320 likes | 567 Views
Psihologie judiciar ă clinic ă. Evaluarea capacit ăţ ilor psiholegale. Evaluarea î n context judiciar. Evaluarea capacit ăţ ilor psiholegale şi a riscului infractional Evaluarea copilului abuzat, neglijat ş i exploatat
E N D
Psihologie judiciară clinică Evaluarea capacităţilor psiholegale
Evaluarea în context judiciar • Evaluarea capacităţilor psiholegale şi a riscului infractional • Evaluarea copilului abuzat, neglijat şi exploatat • Evaluarea sănătăţii mentale a infractorilor (inclusiv în mediul penitenciar)
Evaluarea capacităţilor psiholegale • În cauze penale: • Evaluarea capacităţii de a fi judecat/de a răspunde penal • Evaluarea discernământului la momentul comiterii faptei → care este diferenţa? • În cauze civile: • Evaluarea competenţei parentale • Evaluarea capacităţii de a fi independent • Evaluarea capacităţii de a accepta/refuza un tratament medical • Evaluarea capacităţii decizionale şi testamentare
Componente ale capacităţilor psiholegale • Componenta funcţională - abilităţi (ce ştie, înţelege, crede persoana) • Componenta cauzală – inferenţele cauzale care explică funcţionarea individului şi cum a fost aceasta afectată (de nu ştie/poate) • Componenta interactivă – sunt abilităţile persoanei proporţionale cu ceea ce îi cere situaţia (interacţiunea dintre abilitatea individului şi cerinţele situaţiei) • Componenta evaluativă şi decizională – cât de mare trebuie să fie incongruenţa între cerinţele situaţiei şi abilităţile individului pentru a da un verdict de incapacitate şi ce facem apoi cu individul?
Evaluarea capacităţii de a fi judecat • Înţelegereaacuzaţiilorşi a altorinformaţii cu caracter legal • Capacitatea de a coopera cu avocatulşi de a oferi mărturiirelevante • Diferit de discernământ – întrebăridiferite • Prezenţa uneibolipsihicesau a deficienţeiintelectuale – insuficientăpentruformulareauneiconcluzii de incapacitate (sau lipsă de discernământ)!
Stadii • Ridicarea problemei • Evaluarea propriu-zisă a capacităţii de a fi judecat • Luarea deciziei în instanţăşi, după caz, recomandarea unui tratament şi reevaluarea situaţiei
Instrumente de evaluare • The competence screening test (Lipsitt, & Lelos, 1973) – screening pentru cei la care se ridică problema competenţei • Competence to Stand Trial Assessment Instrument (CAI; McHarry et al. 1973) • The MacArthur Competence Assessment Tool – Criminal Adjudication (MacCAT-CA; Poythress, 1979): înţelegere, raţionament (pornind de la un caz ipotetic), apreciere/evaluare a propriei situaţii • Evaluation of Competency to Stand Trial – Revised (ECST-R; Rogers, Tillbrook, & Sewell, 2004) – scale de competenţăşi simulare
Evaluarea discernământului la momentul comiterii faptei – not guilty by reason of insanity • Un individ este considerat vinovat dacă a săvârşit un act antisocial care constituie infractiune (actus reus) cu intenţie (mens rea) in conditiile in care nu exista cauze justificative sau de neimputabilitate • Boli mintale severe sau dizabilităţi – afectarea abilităţilor cognitive (înţelegerea naturii faptei şi a consecinţelor) şi/sau volitive (incapacitatea a-şi controla propriul comportament) • Insanity (legal) versus mental illness • Problemă ridicatăîn mai puţin de 1% din cazuri, din care doar în 25% reuşeşte (în SUA)
Evaluarea – obiective cheie • Evaluareaseveritătiitulburăriipsihicesau a dizabilităţii din momentulcomiteriifaptei • Analizarea gândurilorşi stăriloremoţionaleînainteşi din timpulcomiteriiactului • Evaluarearelaţieidintreele • În SUA - M'Naghtenrules - datorită unei tulburări sau dizabilităţi: • Acuzatul nu a ştiut ce face şi/sau • Nu a ştiut că ceea ce face este greşit
Instrumente de evaluare • Mental State at the Time of theOffence Screening Instrument (Slobogin, Melton, & Showalter, 1984) – interviu semi-structurat care selecteză cazurile în care este utilă o evaluare amănunţită • Rogers Criminal ResponsibilityAssessment Scale (Rogers, 1984) – 30 de itemi, format de tip arbore decizional, de folosit pe lângă interviu
În context juridic românesc – expertiza medico-legalăpsihiatrică OBIECTIVELE pt care se recomandă EMLP: • Prezenţatulburărilor psihice şi diagnosticulactual al acestora; • Excluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice; • Capacitatea psihică actuală şi dacă subiectul poate raspunde penal (poate fi cercetat sau judecat); • Capacitatea psihică la momentul săvârşirii faptei; • Aprecierea discernământului faţă de fapta comisă; • Recomandarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical sau a măsuriloreducative prevăzute de Codul penal, în funcţie de prognosticul tulburărilorpsihice constatate şi aprecierea gradului lor de periculozitate socială.
Termeni juridici relevanţi • Capacitatea de exerciţiu= aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile, de a încheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice • În dreptul penal, începe de la14 ani (sub 14 ani nu răspunde penal, între 14 şi 16 ani răspunde dacă se dovedeşte că a avut discernământ) si devine deplina la 16 ani • În dreptul civil, devine deplina de la 18 ani, cu unele excepţii (ex. Căsătoria cu acordul părinţilor)
Termeni juridici relevanţi • Responsabilitatea– posibilitateatragerii la răspundere penală a individului (nu suntîndeplinitecriteriilepentru care o persoanăpoate fi consideratălipsită de răspundere) • Infracţiune– faptaprevăzută de legea penală care prezintăpericol social şi este săvârşită cu vinovâţie[intenţie,culpăsau intenţie depăşită (actusreus + mensrea)] - Intenţie (consecinţe prevăzute, urmărite sau tolerate) vsculpă (cu sau fărăprevedere/neglijenţă) vsintenţiedepăşită - Un criteriuesenţialîn definireavinovaţieieste discernământul
Termeni juridici relevanţi • Capacitate psihică– atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activităţi specifice • Discernământul – componenta CP care se referă la o faptă anume şi din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conţinutul şi consecinţa acestei fapte
Expertiza medico-legalăpsihiatrică (EMLP) • La solicitarea organelor de justiţie • Pt cauze penale - obligatorie În cazul infracțiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 și 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului* în momentul săvârșirii infracțiunii * Diferenţa dintre ei: urmărire versus acţiune penală
Expertiza medico-legalapsihiatrica (EMLP) b. pt. cauze civile • Capacitatea de exerciţiu psihicăîn general (punerea sub interdicţie, încredintarea de minori etc) • Capacitatea de exerciţiu psihică la un moment dat (ex. întocmirea şi anularea unor acte civile, stabilirea infirmităţii psihice) La cererea persoanelor fizice → doar CMLP care să ateste capacitatea de exerciţiu, ptîncheierea de acte de dispoziţie (testamente, contracte - vânzare-cumpărare, donaţie,locaţiune cu habitaţie, etc); → în general persoane vârstnice, bolnavi cusuferinţe cronice sau cu evoluţie letală, bolnavi aflaţi în condiţii de spitalizare, ori de câteori există dubii privind capacitatea psihică a unei persoane ce încheie acte de dispoziţie
Ce concluzii reies din EMPL? • dacă este orientat din punct de vedere allo - psihic şi temporo-spaţial ? • dacă din punct de vedere obiectiv, pe baza explorărilor funcţionale se evidenţiază existenţa uneitulburări psihice de natură să îi afecteze capacitatea de a discerne sau de a se controla? • dacă prezintă boli psihice, care sunt manifestările acestora şi care examene obiective o confirmă? • în ce măsură boala psihică afectează discernământul? • dacă în raport de împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii există temeiuri care să conducăla concluzia că în momentul savârşirii faptei a acţionat fără discernământ sau cu discernământ • diminuat ? • dacă se impun măsuri cu caracter medical în cauză, care sunt acestea şi în ce scop ? • care estegradul de periculozitate socială.
EMPL – surse de informaţie • Persoanaexaminată (interviu clinic, teste) şi aparţinători • Dosarulcauzei, expertize anterioare, ancheta socială • Faptacomisă • Antecedenteheredocolaterale • Antecedentepersonale (educaţie, ocupaţie, istoric medical şi psihiatric, antecedentecomportamentale, antecentepenale) • Mediul social
Conţinut EMPL • Examenpsihic/psihiatric • Examenpsihologic • Evaluareapersonalităţii individului • Evaluareaabilităţilor cognitive (ex. Raven, Wechsler) • Evaluareaseverităţii disfuncţiei cognitive (Mini Mental MMSE) • Investigaţii paraclinice (ex. EEG) • Recunoaştereafaptei, vinovăţie
Concluziile EMPL • Tulburareapsihică/simptomelepersoaneiexpertizate • Simptomele generate de tulburarea/condiţiarespectivăîn legăturăcauzală cu săvârşireafaptei, motivaţiaşi modul de acţiune • În funcţie de boalapsihicăşi simptomelecauzate de aceasta, se stabileşte, în legătură cu momentulcomiteriifaptei, capacitateapsihică (păstrată, scăzută, absentă), cu specificareaîn cauzelepenale a discernământului (păstrat, scăzut, abolit) şi în cauzelecivile a capacităţii de exerciţiu (păstratăsau absentă)
Concluziile EMPL • În cauzelepenale – periculozitatea socialăşi asupraproprieipersoneşi recomandarea măsurilor de intervenţie • Ptminori – măsuri educative (libertateasupravegheată, internareaîntr-un centru de reeducare, internareaîntr-un institut medical educativ) ce se pot substitui pedepsei • Atat pentruadulţi cat si pt minori – măsuri de siguranţă cu caracter medical (obligarea la tratament medical, internarea medicală), complementare pedepsei
Consumul de alcool şi responsabilitatea • (1) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale ori nu putea să le controleze, din cauza intoxicării involuntare cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive (anterior – betie completa). • (2) Starea de beţie voluntară completă produsă de alcool sau de alte substanţe nu înlătură caracterulpenal al faptei. Ea poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă. Beţie completă (vs. Incompletă) - procesul de intoxicare cu alcool sau alte substanţe este atât de avansat încât a dus la paralizarea energiei fizice şi la totala întunecare a facultăţilor psihice ale persoanei, aceasta nemaifiind stăpână pe mişcările ei fizice şi neavând capacitatea de a înţelege şi a voi, aflându-se, în mod obiectiv, la limita stării de iresponsabilitate. Cu premeditare sau preordinată(întotdeauna element agravant) versus simplă Voluntară vs. Involuntară Nu răspund penal: beţia patologică (cu obligarea la tratament medical şi interzicerea consumului), delirium tremens, psihoza etilică Răspundere limitată: dipsomania