, care să reflecte nevoile de dezvoltare locală, reprezintă un obstacol atât în privinţa propunerii de variante îmbunătăţite ale alocării sumelor de echilibrare, cât şi în ceea ce priveşte verificarea respectării criteriilor legale stabilite.

8. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Recomandări • Introducerea unor prevederi legislative clare privind modalităţile de control a verificării respectării criteriilor de alocare a sumelor de echilibrare • Măsurarea uniformă a indicatorilor de alocare atât în plan central cât şi la nivel local • Definirea cât mai exactă a rolului Comisiei Consultative (din moment ce există criterii clare de alocare a sumelor de echilibrare de la nivel judeţean la nivel local, consultarea se poate realiza numai în limita procentului de 15% prevăzut de OUG nr.45/2003) • 

9. Descentralizare fiscală • Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară • Recomandări (continuare) • Realizarea unor baze de date complexe, la nivel de localitate, cu indicatori care să reflecte nevoile de dezvoltare • Luarea în considerare a posibilităţii alocării sumelor de echilibrare de către Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice, în baza unui format standard furnizat de Ministerul Finanţelor Publice. Acesta ar trebui să includă şi criterii de alocare pentru procentul de 15%.

10. Descentralizare fiscală Transparenţa procesului de alocare a sumelor de echilibrare bugetară

11. Descentralizare fiscală în România 4 octombrie 2004

12. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical

13. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical • Referindu-se la ecuaţia generală resurse - necesităţi, analiza • (dez)echilibrului vertical, are la bază următorii indicatori: • ponderea bugetului general consolidat în PIB • ponderea bugetului de stat în PIB • ponderea bugetelor locale în PIB • ponderea bugetelor locale în bugetul general consolidat • ponderea bugetelor locale în bugetul de stat • ponderea prelevărilor din bugetul de stat în PIB • ponderea transferurilor de egalizare în bugetul de stat. • De asemenea, a mai fost calculat şi coeficientul Hunter. • Graficele reflectă evoluţia acestor indicatori pentru perioada • 1994 - 2003 şi 2004 (prognoze).

14. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical Ponderea cheltuielilor APL în PIB

15. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical Ponderea cheltuielilor APL în bugetul general consolidat

16. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical Ponderea cheltuielilor APL în bugetul de stat

17. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical Ponderea prelevărilor din bugetul de stat pentru APL în PIB

18. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical Ponderea transferurilor de echilibrare în bugetul de stat

19. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical Evoluţia coeficientului Hunter

20. Descentralizare fiscală Stadiul descentralizării fiscale în România analiza echilibrului vertical

21. Descentralizare fiscală Câteva considerente cu privire la stadiul procesului de descentralizare fiscală în SE Europei

22. Descentralizare fiscală în România 4 octombrie 2004

23. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate

24. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate • În urma cercetării realizate, îmbunătăţirea actualului model de echilibrare bugetară are la bază următoarele aspecte: • Principiul concentrării - prin stabilirea unui criteriu de excludere atât pentru echilibrarea de la nivel naţional la cel judeţean, cât şi pentru cea de la nivel judeţean la nivel local • Principiul nedistorsionării efortului fiscal propriu - sumele de echilibrare primite de o localitate trebuie să fie afectate (prin diminuare) de neîncasările din taxele şi impozitele locale sau de scăderea nivelurilor standard sau medii ale taxelor şi impozitelor locale • Completarea setului de criterii de alocare cu alţi indicatori care să reflecte nevoile de dezvoltare.

25. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate Pentru alocarea de la nivel naţional la nivel judeţean, propunem următoarele variante de îmbunătăţire: Varianta 1. l Primul model are la bază calcularea capacităţii financiare în funcţie de IVG pe locuitor mediu la nivel naţional, ponderat cu un coeficient prestabilit A. Formula capacităţii fiscale se ponderează cu suprafaţa judeţelor obţinându-se in final următoarea variantă: (1) 

26. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate • Varianta 1. l (continuare) • În această variantă, A reprezintă un coeficient supraunitar în funcţie de care se realizează excluderea. Pentru modelul prezentat, acest coeficient reprezintă 1,25, deci judeţele cu media peste 25% din media naţională vor fi excluse. • Pe baza acestei formule se obţin cele mai bune rezultate din punct de vedere al echilibrării. Amplitudinea (distanţa dintre maxim şi minim) este cea mai mică în acest caz.

27. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate Varianta 1.II Acest model calculează capacitatea financiară pornind de la valoarea maximă a IVG pe locuitor pe judeţe. Ponderarea cu suprafaţa se păstrează. (2) 

28. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate

29. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate

30. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate

31. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate Cele două formule prezentate pot avea şi alte variante care formează Varianta 2.I. şi 2.II. astfel: şi (3) (4)

32. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate • Pentru alocare de la nivel judeţean la nivel local • Propunem următorul set de indicatori cu proporţiile corespunzătoare: • capacitate financiară - 30% • suprafaţă - 25% • populaţie sub 18 ani - 15% • populaţie peste 65 ani - 15% • populaţie rurală (sumele de echilibrare, în limita a 15% se împart în mod egal pe comune) • 

33. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate • Formula de calcul a capacităţii financiare, este, în acest caz: • unde B reprezintă în acest caz un coeficient stabilit prin raportarea la valoarea medie la nivel naţional.

34. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate

35. Descentralizare fiscală Sumele de echilibrare. Cuantum şi criterii de alocare - modele simulate

36. Descentralizare fiscală Programe de susţinere a cercetărilor în domeniu

37. Descentralizare fiscală în România 4 octombrie 2004