TRADITII OCUPATIONALE

1. TRADITII OCUPATIONALE VRANCEA viticultura Autor:BajenaruGina-Sabina

2. A strabate drumul parcurs de vita de vie pe actualul teritoriu al Romaniei inseamna, de fapt, a reconstitui trecutul acestei tari incepand din cele mai vechi timpuri. Aparitia vitei de vie in actualul spatu geografic al Romaniei nu poate fi plasata in timp decat cu o foarte mare aproximatie. Se admite ca pe acest teritoriu au existat forme din care au derivat specii ale genului Vitis inca de la inceputul erei neozoice (perioada paleogenului din tertiar). Bizuindu-se pe elemente de ordin botanic si climatic, botanistul A. Griesbach sustine ca ,,patria vitei de vie trebuie cautata in tinuturile paduroase, bogate in liane ale Pontului si ale Traciei, pana dincolo de Dunare". Savantul B. P. Harden afirma ca Tracia a fost cea mai veche si cea mai respectata pentru vinurile sale si aceea care si-a pastrat cel mai mult prestigiul". "O harta a vinurilor este ca o harta a fluviilor vii..."

3. Vom face un mare salt in timp, sarind peste lunga perioada a evului mediu in care viile si-au gasit pozitii temeinice pe pantele insorite ale dealurilor subcarpatice, marindu-si suprafetele, iar practicile de cultivare a vitelor si de producere a vinurilor s-au dezvoltat. Misionarul catolic Marcus Bandini scrie, referindu-se la vinurile Moldovei “…..vinurile, fie ca le vrei tari sau slabe, aspre sau dulci, ori albe sau rosii sau rosietice, si ti le alegi potrivit cu fiecare anotimp, sunt asa de bune la gust si de soi asa de ales, incat nu mai doresti nici vinurile din Falem, din Campania si chiar comparandu-le intre ele iti plac cu mult mai mult acestea".

4.    Cultivarea vitei de vie a fost o preocupare straveche a strabunilor nostri, getodacii, mai ales in zona libera . Cultivarea ei nu a incetat nici o clipa, nici in perioada migratiei mai apropiate de zilele noastre. Una din cele sapte zone viticole monopolizeaza aproape saptezeci la suta din toata suprafata cultivata in Romania….vorbim aici de marile podgorii vrancene, Odobesti, Panciu, Cotesti.

5. Podgoria Cotesti Podgoria Cotesti constituie o continuare a plantatiilor viticole din podgoria Odobesti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate si cuprinde centrele viticole Cotesti , Tamboiesti , Carligele si Vartescoiu. In toate aceste centre viticole exista areale de producere a vinurilor albe si rosii de consum curent. Alaturi de renumele vechi al podgoriilor , vinuri ca : Galbena de Odobesti , Feteasca alba , Sarba , Feteasca neagra sau delicioasele si recunoscutele vinuri spumante produse la Panciu constituie salba de aur a viticulturii vrâncene care se adauga constelatiei de vinuri ce împodobeste cerul oenologiei românesti.

6. Podgoria Cotesti

7. Podgoria Panciu Podgoria Panciu , cu o suprafata de peste 9500 ha a fost și ramane o permanenta atractie pentru cei doritori sa cunoasca bogatiile , frumusetile si vestigiile acestor locuri.

8. Misterul din hrubele lui Stefan cel Mare Legendele si misterul inconjoara dealurile cultivate cu vita-de-vie din jurul orasului Panciu inca de pe vreme lui Burebista. Zona a fost locuita in antichitate de vechii traci, popor cunoscut pentru ingeniozitate si pentru atractia fata de constructiile subpamintene. Despre aceasta regiune, unii istorici sustin ca ar fi fost vechea capitala a Traciei, locuitorii din vechime construind in subteranul acestor locuri o retea intortocheata de hrube destinate initial pentru aparare. Lungimea lor era impresionanta, reteaua de galerii intinzindu-se, potrivit unor ipoteze vehiculate de specialisti, pe zeci de kilometri, pina la Magura Odobestilor. Ulterior, acestea au devenit ascunzatoarea perfecta impotriva invaziilor straine, in primul razboi mondial hrubele pancene fiind folosite de localnici pentru a adaposti munitia de bombardamentele inamice.

9. Astazi, galeriile adapostesc peste 100.000 de sticle de sampanie de la SC Veritas SA Panciu si au devenit o atractie turistica internationala. Printre miile de vizitatori s-a numarat si cabinetul Nicolae Vacaroiu, care a venit la o festivitate de 24 ianuarie si a sarbatorit la hrube cu cele mai cunoscute soiuri de vin nobil.

10. Misterul de subbutucii de vie Ascunse intre butuci cu vita-de-vie nobila, intr-un peisaj in care zeul grec al petrecerii si al vinului, Dionysos, dormiteaza uimit si el de perfectiunea locurilor, misterioasele hrube de la Panciu reprezinta locul unde legendele isiincep cursul. Originea lor este partial necunoscuta, multispunind ca cei care le-au construit au fost tracii. Specialistiiavanseaza ipoteza ca in zona Irestiului ar fi capitala vechii Tracii. "In 1987 s-au inceput studii arheologice pentru partea nevazuta a hrubelor. Prin acele cercetari s-a dorit confirmarea istorica a faptului ca in aceasta zona ar fi fost capitala Traciei, pe undeva pe la Iresti. S-au descoperit incaperi subterane si galerii care legau capitala de MaguraOdobestilor. Aceste tuneluri treceau si pe lingaManastirea Brazi. Si aici s-au descoperit chilii si bucatarii subterane si chiar un paraclis subteran cu trapa secreta care dadea spre Magura.

11. Forma de cruce a galeriilor subpamintene, care atinge zona Dealului Crucii, i-a facut pe specialisti sa afirme existenta unui crestinism primitiv la stramosii traci. Povestea galeriilor subterane incepe pe vremea lui Stefan cel Mare, mai exact in anul datarii lor documentare, 1494, cind satenii din Ursoi au construit prin sapaturi o parte din galeriile existente astazi.

12. Insa forma imperfecta a postamentului crucii i-a facut pe cercetatori sa afirme existenta unor ramificatii paralele, care insa nu au fost scoase la lumina pina acum. Cei care aleg sa viziteze aceste locuri sint surprinsi atit de istoria tunelurilor, dar si de procesul fabricarii sampaniei care se invecheste aici.

13. Hrubele, săpate la 24 m adâncime, au fost descoperite întâmplător în 1952 si transformate în spatii de învechire pentru sampanie. De origine necunoscută, ele sunt atribuite marelui voievod Stefan cel Mare. Din galeria principală, care masoară 500 m, pleacă alte 36 de galerii, însumând în total peste 3 km. Aici se pot depozita trei milioane de sticle, ceea ca face ca aura de mare centru viti-vinicol a Panciului să crească si mai mult.

15. Podgoria Odobesti Odobestii au fost in vechime un sat, satul lui Odoba, asezare veche, devenita de pe la 1600 una din cele mai importante podgorii din Moldova. Documentele de cumparare din vremea domnului Eustatie Dabija, apoi cele din 27 mai 1666, 15 aprilie 1667 si mai 1670, stau marturie acestui fapt. La 1716, Dimitrie Cantemir, in Descrierea Moldovei, consemna podgoria Odobestiului a treia in tara dupa cea a Cotnarilor si a Husilor din punct de vedere al calitatii vinului. In studiile sale N. Iorga arata ca inca de pe vremea lui Petru Rares si mai ales in timpul lui Vasile Lupu, faima vinurilor de Odobesti era definitiv stabilita si un insemnat comert era facut de negustorii cazaclii, care duceau aceste vinuri spre targurile din Podolia si Rusia, aducand de acolo la schimb, blanuri si piei.

16. In scurt timp podgoria Odobestiului devine cea mai insemnata a Moldovei, pe la 1750 italianul Ignacio St. Raicevici considerand Dealul Odobestilor in fruntea podgoriilor moldovene. La 1777 carturarul francez Jean Louis Carra, secretar al domnului Ghica al Moldovei, expunand intr-un raport insemnatatea podgoriei Odobestiului, mentiona ca cel mai intens export de vinuri catre Polonia si Ungaria se face cu vin din acesta zona. La vremea respectiva 10% din veniturile totale ale statului moldovean proveneau din exportul de vin si trei sferturi din acest vin provenea din podgoria Odobesti. Pe la 1818 Dionisie Fotino, unul din primii istoriografi ai Moldovei, afirma despre podgoria Odobestiului ca este cea mai insemnata a Moldovei.

17. Pintecele Odobestilor este traversat in lung si-n lat de kilometri nesfirsiti de crame si beciuri, zidite din caramida si piatra de riu, cele mai multe in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. De la Beciul Rabinovici, pina la Crama celebrei familii Giurescu si Beciurile familiei Bahamat din Supusi, Odobestiul este inca orasul cu cele mai multe crame si beciuri din Romania si poate ca din tot sud-estul Europei. Beciurile din Beciu Zona viticola Beciu, care seamana cu o cetate naturala, este locuita inca din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind aici asezari neolitice si din epoca bronzului. Nimeni nu stie ce vechime au grotele care se casca in pamant, dar arheologii au scos la iveala, printre plantatiile de vita-de-vie, necropole antice, ateliere de prelucrare a fierului, vase de ceramica, varfuri de arbalete, zale de camasa si chiar o biserica.

18. Scurtă descriere Beciul Domnesc, monument istoric Cod LMI VN-II-m-A-06525 dateaza din secolul al XVI lea. Cladirea care adaposteste Beciul Domnesc este inscrisa in Registrul National al Patrimoniului Turistic si pe Listele de conservare UNESCO.Conform documentelor, acest beci exista inca de pe vremea lui Stefan cel Mare. La 1834 pe mosia domnitorului Mihail Sturdza se pastrau ruinele a doua crame de piatra acoperite cu sindrila.Una dintre acestea, Beciul Domnesc a fost consolidata cu piatra ponce de pe Milcov, devenind un loc ideal pentru invechirea vinului in butoaie de stejar si in sticle.Vechimea constructiei este intarita de inscriptia de deasupra intrarii cu litere chirilice, alaturi de care apare emblema Moldovei (Capul de Bour) incadrata de steaguri.

20. DE TRADITIE, DE VINURI ALESE