270 likes | 379 Views
Construcţia cogniţiei sociale. DE ZVOLTAREA SOCIOCOGNITIVĂ ÎN PRIMUL AN DE VIAŢĂ. Cogniţia socială. Capacitatea de a-i înţelege pe ceilalţi indivizi umani Deci şi de a-i recunoaşte şi diferenţia de obiecte sau alte fiinţe non-umane. I. NAŞTERE.
E N D
Construcţia cogniţiei sociale DEZVOLTAREA SOCIOCOGNITIVĂ ÎN PRIMUL AN DE VIAŢĂ
Cogniţia socială • Capacitatea de a-i înţelege pe ceilalţi indivizi umani Deci şi de a-i recunoaşte şi diferenţia de obiecte sau alte fiinţe non-umane
I. NAŞTERE • Preferinţa pentru feţe umane, voci umane/limbaj, stimuli în mişcare • Imitaţie neonatală • Capacitate de liniştire
Procesarea feţelor umane ABILITATE ÎNNĂSCUTĂ? Nou-născuţii preferă stimulii tip faţă umanăcomparativ cu alte tipuri de stimuli Stimulii tip faţă umană au proprietăţi specifice(Johnson & Morton, 1991): • Asimetrie sus-jos în distribuţia elementelor din interiorul conturului (mai multe elemente în jumătatea superioară • O relaţie de congurenţă spaţială între distribuţia elementelor interne şi forma conturului extern
Nu simpla sensibilitatea pentru feţe umane • Ci specific pentru PRIVIRE! SI CONTACT VIZUAL! (privire directă vs. privire laterală) Macchi Casia et al. (2001) Farroni et al. (2002)
Discriminarea feţelor individuale la nou-născuţi! • Faţa mamei Pascalis et al. (1995) • Habituare cu feţe necunoscute Pascalis & de Schonen (1994)
Recunoaşterea facială a unor stimuli de frecvenţă spaţială redusă – doar detalii grosiere, variaţii de luminozitate De Heering, Simion şi colab. (2008)
II. 2 LUNI • Sensibilitatea la interacţiune • Angajarea în protodialoguri • Detecţia şi preferinţa pentru contingenţă
Atenţia obligatorie - importantă pentru menţinerea contactului vizual • Începutul interacţiunilor diadice bazate pe reciprocitate şi alternarea rândului - protodialoguri
Detecţia contingenţei între comportamentul propriu şi răspunsul mediului Preferinţa pentru contingenţă!! Rovee-Collier (1997)
Bucurie, interes – dacă se produc rezultatele aşteptate • Furie, frustrare – dacă nu mai apare contingenţa Lewis, Alessandri & Sullivan, 1990; Sullivan, Lewis & Alessandri, 1992
Murray & Trevarthen (1985) • Experimentele de “still face” – contingenţa reacţiilor adultului Vezi şi Nadel et al. (1999) Legerstee, DiAdamo & Barna (2000) • Distincţia între feedback social direct, contingent vs. feedback social întarziat Nadel et al. (1999) Striano et al. (2005)
Copiii detectează chiar şi perturbări minore – întârzieri de 1 s – în fluxul comunicării sociale Keller et al. (1999) Striano et al. (2006) Importanţa pentru comportamentele parentale! (Posibil) Dezvoltare atipică la copiii cu mame depresive
III. 3-6 LUNI • Recunoaşterea feţelor individuale – abilităţi de categorizare • Discriminarea expresiilor emoţionale faciale • Preferinţa pentru contingenţa familiară • Preferinţa pentru mişcarea biologică • Persoană vs.obiect
1. Recunoaşterea feţelor individuale Dar nu doar pentru feţe umane – efectele nu sunt specifice speciei Pascalis, de Haan & Nelson (2002)
2. Discriminarea expresiilor faciale • Pozitive vs. negative • Depinde de calitatea interacţiunilor cu părintele Kuchuk, Vibbert & Bornstein (1986) – dacă interacţiuni pozitive, discriminarea diferitelor tipuri de zâmbet Striano, Brennan & Vanman (2003) – interacţiunea cu mame depresive asociată cu discriminarea doar a unor emoţii intense (pozitive vs.negative)
3. Sensibilitatea la şi preferinţa pentru contingenţa familiară Nivel optim subiectiv de contingenţă • Bigelow (1998) – 4 luni: emoţii pozitive şi vocalizări în raport cu o persoană străină dacă aceasta are un stil de interacţiune similar cu cel al mamei • Striano (2001) – copiii devin sensibili la regularităţile şi structura protoconversaţiilor cu adulţii Important pentru DEZVOLTAREA ATAŞAMENTULUI!
Dependenţa de experienţă – nu pentru stimuli umani inversaţi sau stimuli animali (câine, pisică)
5. Persoane versus obiecte Legerstee, Barna & DiAdamo (2000) • La 4-5 luni vocalizează când o persoană dispare după un paravan, dar întind mâna după un obiect care dispare similar • 6 luni – surpriză dacă un obiect începe să se deplaseze singur, nu însă şi dacă o persoană face acelaşi lucru • 6 luni – când o persoană vorbeşte, “ţinta” trebuie să fie o altă persoană, nu un obiect
IV. 6-12 LUNI • Percepţia feţelor – diminuarea capacităţii de recunoaştere a indivizilor din altă specie şi altă rasă • Iniţiative sociale • Percepţia intenţionalităţii • Interacţiuni triadice – joint-attention
Behne et al. (2005), Striano & Vaish (2007) • 7-9 luni – distincţia între acţiuni accidentale vs. intenţionate (un adult care scapă din mână jucăria vs. care nu doreşte să dea jucăria)
Csibra et al. (1999, 2003, 2007), Gergely et al. (1995) • Interpretarea unor display-uri abstracte în termeni de intenţii şi scopuri (o minge “sare” peste un obstacol pentru că doreşte să ajungă la o altă minge)
Interacţiuni triadice Comportamente de joint-attention (atenţie împărtăşită)
Sensibilitate la interacţiune – urmărire a joint-attention • Iniţiere a interacţiunii – direcţionare a joint-attention PROTODECLARATIV PROTOIMPERATIV
Relaţia iniţiere a JA-limbaj Colonnesi, Stams, Koster & Noom (2010) Metaanaliză a 25 studii cu 734 copii Există o relaţie între pointing protodeclarativ şi dezvoltarea limbajului