Obiceiuri si traditii specifice judetului Olt

1. Obiceiuri si traditii specifice judetului Olt

2. Cuprins • 1.ASEZARE GEOGRAFICA………………………........................................3 • 2. RADACINILE ISTORICO-ETNOGRAFICE ALE PORTULUI POPULAR DIN JUDETUL OLT………......................................................................................7 • 3. MATERII PRIME FOLOSITE LA CONFECTIONAREA PIESELOR DE PORT…………………………………...........................................................9 • 4. MESTESUGURI SI TEHNICI SPECIFICE CONFECTIONARII PIESELOR DE PORT……………………………………………………………………..10 • 5. SPECIFICUL PORTULUI POPULAR OLTENESC…………………….11 • 6. OBICEIUL COLINDATULUI…………………………………………16 • 7.COLINDE………………………………………….................................18 • 8. AMENAJAREA MESEI……………………………………………….21 • 9. OBIECTE LUCRATE MANUAL PE TEMA „TRADITII SI OBICEIURI ROMANESTI”.....................................................................................................24 • 10.RETETE TRADITIONALE...........................................,…………………26

3. Asezaregeografica DinansambluljudetelorRomaniei,Oltul se detaseazaca o regiunecutrasaturipropriibinedefinitedinpunct de vedereeconomic,social si istoric.Asezat de o parte si de alta a Oltului,cu o suprafatatotala de 5.507 km.p. teritoriuljudetului are o forma alungita ce masoara de la nord la sud 138 km,iar de la est la vest 78 km.Sprenordjudetul Olt se invecineazacujudeteleValcea si Arges,investcujudetulDolj,iar la estcujudetul Teleorman. Graniteleactuale ale judetului Olt stabiliteprin reforma administrativa dinanul 1968 dupacriterii economice si socialecorespunzatoareperioadeiactuale,includ un teritoriucare se auprapuneaproximativ peste fostelejudete Olt si Romanati asa cum sunt ele mentoinate pe harta tarii la 1700.Denumirea judetului Olt derivatadinstravechiulAlutacamostenirepreromana,indicavechimeaasezarilordinaceasta parte a tarii. In anul 1700 judetele Olt si Romanatierausituatesimetric de o parte si de alta a raului Olt cuprinzandPodisulGetic pana la Dunare,o parte dinCampiaOlteniei si dinCampiaMunteniei.Dupahartiledin 1931-1935 granitelesudice ale judetului Olt trecusera si in stangaOltului pana in apropiereaorasuluiTurnuMagurele,ocupandasezari ce fac parte in prezentdinjudetul Teleorman.

4. Din punct de vedere geocrafic teritoriul judetului Olt este situat in bazinul inferior al raului olt care il imparte in aproape in doua din directia de nord –vest,sud-est.Paralela 44* latitudine nordica trece pe linia localitatilor Vladila-Scarisoara iar meridianul 24* longitudine estica traverseaza teritoriul judetului pe linia localitatilor Iancu Jianu-Baldovinesti.

5. Radacinileistorico-etnografice ale portului popular dinjudetul Olt Portul popular este un factor fundamental in comunitatilerurale,care reflecta totul:stareasociala,ocupatiile,trecutulistoric si elementeleinnoitoare,raporturilecuzoneleinvecinatesaucualtenationalitati. Dupa victoria luiTraianasupraluiDecebalterituriul actual al judetului Olt a fostinclus in provincia MoesiaInferior.Vestigiilearheologicegasite in asezarile de la Slatina,Cireasov,Brebeni,Piatra-sat si Brancovenidocumenteazacontinuitatea de viata a populatieibastinase pe acestteritoriu,imediatduparetragereastapanirii romane din Dacia si in secoleleurmatoare. Nivelul de trai a crescutenormaducandtransformari profunde in viatasatului.S-auconstruit case noi,sosele,s-auelecrtificatsatele,oameniilucreazacualteunelte,aualteconceptiidespreviata.Caurmarefireascamodul de a amenajacasa,de a te imbraca,comportamentul,s-auschimbst si ele.Inacesteconditiicercetarea si cunoastereavalorilorculturiipopulare a devenit o sarcina prioritara,fiecarejudetavanddatoria de a conserva,valorifica si ingera in modul de viatacontemporanacestecomoriinestimabile.

6. Pornind de la ideea ca in cadrul marei unitati care caracterizeaza portul popular romanesc fiecare zona isi are specificul si preferintele sale, exprimate foarte pregnant si prin port,cercetarile intreprinse au pornit de la cunoasterea izvoarelor,a terenului si a pieselor conservate in colectiile muzeale ceea ce a permis stabilirea tipurilor si variantelor de costum specifice fiecarei zone.Spatiul si timpul sunt doua coordonate constitutive in functie de care a fost apreciat costumul inclusiv “timpul de creatie” al fiecarei piese ca element care dezvaluie travaliul etapelor de cristalizare a ideilor si de concretizare creatoare a acstora in piese cu caracter vestimentar. Valoarea estetica a portului popular din judetul Olt apare evident de la prima vedere dar,acordand unui costum sau altuia atributul de frumos nu spunem nimic nou,nu este suficient.Culorile de baza folosite in secolul al XVIII-lea sunt:rosu,negru,albastru si fir de aur.In partea de sud costumul a fost mai viu colorat folosind o paleta mai colorata:galben,verde,brun.

7. Materii prime folosite la confectionareapieselor de port Analiza pieselor de portdinjudetul Olt pune in evidentafaptulcamateriile prime aufost in ceamai mare parte cele produse in gospodarie,in,canepa,iana,cultivareaplantelor,crestereaanimalelor in scopulproduceriifibrelornecesareconfectionariipieselor de imbracamintefiind in stransacorelatiecudezvoltareamestesugurilorcasnice si a celorspecializate.Acestormaterialeli s-auadaugattreptatbumbacul,borangicul,firul de aur si de argint,beteala,margele si fluturii,cadovada a ponderiimereucrescande a preocupariipentruaspectulestetic al costumului.

8. Mestesuguri si tehnicispecificeconfectionariipieselor de port Indeletnicirilecasnice si mestesugurilelegate de confectionareapieselor de portauinflorit pe totteritoriuljudetului Olt dezvoltandu-se puternic in sec. al XVIII-lea,datoritaconditiilor economice favorabile si traditieimilenare a prelucrariifibrelortextile si a pieilorconservatatemeinic in zonelementionate. Initialmateriile prime aufostprelucratepentrunevoilegospodarieiproprii in cadruluneieconomiiinchise.Incadrulindustrieicasnice s-aucapatatindemanarea si deprinderiletehniceimbogatitepermanentprincontributianenumaratelorgeneratii de mesteripopulari.

9. Specificulportului popular oltenesc Analiza aspectelorunitare ale costumului popular dinjudetul Olt in ansamblularteipopulareromanesti a evidentiatexistentalor peste ani. Satulromanesc trece astaziprintr-o perioadaprelungita de redefinireculturala.Sica de atatea ori de-a lungulistoriei,inastfel de momente se cauta repere,sefaceapel la valoricareaurezistattimpului. Desfasurareavietiiomului in cadruldefinit spatial si temporal i-a determinatpecercetatoriiculturiipopularesastabileasca un sistem de organizare a timpuluisispatiului in functie de obiceiurilecalendaristice care corespundcelorpatruanotimpuri. Craciunuleste o sarbatoarecrestinaprindefinitie,sarbatorita la 25 decembrie inca dinantichitate. In satultraditional,Craciunul era dinpunct de vederefolcloric,osarbatoaredinciclul “calendaristic”,iardinpunct de vederereligios,unadin cele mai importante sarbatoridincalendarulcrestin,fiindprecedata de post si rugaciune. In cadrulCraciunuluisuntconcentratestructuriritualecomplexe la care participa toatecategoriile de varsta.Caurmare,masurileluate in vedereaintampinariisarbatoriisunt pe masuraimportanteiacesteia.

10. Pregatirile pentru celebrarea Craciunului incep la 20 decembrie,in ziua de Ignat,zi destinata traditionaltaierii porcului in aproape toate gospodariile.Analizand semnificatiile etnologice ale sacrificarii porcului,Frazer asocia porcul cu zeitatile vegetatiei:Demeter,Persefona,Adonis,Osiris,ritualul taierii porcului amintind de zertfele inchinate zeitatilor care se nasteau simureau in perioade de innoire a timpului calendaristic. In Ajunul Craciunului,femeile pregateau mancarurile traditionale din carne de porc: piftii,sarmale,friptura,ciorba.O atentie deosebita era acordata confectionarii colacilor,a caror forma si marime corespundea destinatiei si si functiei rituale pe care o aveau.Bolindeti pentru flacai sau de dat de pomana in amintirea celor morti.Cel mai frumos era colacul lui Mos Craciun care se punea pe masa impreuna cu alte alimente si vin rosu.

11. Impreuna cu bucuria sosirii anotipului iarna,incepe bucuria regasirii acelui fond ancestral de frumusete,bunatate,darnicie,intr-un sincretism reunind mit,rit,act magic,melodie,teatru popular. Prin gest si cantec se trece din timpul profan,cel stiut si prea plin de griji,intr-unul mitic,marcat de sacru,timp al dualismelor:haos si cosmos,sfarsit si inceput. Ajunul Craciunului este o zi mare. O confirma batranii care stiu ca acum oamenilor nu trebuie sa le fie frica de spiritele celor plecati in Lumea Neagra.Si pentru ei se aseaza “masa de ajun” care apoi va fi impartita la cei sarmani.Pe masa aceasta,se pun turta inmuiata in apa cu zahar si miez de nuca pisata,colaci si vin rosu.Nu lipseste vinul fiert,indulcit cu miere si zahar.Se aprinde si o lumanare spre a lumina drumul. Dar ajunul nu e zi de tristete.E chiar de bucurie si asteptare.Se asteapta impodobirea bradului de Craciun,simbol al vietii care renaste.

12. Potrivit traditiei,bradul reprezinta credinta pomului ca sursa de viata.Bradul trebuia sa fie cat mai mare,iar la impodobirea sa participa toti membrii familiei. Sarbatoarea Craciunului este momentul dezvaluirii multor reminiscente folclorice de ordin mitologic. Batranul Craciun apare in constiinta colectivitatii deopotriva ca o semidivinitate arhaica si ca o semidivinitate crestinizata.

14. Colindatul Datinile si obiceiurile populare abunda la sfarsit de decembrie,avand ca apogeu Noaptea de Anul Nou.In spatiul etnografic oltenesc sunt de reperat credinte populare,avand ca suport material obiecte investite polisemantic. Oferirea in dar de colindete a merelor,precum si punerea acestora in bradul de Craciun trimit cu gandul la inceputuri.Alaturi de brad si de stejar,reputatul etnolog Romulus Vulcanescu,considera marul un pom sacru,dominand peisajul paradiziac.Raiul este imaginat ca un arbore cosmic cu mere de aur,sub care se gaseste adesea patul sotilor. Un colind din zona Olteniei aminteste aceasta imagine: “La doi meri si la doi peri Florile dalbe,flori de mar ! E un pat mare-ncheiat Cu scanduri dalbe de brad, Cu stalpi strupiti de fag Iar in pat ce-i asternut ?

15. Dar acolo cine-mi doarme Doarmedomnulastor case Astor case laminate, Si cu doamnadimpreuna Cu-ai lui mandricoconasi. Ca-s frumosi si dragalasi. Cu chipulri de feti-frumosi, Iardinspate si dinpiept Luna si cusoarele.” Toateacestea se practica in credintacaastfel se asigurabunastarea si fericireacomunitatii,valenteleapotropaiceocupandlocprioritar in sustinereamotivatieitransmiterii peste timp.

16. 4. Si de acum Pana-n vecie Mila domnului sa fie Laudati si cantatiSi va bucuratï!!!!! Colinde Astazi s-a nascutHristos 1. Astazi s-a nascut HristosMesia chip luminosLaudati si cantatiSi va bucurati!!!!!!2. Mititel infasatelIn scutec de bumbacel Ladati si cantatiSi va bucurati   3. Neaua ninge ,nu-L atinge Vantul bate , nu-L razbate Laudati si cantati Si va bucurati!!!!!!!

17. Umbla-n jos si umbla-n sus Ca sa nasca pe Iisus Umbla-n sus si umbla-n jos Ca sa-L nasca pe Hristos! Ma tarziu gasi apoi Un staul frumos de oi Si acolo pe paie jos S-a nascut Domnul Hristos Cete de ingeri coboara Staulul de-l inconjoara Ingerii cu flori in mana Impletesc mandra cununa Pe cununa-i scris frumos Astazi s-a nascut Hristos!! Deschide usa crestine... Deschide usa crestine Ca venim din nou la tineDrumu-i lung si-am obosit De departe am venit. Si la Viflaeem am fost Unde s-a nascut HristosSi-am vazut pe a sa mamaPe care Maria-o cheamaCum umbla din casa-n casaCa pe fiul ei sa nasca Ca sa nasca pe Hristos!!

18. In seara de Mos Ajun In seara de Mos Toti copiii se adunSi asculta cu folosCe se spune de Hristos.Magii steaua urmarescMergand ca sa-L vadaIngerii din cer privescCantand imn de slava.Asta-i seara lui AjunFlorile dalbe, flori de marMaine-i ziua lui CraciunFlorile dalbe, flori de marCorul: Flori de mar!  

19. Mos Craciun cu plete dalbe Moş Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeţi Şi aduce daruri multe La fetiţe şi băieţi Moş Crăciun, Moş Crăciun Din bătrani se povesteşte Că-n toţi anii negreşit Moş Crăciun pribeag soseşte Mos Craciun cu plete dalbe Niciodată n-a lipsit Moş Crăciun, Moş Crăciun Moş Crăciun cu plete dalbe Incotro vrei s-o apuci Ţi-aş canta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Moş Crăciun, Moş Crăciun!

20. Aranjarea mesei de Craciun Sunt foarte multe reguli pentru aranjarea mesei festive, şi cea a mesei familiare. Dacă înveţi aceste reguli simple nu vei rămâne de ruşine niciodată în faţa musafirilor mai sofisticaţi. La masafamiliară de zi cu zi foloseşti mult mai puţine farfurii, pahare şi tacâmuri, însă la o masă festivă ai nevoie de multe din acestea. O masă festivă se prezintă de obicei în felul următor. Se aşează două farfurii una peste alta, dedesupt cea de serviciu şi deasupra cea pentru felul întâi deasupra lor se pune servetelul. Se pun două – trei coşuleţe pentru chifle sau pâine, depinde cât de mare este masa. Furculiţele se aşează întotdeauna pe partea stângă a farfuriei şi se pun înfuncţie de felurile care vor fi servite, aliniate de la stânga spre dreapta. La dreapta farfuriei se pun cuţitele cu partea tăioasă spre farfurile tot în ordinea utilizării lor. În faţa farfuriei se pune lingura de supă cu curbura în sus şi lingura pentru desert.

21. Dacă avem mai multe feluri de mâncare nu aliniem toate furculiţele şi cuţitele lângă farfurii, nu punem mai mult de trei, restul tacâmurilor ca de pildă linguriţele de tort, furculiţele şi cuţitele pentru baclava sau fructe se pun pe o tavă în apropierea mesei. Numărul de tacâmuri şi aşezarea lor diferă în funcţie de meniul servit la masă, dar aranjamentul de bază este obligatoriu. La mesele festive este obligatoriu să schimbi tacâmurile şi să foloseşti pentru fiecare fel tacâmul lui, la fel şi farfuriile, dar pentru o masă mai puţin pretenţioasă nu este obligatoriu schimbarea lor continuă. Farfuriile sunt şi ele de mai multe feluri dar pe masă la început se pun doar cele două, dar foloseşti farfurie pentru antreuri, supă, farfuria întinsă şi cea pentru desert. În faţa farfuriilor pe partea dreaptă este locul paharelor. Sunt multe tipuri de pahare dar trei dintre acestea sunt obligatorii pe masă. Paharul de ţiucă, de vin şi de apă. Paharele de vin alb şi vin roşu diferă între ele, cel de vin alb este puţin mai mare decât cel de vin roşu. După folosirea oaharelor de ţiucă ele trebuie luate de pe masă.

22. Este mai elegant dacă băuturile aperitive se servesc la o lată măsuţă unde musafirii pot sta pe canapea sau fotolii, dar nu este obligatoriu, mai ales dacă spaţiul nu ne permite. Sticlele de apă şi de vin se pun simetric pe masă, şi la îndemâna bărbaţilor pentru că ei trebuie să servească băuturile. Este bine dacă le punem pe o tăviţă ca să evităm pătarea feţei de masă. Dacă masa nu este suficient de mare ca să încapă sticlele pe ea, băutura va fii servită în mod obligatoriu de bărbatul casei, niciodată de femeie. Nu se toarnă băutură în pahare doar în cazul în care ele sau golit. Decorarea unei mese depinde mult de mărimea ei, de felul musafirilor şi de împrejurări. Pe lângă farfuriile, tacâmurile şi paharele obligatorii, este bine să punem şi nişte flori în vaze joase sau lumânări decorative, dar fără să încărcăm prea mult masa. Dacă este una mai mică atunci vom pune pe ea exact ce este necesar pentru felul respectiv de mâncare. Să nu uităm de pe masă nici soliniţele şi recipientele pentru piper.

23. Obiecte lucrate manual pe tema „Traditii si obiceiuri romanesti”

25. Retete traditionale Stelute cu ciocolata si alune 35 de bucati Ingrediente: Aluat: 1 ou 1 galbenus 110g zahar pudra 15g zahar vanilinat 1 praf de sare 1 lingurita de cafea instant 60g ciocolata fierbinte 225g pudra 1 praf de copt Preparare: Se amesteca oul, galbenusul, zaharul pudra, zaharul vanilinat, sare si cafeaua la viteza mare cu mixerul pana devin to spuma.

26. Ciocolata se rupe in bucati mici.Intr-o craticioara se pune apa la fiert iar peste se aseaza un bol in care se topeste ciocolata.Ciocolata topita se adauga in primul amestec. Se mai amesteca si cu alunele si praful de copt.Acest aluat se lasa la rece pentru 4 ore. Pentru glazura se bate spuma albusul unui ou si treptat se adauga zahar si eventual niste apa pentru legarea compozitiei. Pe planseta de lucru se presara faina, se intinde o foaie de aluat de cca. 2 cm si se taie cu forme de stelute prajiturelele.Se pun in tava de copt nu inainte de a aseza hartie de copt pe fundul tavii.Stelutele obtinute astfel se ung cu glazura de ciocolata si dupa 10 min se pun la copt. Se pudreaza cu zahar! Pofta buna!!

27. Barcute cu ciocolata Preparare: Cu mixerul se bate untul pana devine spuma.Se adauga treptat in compozitie: faina, cacao, praf de copt iar la sfarsit migdale.Din aluatul obtinut se formeaza rulouri care se modeleaza la capete pentru a fi ascutite. Se aseaza in tava unsa, pe fiecare barcuta se pune albus spuma, peste care se decoreaza cu o migdala. Se pun la cuptor si se servesc reci. Pofta buna!! Ingrediente: Aluat fraged: 175g unt 100g zahar pudra 1 plic zahar vanilinat ½ esenta de rom 1 varf cutit scortisoara 1 albus 200g faina 20g cacao 125g migdale 1 albus spuma Migdale prajite

28. Pricomigdale cu nuca de cocos Preparare: Cu mixerul se bate untul spuma. Treptat se adauga zahar pudra, zahar vanilinat si esenta de rom. Se incorporeaza oul.Se adauga treptat faina si praful de copt amestecand la viteza mare.Apoi se pune laptele si in final fulgii de cocos. Cu doua lingurite modelam gramajoarele de pricomigdale ce se pun in tava pe hartia de copt.Se tin in cuptor 10 minute. Pofta buna!! 45 bucati Ingrediente: Aluat:  50g unt 125g zahar pudra 1 plic zahar vanilinat 1 ou 125g faina 1 esenta de rom 2 lingurite praf de copt 1 lingura lapte 250g fulgi de cocos

29. Pregatire: Intr-o craticioara la foc mic se amesteca bucati de ciocolata cu apa si unt pana se obtine o crema compacta.Compozitia se adauga intr-un vas si se mai amesteca cu zaharul pudra, zaharul vanilinat si scortisoara. Apoi se adaugă ouăle şi se amestecă din nou. Faina se amesteca cu praful de copt pana aceste este incorporat.Apoi adaugati caise si migdale.In tava se aseaza hartie de copt si se toarna compozitia obtinuta.Dupa coacere se lasa sa se raceasca. Glazura de ciocolata se pregateste conform instructiunilor de pe ambalaj. Cand glazura de ciocolata este inca moale se toarna peste prajitura, dupa care se decoreaza cu caise si migdale. Se serveste rece taiata in bucatele de 4x4 cm. Pofta buna!! Prajiturele cu caise si migdale Ingrediente:Aluat: 200g ciocolată pentru topit 75g de apă 100g unt 100g de zahăr pudră 1 pachet de zahăr vanilat 1 lingurita de scortisoara 3 oua 150g făină 3 lingurite cu pudra de cacao 100 g caise uscate tăiate 50g de migdale tăiate sicurăţate 1 plic de glazura de ciocolata

30. BIBLIOGRAFIE: • Ilie, Rada si Stoica, Georgeta,“Traditii si Obiceiuri din judetul Olt”; • Ilie, Rada si Stoica, Georgeta,”Portul popular din judetul Olt”; • Rusu-Pasarin, Gabriela, “Calendar popular romanesc”; • “Muzeul National al Satului’’Dimitrie Gusti’’, Editura MEGA. Elevele: Bungete Alina si Cãrturoiu Nicoleta Coordonatori:Prof. Tudor Andreea si educatoarea Ceraru Gina