Reforma statului î n Rom â nia

1. Reforma statului în România

2. Premise • Statul Român este slab, ineficient şi confruntat permanent cu probleme structurale • Situaţia nu se poate rezolva prin măsuri punctuale,ci numai printr-o reformă profundă. Statul trebuie schimbat din temelii, nu cosmetizat. • Faptul ca iniţiem aceste reforme în perioada de criză face lucrurile mai dificile. Ele trebuiau facute in periada de crestere economica. Reforma statului roman nu mai poate intarzia! Trebuie sa avem curajul sa facem acele reforme pe care altii nu au avut curajul sa le faca in ultimii 20 de ani!!

3. Reforma statului: un proces complex • Statul nu se reformează uşor. Acest proces trebuie abordat raţional, profesionist, pe baza unor analize serioase. • Avem o viziune strategică asupra reformei statului, bine fundamentatăşi structurată; • Nu trebuie să facem reforma de dragul reformei ci cu un scop clar: o viaţă mai bună pentru români

4. Reforma statului. Etapa I: 1. Reforma sistemului judiciar 2. Reforma educatiei 3. Reforma sistemului de salarizare in sistemul bugetar 4. Restructurarea agentiilor guvernamentale si rationalizarea cheltuielilor publice

5. Reforma statului Etapa II 1. Descentralizarea in administratia publica si impunerea standardelor de cost cantitative si calitative; 2. Reforma functiei publice 3.Reforma sistemului de pensii 4. Legea responsabilitatii fiscale

6. Reforma educatiei Legea educatiei nationale Are la baza: 1. Pactul National pentru Educatie 2. Strategia Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii elaborata de “Comisia Miclea” 3. Programul de guvernare 2008 - 2012.

7. Legea educatiei nationale Solutiile legislative din Pact si Strategie : • Invatamantul preuniversitar si educatia permanenta • Invatamantul superior

8. Invatamantul preuniversitar si educatia permanenta • Invatamant obligatoriu de 10 clase; obligativitatea grupei pregatitoare; • Centrarea curriculumului pe cele 8 competente cheie agreate si de UE ; • Evaluarea dupa fiecare ciclu curricular pentru stabilirea planurilor individualizate de invatare; • Curriculumul la decizia scolii este de 20 %; • Aplicarea principiului “ finantarea urmeaza elevul/prescolarul “; • Descentralizarea financiara: finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara;

9. Invatamantul preuniversitar si educatia permanenta 7. Crearea unui cont bancar personal de educatie permanenta de 500 euro pentru fiecare nou-nascut din Romania; 8. Introducerea portofoliului de educatie permanenta al elevului; 9. Evaluarea prin teste de tip international; 10. Constituirea Bibliotecii Scolare virtuale prin care toti elevii vor avea acces la toate resursele de invatare in format digital; 11. Stabilirea bazei legale pentru programul “ Scoala dupa Scoala”; 12. Constituirea consortiilor scolare; 13. Mecanismele de recunoastere a invatarii non-formale si infomale; 14. Depolitizarea directorilor de scoli 15. Alocarea a 7% din Pib pentru educatie la toate nivelurile.

10. Cele 8 competenţe necesare pentru o societate a cunoaşterii • 1. comunicare in limba romana si, dupa caz, in limba materna; • 2. comunicare in limbi straine; • 3. competente in matematica si competente fundamentale instiinte si tehnologii; • 4. competente digitale; • 5. “ a invata sa inveti”; • 6. competente sociale si civice; • 7. initiativa si antreprenoriat; • 8. sensibilitate si expresie culturala.

11. Invatamantul universitar 1. Diferentierea universitatilor in 4 categorii; 2. Ierarhizarea programelor de studiu; 3. Definirea raspunderii publice a universitatilor si instituirea de penalitati pentru utilizarea abuziva a autonomiei universitare; 4. Infiintarea unui sistem de indicatori statistici prin care sa se monitorizeze permanent starea invatamantului superior; 5. Finantare multianuala pe cicluri de studii; 6. Infiintarea Registrului Matriceal Unic al studentilor; ( impiedica falsificarea diplomelor) 7. Elaborarea Codului de etica si impunerea Raportului anual al Rectorului privind starea universitatii si respectarea eticii universitare;

12. Invatamantul universitar 8. Anularea concursurilor pentru posturile obtinute prin plagiat sau pe baza de incompatibilitati; 9. Constituirea Codului National al Calificarilor; 10. Implementarea sistemului managerial in conducerea universitatilor – optional, prin Carta Universitatii; 11. Eliminarea conditiei de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior; 12. Functia de Rector sau Decan pentru maxim 2 mandate; 13. Profesorii universitari si profesorii universitari conducatori de doctorat pot continua activitatea dupa implinirea varstei legale de pensionare doar cu aprobarea anuala a senatului pana la 70 ani; 14. Incurajarea cercetarii stiintifice universitare 15. Cresterea autonomiei universitare prin imputernicierea Senatului sa stabileasca structura interna a universitatilor.

13. Legea salarizarii unice a personalului bugetar Obiectivele legii: 1. ECHITATE 2. TRANSPARENŢĂ 3. SUSTENABILITATE

14. Analiza structurii şi numarului de personal pe categorii de personal 14

15. Situaţia actuală 1. ÎN SISTEM • Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistem = 1:29,3 • Salariul minim = 27,3%din salariul mediu • Diferenţe mari, d.p.d.v. al salarizării, între funcţii similare sau echivalente din sectoare de activitate diferite

16. Situaţia actuală 2. ÎN INTERIORUL DOMENIILOR DE ACTIVITATE Raport sal.min/sal max. (exemple pt. funcţii de execuţie) • Educaţie- 673/10973 = 1:16,3 • Administraţie publică - 637/4159 =1:6.5 • Sănătate- 695/3244=1:4,66 • Magistraţi - 793/9015=1:11,4 • Apărare şi ordine publică -943/10285=1:10,9

17. Echitate • Raport de 1:12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistem • Raport de ½ între salariul minim şi salariul mediu din economie • Sporurile nu pot depăşi 30% din fondul de salarii pe ordonatorul de credite • Echitate intersectorială (pe orizontală). Echitate intrasectorială (pe verticală)

18. Analiza de impact Premise de calcul (2009) Asigurarea echilibrelor macroeconomice şi sustenabilitatea finanţelor publice Scăderea masei salariale (%PIB) de la 9,4% în 2009 la cca. 6% în 2015 Creşterea salariilor din sistemul public (convergenţa salariilor cu tendinţa UE) în corelare cu creşterea economică (corelaţia cu productivitatea şi evoluţia salariilor din sectorul privat) Reducerea polarizării salariilor:Raport dintre salariu mediu/salariu minim= cca. 2 Neafectarea veniturilor salariale actuale Creşterea cumulată (2010-2015) a salariului mediu lunar =+56% Ajustarea personalului din sectorul bugetar de la 1.394.000 de angajaţi în 2009, la 1.068.000 de angajaţi în 2015 (o ajustare de 326,000 pers.) Eliminarea unor sporuri 18

19. Analiza de impact Care ar fi Impactul aplicarii LSU in anul 2015 ? • PIBnominal= 944,4 mld.lei • Masa salarială = 55,8 mld.lei • Pondere în PIB = 6 % PIB • Coeficientul mediu ponderat = 2,73 • Salariul mediu lunar=3430 lei/lună (fără al 13-lea salariu şi cu sporuri) • Creşterea salarială medie= +56 % • Număr de personal =1,068,000 pers. • Ajustare =326,000 pers.în 6 ani • Ajustare (%)= 23,4%

20. 20

21. Scenarii de aplicare a LSU.Condiţii de sustenabilitate macroeconomică 2010-2015 21

22. Creşteri salariale • Creşterea medie a salariului pentru tot sectorul bugetar între 2009 şi 2015 este de 57% • Unele sectoare beneficiează de creşteri mai accentuate decât media: • Învăţământ preuniversitar: 89% • Sănătate: 78% • Funcţionari publici: 68%

23. Pachetul de măsuripentru reforma statului. Restructurarea agenţiilor guvernamentale. • Denumirile sunt extrem de diverse. În România există 39 de Agenţii, 16 Autorităţi, 9 Administraţii, 5 Inspectorate şi Inspecţii, 9 Regii, 17 Oficii etc. • Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, între 2004 şi 2008 numărul angajaţilor din administraţia centrală a crescut cu 37%, de la 159.000 în 2004 la 218.600 în 2008.

24. Probleme care apar în funcţionarea agenţiilor: • Stabilirea taxelor şi tarifelor de către agenţii duce la creşteri ale numărului şi cuantumului tarifelor care trebuie plătite de către populaţie. • Colectarea de venituri proprii creează rezerve nejustificate, care apoi sunt risipite pe sedii, mobilier, servicii, prime şi sporuri neruşinate.

25. Probleme care apar în funcţionarea agenţiilor • Fonduri existente la trezorerie şi în bănci de aproximativ un miliard de euro, în timp ce Ministerul Finanţelor se împrumută cu dobânzi ridicate pe piaţa internă. • Într-o agenţie, numărul experţilor variază între 40% şi 60% din personal, restul reprezintă aparatul de suport (tehnico-administrativ).

26. Ce se obţine prin proiectul de reformă al agenţiilor: • Se reduce numărul agenţiilor de la 223 instituţii la112 (incluzând aici şi pe cele 33 care nu pot fi desfiinţate). • 135 au fost desfiinţate, comasate, sau restructurate • Numărul de posturi desfiinţate este de 9.400 • Se schimbă regimul de finanţare, prin virarea veniturilor încasate la bugetul de stat şi finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

27. Pachetul de măsuripentru reforma statuluiModificarea regimului cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare Beneficiarii dreptului la pensie pentru limită de vârstă: • pot cumula pensia netă cu veniturile realizate în condiţiile în care nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut (1670 RON) pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

28. Măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial • Neimpozitarea profitului reinvestit • Susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii • Instituirea unor scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei economice • Emiterea unei decizii prin care se vor putea utiliza orice instrumente de garantare ca şi garanţii de bune execuţie, astfel încât acele sume de bani să poate fi utilizate în economia reală şi pentru a aduce în continuare investiţii. • Extinderea Programul Rabla pentru tractoare şi alte utilaje începând cu 1 ianuarie 2010, respectiv pentru persoanele juridice începând cu septembrie 2009.

29. Măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial • Majorarea capitalui social al Fondului de Garantare al Creditului Rural şi îmbunătăţirea activităţii acestuia, orientat către investiţii în agricultură şi industria alimentară din mediul rural. • Îmbuntăţirea legii investiţiilor în sensul reducerii plafonului de investiţii de la care firmele vor putea beneficia de unele facilităţi, care în prezent este de 50 de milioane de euro. • Posibilitatea vânzării de către autorităţile locale a terenurilor, curţilor aferente imobilelor cumpărate în baza Legii 112/1995. • Înlocuirea impozitului minim cu impozitul forfetar pentru activităţi “în care evaziunea fiscală este greu de evaluat” de la 1 ianuarie 2010.

30. Masuri de reducere a cheltuielilor de personal din sistemul bugetar • Există constrângeri bugetare determinate de situaţia de criză economică • Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia din următoarele măsuri

31. Consecinţe aşteptate ale reformei statului în România • Un stat puternic şi eficient, care îşi îndeplineşte rolul său esenţial: servirea intereselor cetăţenilor • Un sistem educaţional modern • Servicii publice de calitate • Eliminarea nedreptăţii instituţionale • Creşterea calităţii vieţii românilor şi construcţia unei societăţi prospere