1 / 28

Psihologie judiciar ă clinic ă

Psihologie judiciar ă clinic ă. Evaluarea capacit ăţ ilor psiholegale. Evaluarea î n context judiciar. Evaluarea capacit ăţ ilor psiholegale şi a riscului infractional Evaluarea copilului abuzat, neglijat ş i exploatat

kumiko
Download Presentation

Psihologie judiciar ă clinic ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Psihologie judiciară clinică Evaluarea capacităţilor psiholegale

  2. Evaluarea în context judiciar • Evaluarea capacităţilor psiholegale şi a riscului infractional • Evaluarea copilului abuzat, neglijat şi exploatat • Evaluarea sănătăţii mentale a infractorilor (inclusiv în mediul penitenciar)

  3. Evaluarea capacităţilor psiholegale • În cauze penale: • Evaluarea capacităţii de a fi judecat/de a răspunde penal • Evaluarea discernământului la momentul comiterii faptei → care este diferenţa? • În cauze civile: • Evaluarea competenţei parentale • Evaluarea capacităţii de a fi independent • Evaluarea capacităţii de a accepta/refuza un tratament medical • Evaluarea capacităţii decizionale şi testamentare

  4. Componente ale capacităţilor psiholegale • Componenta funcţională - abilităţi (ce ştie, înţelege, crede persoana) • Componenta cauzală – inferenţele cauzale care explică funcţionarea individului şi cum a fost aceasta afectată (de nu ştie/poate) • Componenta interactivă – sunt abilităţile persoanei proporţionale cu ceea ce îi cere situaţia (interacţiunea dintre abilitatea individului şi cerinţele situaţiei) • Componenta evaluativă şi decizională – cât de mare trebuie să fie incongruenţa între cerinţele situaţiei şi abilităţile individului pentru a da un verdict de incapacitate şi ce facem apoi cu individul?

  5. Evaluarea capacităţii de a fi judecat • Înţelegereaacuzaţiilorşi a altorinformaţii cu caracter legal • Capacitatea de a coopera cu avocatulşi de a oferi mărturiirelevante • Diferit de discernământ – întrebăridiferite • Prezenţa uneibolipsihicesau a deficienţeiintelectuale – insuficientăpentruformulareauneiconcluzii de incapacitate (sau lipsă de discernământ)!

  6. Stadii • Ridicarea problemei • Evaluarea propriu-zisă a capacităţii de a fi judecat • Luarea deciziei în instanţăşi, după caz, recomandarea unui tratament şi reevaluarea situaţiei

  7. Instrumente de evaluare • The competence screening test (Lipsitt, & Lelos, 1973) – screening pentru cei la care se ridică problema competenţei • Competence to Stand Trial Assessment Instrument (CAI; McHarry et al. 1973) • The MacArthur Competence Assessment Tool – Criminal Adjudication (MacCAT-CA; Poythress, 1979): înţelegere, raţionament (pornind de la un caz ipotetic), apreciere/evaluare a propriei situaţii • Evaluation of Competency to Stand Trial – Revised (ECST-R; Rogers, Tillbrook, & Sewell, 2004) – scale de competenţăşi simulare

  8. Competence screening – 22 itemi, completare de propoziţii

  9. CAI – exemple de itemi

  10. Evaluarea discernământului la momentul comiterii faptei – not guilty by reason of insanity • Un individ este considerat vinovat dacă a săvârşit un act antisocial care constituie infractiune (actus reus) cu intenţie (mens rea) in conditiile in care nu exista cauze justificative sau de neimputabilitate • Boli mintale severe sau dizabilităţi – afectarea abilităţilor cognitive (înţelegerea naturii faptei şi a consecinţelor) şi/sau volitive (incapacitatea a-şi controla propriul comportament) • Insanity (legal) versus mental illness • Problemă ridicatăîn mai puţin de 1% din cazuri, din care doar în 25% reuşeşte (în SUA)

  11. Surse de informaţie

  12. Evaluarea – obiective cheie • Evaluareaseveritătiitulburăriipsihicesau a dizabilităţii din momentulcomiteriifaptei • Analizarea gândurilorşi stăriloremoţionaleînainteşi din timpulcomiteriiactului • Evaluarearelaţieidintreele • În SUA - M'Naghtenrules - datorită unei tulburări sau dizabilităţi: • Acuzatul nu a ştiut ce face şi/sau • Nu a ştiut că ceea ce face este greşit

  13. Instrumente de evaluare • Mental State at the Time of theOffence Screening Instrument (Slobogin, Melton, & Showalter, 1984) – interviu semi-structurat care selecteză cazurile în care este utilă o evaluare amănunţită • Rogers Criminal ResponsibilityAssessment Scale (Rogers, 1984) – 30 de itemi, format de tip arbore decizional, de folosit pe lângă interviu

  14. În context juridic românesc – expertiza medico-legalăpsihiatrică OBIECTIVELE pt care se recomandă EMLP: • Prezenţatulburărilor psihice şi diagnosticulactual al acestora; • Excluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice; • Capacitatea psihică actuală şi dacă subiectul poate raspunde penal (poate fi cercetat sau judecat); • Capacitatea psihică la momentul săvârşirii faptei; • Aprecierea discernământului faţă de fapta comisă; • Recomandarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical sau a măsuriloreducative prevăzute de Codul penal, în funcţie de prognosticul tulburărilorpsihice constatate şi aprecierea gradului lor de periculozitate socială.

  15. Termeni juridici relevanţi • Capacitatea de exerciţiu= aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile, de a încheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice • În dreptul penal, începe de la14 ani (sub 14 ani nu răspunde penal, între 14 şi 16 ani răspunde dacă se dovedeşte că a avut discernământ) si devine deplina la 16 ani • În dreptul civil, devine deplina de la 18 ani, cu unele excepţii (ex. Căsătoria cu acordul părinţilor)

  16. Termeni juridici relevanţi • Responsabilitatea– posibilitateatragerii la răspundere penală a individului (nu suntîndeplinitecriteriilepentru care o persoanăpoate fi consideratălipsită de răspundere) • Infracţiune– faptaprevăzută de legea penală care prezintăpericol social şi este săvârşită cu vinovâţie[intenţie,culpăsau intenţie depăşită (actusreus + mensrea)] - Intenţie (consecinţe prevăzute, urmărite sau tolerate) vsculpă (cu sau fărăprevedere/neglijenţă) vsintenţiedepăşită - Un criteriuesenţialîn definireavinovaţieieste discernământul

  17. Termeni juridici relevanţi • Capacitate psihică– atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activităţi specifice • Discernământul – componenta CP care se referă la o faptă anume şi din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conţinutul şi consecinţa acestei fapte

  18. Expertiza medico-legalăpsihiatrică (EMLP) • La solicitarea organelor de justiţie • Pt cauze penale - obligatorie În cazul infracțiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 și 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului* în momentul săvârșirii infracțiunii * Diferenţa dintre ei: urmărire versus acţiune penală

  19. Expertiza medico-legalapsihiatrica (EMLP) b. pt. cauze civile • Capacitatea de exerciţiu psihicăîn general (punerea sub interdicţie, încredintarea de minori etc) • Capacitatea de exerciţiu psihică la un moment dat (ex. întocmirea şi anularea unor acte civile, stabilirea infirmităţii psihice) La cererea persoanelor fizice → doar CMLP care să ateste capacitatea de exerciţiu, ptîncheierea de acte de dispoziţie (testamente, contracte - vânzare-cumpărare, donaţie,locaţiune cu habitaţie, etc); → în general persoane vârstnice, bolnavi cusuferinţe cronice sau cu evoluţie letală, bolnavi aflaţi în condiţii de spitalizare, ori de câteori există dubii privind capacitatea psihică a unei persoane ce încheie acte de dispoziţie

  20. Ce concluzii reies din EMPL? • dacă este orientat din punct de vedere allo - psihic şi temporo-spaţial ? • dacă din punct de vedere obiectiv, pe baza explorărilor funcţionale se evidenţiază existenţa uneitulburări psihice de natură să îi afecteze capacitatea de a discerne sau de a se controla? • dacă prezintă boli psihice, care sunt manifestările acestora şi care examene obiective o confirmă? • în ce măsură boala psihică afectează discernământul? • dacă în raport de împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii există temeiuri care să conducăla concluzia că în momentul savârşirii faptei a acţionat fără discernământ sau cu discernământ • diminuat ? • dacă se impun măsuri cu caracter medical în cauză, care sunt acestea şi în ce scop ? • care estegradul de periculozitate socială.

  21. EMPL – surse de informaţie • Persoanaexaminată (interviu clinic, teste) şi aparţinători • Dosarulcauzei, expertize anterioare, ancheta socială • Faptacomisă • Antecedenteheredocolaterale • Antecedentepersonale (educaţie, ocupaţie, istoric medical şi psihiatric, antecedentecomportamentale, antecentepenale) • Mediul social

  22. Conţinut EMPL • Examenpsihic/psihiatric • Examenpsihologic • Evaluareapersonalităţii individului • Evaluareaabilităţilor cognitive (ex. Raven, Wechsler) • Evaluareaseverităţii disfuncţiei cognitive (Mini Mental MMSE) • Investigaţii paraclinice (ex. EEG) • Recunoaştereafaptei, vinovăţie

  23. MMSE

  24. Concluziile EMPL • Tulburareapsihică/simptomelepersoaneiexpertizate • Simptomele generate de tulburarea/condiţiarespectivăîn legăturăcauzală cu săvârşireafaptei, motivaţiaşi modul de acţiune • În funcţie de boalapsihicăşi simptomelecauzate de aceasta, se stabileşte, în legătură cu momentulcomiteriifaptei, capacitateapsihică (păstrată, scăzută, absentă), cu specificareaîn cauzelepenale a discernământului (păstrat, scăzut, abolit) şi în cauzelecivile a capacităţii de exerciţiu (păstratăsau absentă)

  25. Concluziile EMPL • În cauzelepenale – periculozitatea socialăşi asupraproprieipersoneşi recomandarea măsurilor de intervenţie • Ptminori – măsuri educative (libertateasupravegheată, internareaîntr-un centru de reeducare, internareaîntr-un institut medical educativ) ce se pot substitui pedepsei • Atat pentruadulţi cat si pt minori – măsuri de siguranţă cu caracter medical (obligarea la tratament medical, internarea medicală), complementare pedepsei

  26. Consumul de alcool şi responsabilitatea • (1) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale ori nu putea să le controleze, din cauza intoxicării involuntare cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive (anterior – betie completa). • (2) Starea de beţie voluntară completă produsă de alcool sau de alte substanţe nu înlătură caracterulpenal al faptei. Ea poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă. Beţie completă (vs. Incompletă) - procesul de intoxicare cu alcool sau alte substanţe este atât de avansat încât a dus la paralizarea energiei fizice şi la totala întunecare a facultăţilor psihice ale persoanei, aceasta nemaifiind stăpână pe mişcările ei fizice şi neavând capacitatea de a înţelege şi a voi, aflându-se, în mod obiectiv, la limita stării de iresponsabilitate. Cu premeditare sau preordinată(întotdeauna element agravant) versus simplă Voluntară vs. Involuntară Nu răspund penal: beţia patologică (cu obligarea la tratament medical şi interzicerea consumului), delirium tremens, psihoza etilică Răspundere limitată: dipsomania

  27. Bonus – de curiozitate

More Related