Cancerizarea chimica si substante anticancerigene din plante

1. Cancerizareachimicasisubstanteanticancerigene din plante

4. Ce este cancerul? • Organele si tesuturile corpului sunt alcatuite din mici "particele" numite celule. Cancerul este o boala a acestor celule. Desi celulele din diferite parti ale organismului pot arata si functiona diferit, majoritatea se reproduc si se repara in acelasi fel.   In mod normal, atunci când o celula se divide, acest proces are loc intr-o ordine bine stabilita si riguros controlata. Daca, din diferite motive, acest proces scapa de sub control, celula va continua sa se divida, dezvoltându-se o “masa”, care este denumita “tumora”. Tumorile pot fi benigne sau maligne. • Intr-o tumora benigna celulele nu se imprastie in alte parti ale corpului. Ele continua sa creasca local si pot deveni o problema prin presiunea exercitata asupra tesuturilor sau organelor vecine. • O tumora maligna este constituita din celule canceroase care au abilitatea de a se imprastia in afara locului unde isi au originea. Daca nu se efectueaza un tratament adecvat, pot invada si distruge tesuturile din jur. Uneori, celulele “pleaca de la nivelul tumorii primare” si se imprastie la alte organe din organism, pe cale sanguina sau limfatica. Atunci când aceste celule ajung la noul sediu, ele se pot divide si se formeaza noi tumori, adesea denumite “tumori secundare” sau “metastaze”.         

5. Specialiştii credeau, până de curând, că boala se răspândeşte în corp după ce ajunge într-un stadiu avansat şi că celulele canceroase sunt inactive până când trec printr-o serie de modificări genetice care le fac mai agresive, potrivit NewsIn. Ultimele teste, efectuate pe şoareci, arată că metastaza poate apărea din celule aparent "normale", care se răspândesc şi rămân inactive în corp până când sunt "pornite". Asemenea celule au înaintat prin sângele şoarecilor până în plămâni şi au supravieţuit acolo timp de 16 săptămâni, fără a se activa vreo genă a cancerului. Celulele au început să crească agresiv în plămâni abia după ce celulele canceroase "oncogene" au fost activate. Rezultatele studiului explică de ce, în cazul pacientelor care au suferit de cancer la sân, boala revine deseori după un tratament.

6. Care sunt factorii responsabili de aparitia bolilor neoplazice?? Alimentatia necorespunzatoare si stresul sunt principalii factori responsabili de aparitia acestei cumplite boli. Industria conservatilor si aditivilor a facut, alaturi de stres si poluare, ca riscul mutatiilor canceroase sa atinga cote alarmante. Pe langa aceste aspecte, pe care deja le cunoastem cu totii, exista o serie de reguli pe care trebuie sa le avem in vedere mai ales atunci cand ne alegem dieta zilnica. • Elemente care nu trebuie sa lipseasca din alimentatie 1. Proteine animaleAminoacizii esentiali regasiti in carne, lapte si oua sunt extrem de importanti pentru prevenirea oricaror boli, inclusiv a cancerului. Aceste substante sunt importante in prevenirea aparitiei cancerului, mai ales datorita faptului ca participa la transmiterea unor semnale in interiorul celulei. Astfel, in celula exista lanturi de aminoacizi care, prin modificari ale structurii geometrice, anunta o anumita stare, obligand nucleul sa-si activeze selectiv unele dintre gene.

7. In cazul carentei de aminoacizi esentiali, lantul de aminoacizi cu rol de semnalizare poate transmite comenzi eronate catre materialul genetic. Daca lipseste un singur aminoacid esential, este posibil ca materialul genetic al nucleului celulei sa nu inteleaga semnalul transmis si sa activeze gresit o oncogena. Oncogenele sunt gene implicate in diviziunea normala a celulei, dar pot declansa uneori si cancerizarea, adica o forma de divizare. Se poate intelege astfel ca este indeajuns ca o singura data organismul sa duca lipsa de aminoacizi esentiali, pentru ca riscul la cancerizare a unui tesut sa creasca foarte mult. In realitate, lucrurile nu stau chiar asa, pentru ca organismul are o multime de mecanisme de aparare contra celulelor canceroase aparute ca o greseala de functionare a genelor.Este interesant insa ca toate sistemele de inlaturare a celulelor canceroase depind 100% tot de prezenta aminoacizilor esentiali. Din acest motiv, lipsa totala din alimentatie a proteinelor din carne, oua si lapte pe o perioada mai lunga de 45 de zile poate creste riscul aparitiei celulelor tumorale.

8. 2. Lecitine si compusi sterolici Lecitinele sunt substante fosfolipidice extrem de importante in functionarea membranelor, adica a invelisului de grasime al oricarei celule. In cazul in care din alimentatie lipsesc lecitinele, functionarea oricarui invelis celular din organism poate fi deficitara. O functionare deficitara a membranelor celulare poate determina modificarea chimica din interiorul celulei, adica a substantei ce delimiteaza materialul genetic. Defectele de functionare ale membranei celulei cresc riscul de a se declansa modificarea functiilor unor gene, deci si riscul de cancerizare. Din acest motiv, ar fi bine sa consumam zilnic creier si preparate din peste si, de asemenea, cacao. 3. Metale Organismul isi ia din orice alimente necesarul zilnic de sodiu, potasiu si deseori chiar de calciu si magneziu. Pentru a preveni posibilele mutatii cancerigene, avem insa nevoie si de alte metale precum aluminiul, seleniul si cadmiul. Pentru o alimentatie bogata in toate metalele importante inu functionarea normala a materialului genetic, se recomanda ca din alimentatie sa nu lipseasca varza cruda, merele, alunele, carnea de peste.

9. Dulciuri • Enorma campanie de presa impotriva consumului de dulciuri este un cutit cu doua taisuri. Este foarte adevarat ca excesul de dulciuri poate conduce la peste 20 de tipuri de afectiuni si boli, insa nu trebuie uitat ca un organism care are un aport scazut de dulciuri se poate confrunta cu multe alte probleme. De exemplu, in cazul in care concentratia de glucoza scade brusc in mod frecvent perosna respectiva risca, pe langa o criza de hipoglicemie, si o dezorganizare a unor functii. Cercetari recente efectuate de endocrinologii belgieni au dovedit ca scaderile regulate ale nivelului glicemic cauzate de evitarea consumului de alimente dulci pot afecta functia secretorie a hipotalamusului, o zona din creier implicata in controlul afectiv, emotional, dar si hormonal. Tulburarile ritmice ale functiilor hipotalamusului, cauzate de scaderea glicemiei, pot determina secretia aberanta a unor hormoni. Aceasta tulburare poate conduce la stimularea aberanta a unor functii celulare, care pot creste riscul de cancerizare a unor tesuturi.Acesta este motivul pentru care nu trebuie sa eliminam total din alimentatie dulciurile, mai ales daca ametim din cauza hipoglicemiei in jurul orelor pranzului. Chiar daca dorim sa slabim sau ne temem de o dependenta de dulciuri, trebuie sa consumam si alimente care contin un minim de glucoza. Aceasta conditie se impune mai ales daca avem o munca ce implica stres permanent si mult consum psihic.

10. Substantecarcinogene • Problemaloculuiocupat de afectiunileneoplazice in patologiaumana, a inductieidarmai ales a chemopreventiei, estepreocupareapermanenta a biologilor, medicilor, chimistilorsi a altorcategoriipopulationalepredispusesacontracteze un cancer. Crestereaincidenteicancerului la nivelmondial implicit in Romania constituieratiuneaamplificarii a numeroasestudiiepidemiologicesiterapeutice care vizeazaboalacanceroasa. • Este justificatsaacordam o importantacrescutamecanismelormoleculare ale cancerizariiprinactiuneadiverselorsubstantechimice. In plus evidentierea in alimenteleafumate a substantelorcarcinogenereprezentate de hidrocarburilepoliciclicearomatice, prezentaamineloraromaticesi a nitrozaminelor in fumul de tigara , in sucurile de carne supusa la temperaturiinalte, utilizareacolorantiloralimentari in preparatele de cofetarie, patiserie, mezeluri, bauturi se asociaza cu diverse forme de cancer. • HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATICE (HPA) • Afumareaalimentelor: consumul constant de alimenteafumateprovoacainflamatiecronicaintestinala. Initial s-a sugerat ca afumatularfiuna din cauzelecancerizarii. Ulterior s-a demonstrat, si nu numai statistic incidentaridicata a deceselorprin cancer la consumatorii de alimenteafumatefata de neconsumatori. Evidentierea in alimenteleafumate a prezenteisubstantelorcarcinogene a condus la ideeaunanimacceptata a carcinogenitatiiacestora. Pelanganumeroasealtetipurimoleculare, HPA au o pondereinsemnata in transformareamaligna.

11. Dintre HPA, descoperite in alimenteleafumateenumeram: * BENZO-3,4-PIREN (BP)* 7,12-DIMETILBENZ-ANTRACEN (DMBA)*DIBENZANTRACEN (DBA)* METIL-COLANTREN (MCA) • AMINELE AROMATICE Aminelearomaticeinductumorimetastazante (la distanta de loculactiuniilor) in comparatie cu HPA, caz in care dozelenecesaresuntmultmaimari. Dintre amine: • 2-naftil amina se dovedestecancerigenaindeosebicandestemetabolizata la 2-amino-fenol (induce cancerulveziciiurinare); • Benzidina induce cancerulveziciiurinare la muncitorii din industriavopselelor; • 2-acetil-aminofluorenul induce cancerul la nivelulficatului; • Amine aromaticeheterociclice: au fostdetectate in diverse cantitati in suncasicarnea de vita prajite la gratar; grasimeascursa din sunca, carnea, pesteleprajite la gratarcontincantitatisemnificative de AAH de undeconcluzia ca fie acesticarcinogenisunteliberatiodata cu grasimea in timpulfrigerii fie ca se formeaza direct cu grasimeasisucurileeliberate;

12. NITROZAMINELE – reprezinta unul dintre cele mai grave pericole in materie de igiena alimentara, fiind implicate in procesul cancerizarii; dintre nitrozamine , dimetilnitrozamina si dietilnitrozamina provoaca cancer hepatic, renal dar si esofagian.Dimetilnitrozamina si 2-amino-1-metil-6-fenilimidazo-piridina, rezulta prin prepararea carnii rosii si au efecte carcinogene asupra stomacului inducand cancerul gastric. Nitrozaminele sunt prezente in alimentele provenitele din legumele bogate in nitriti, in faina de grau, in porumb, si aceasta independent de bogatia nitritilor din sol.In concentratii mici sunt prezente si in bauturile alcoolice in laptele pasteurizat si in branzeturi. Cum se formeaza nitrozaminele? Degradarea prin decarboxilare a aminoacizilor de catre microorganisme, conduce la formarea aminelor primare care prin incalzire reactioneaza cu nitritii si se transforma in amine secundare iar acestea la randul lor prin nitrozare se transforma in nitrozamine. Nitrozaminele din fumul de tigara: compusii prezenti in fumul de tigara de tipul N-nitrozodimetilamina sau N-nitrozodietilamina condensează pe cilii căilor respiratorii, producând nuclee edemice care mai târziu vor degenera în cancer pulmonar.

14. Mitotoxinele produse de ciuperci au efecte cancerigene dovedite atat la om cat si la animalele domestie. Astfel aflatoxinele elaborate de Aspergillus flavus, care ataca arahidele si porumbul ca si fumonisina B1 produsa de Fusarium , care ataca porumbul si derivatele sale, produc cancerul hepatic in colectivitatile consumatoare de arahide si porumb. • Micotoxinele pot ajunge în organismul uman nu numai prin consumul de cereale sau produse alimentare preparate din cereale sau seminţe contaminate ci şi prin consumul de lapte, carne sau ouă provenite de la animale hrănite cu furaje contaminate. • Studiile au arătat printre altele că efectul carcinogen se datorează unor compuşi care apar în organism ca urmare a transformării aflatoxinei, pe parcursul metabolizării ei. • Pesticidele: DDT-ul, induce cancerul de pancreas; tioureea induce leucemia;

15. Ierbicide • Coloranti azoici: • In 1977 se aprecia ca exista peste 600 de coloranti folositi pentru a da alimentelor aspect comercial, atragator. Astazi numarul lor este foarte mare iar folosirea lor fara discernamant provoaca reactii iritante asupra tesuturilor, reactii care pot evolua spre transformarea canceroasa in special can colorantul este asimilat de organism timp indelungat;

16. colorantii azoici s-a demonstrat ca sunt carcinogeni: azobenzenul, rosu metil, sudan brun RR, sudan rosu B, orange SS, albastru tipan,galben AB, negru stralucitor, rosu citrus nr. 2.

17. Compusinaturali cu actiuneanticanceroasa • Agentichemopreventivi: suntsubstante care pot prevenii, stopasauchiarreversaprocesul de carcinogeneza. Trebuiefacutadistinctiaintrechemopreventiesichimioterapie. Chimioterapiaioncearcadistrugereacelulelorcanceroase, minimalizandu-se moarteacelulelornormale. • In categoriaagentilorchemopreventivisuntinclusi: vitamina C, aciziifenolici(a. feluric, a. galic, a.cafeic), flavonoidele, carotenii, vitamina E, polifenolii din ceai, resveratrolul. • Printresubstantele care au o actiune de prevenire a cancerelorsuntcitate in literatura de specialitatecompusisicomplexe din planteprecum: flavonoidele, vitaminele, carotenii, constituentiichimici (organosulfurici )din usturoi, ceaiverde, plantelefam. Cruciferae.Toateacestesubstanteinhibamecanismelebiochimicesicelulare legate de procesul de malignizaresiinducadoptoza.

18. Recent s-a demonstrat ca extractele de usturoi inhiba transformarea celulara si proliferarea tumorala prin blocarea formarii de nitrozamine, modularea metabolismului carcinogenilor poliarenici si actiunea asupra enzimelor care controleaza diviziunea celulara, in concluzie se poate spune ca in apararea antitumorala compusii organosulfurici din usturoi joaca un rol important. S-a demonstrat o relatie de inversa proportionalitate intre incidenta cancerului gastric si consumul de usturoi si legume inrudite.

19. Usturoiulpoate fi o mare speranta pentru multi bolnavi de cancer aflati in suferinta. In 1996, un grup de cercetatori americani, in urma unor studii laborioase publicate in jurnalul "New York Times", au reusit sa demonstreze ca: "Usturoiul da bune rezultate in tratarea cancerului de plamani. Doar 10 micrograme de Dialil Trisulfida (DATS), substanta pusa in evidenta in usturoi, pot incetini cu 47% dezvoltarea celulelor canceroase in plamani, iar 100 micrograme de DATS distrug total aceste celule tumorale". Observatii anterioare au aratat ca alte doua substante care se gasesc in usturoi - S-alicistina (SAC) si Dialil Disulfida (DADS) - dau bune rezultate si in tratamentul altor tumori maligne. In plus, contine si arsenic, care este citostatic si stabilizeaza efectele retinoizilor. Efectele antitumorale ale usturoiului sunt cunoscute inca din medicina romana sau cea egipteana, dar iata ca acum cercetarea stiintifica moderna de laborator innobileaza si confirma aceste cunostinte, ce apartin istoriei medicinii. Indicatia terapeutica este ca persoanele interesate sa consume 10-15 g usturoi/zi (echivalentul a 2-3 catei de marime mijlocie).

20. Resveratrolul, compus intalnit in cantitate mare in cojile de struguri rosii, se gaseste in componenta unor medicamente asiatice cunoscute sub numele de Hu-Chang, Ko-jo-Kon, utilizate in tratamentul cancerului. • Resveratrolul este un polifenol ce se gaseste din abundenta in struguri, fructe de padure si alune. Resveratrolul este prezent cu 50 pina la 100 de miligrame in fiecare gram de pielita de strugure, mai mult decit dublu fata de concentratia existenta in oricare alte fructe. Vinul rosu, care este fermentat mai mult timp impreuna cu pielita si coditele boabelor de strugure, contine o cantitate ridicata de resveratrol in compozitia sa.

21. Izoflavonele din soia: genisteina, daidzeina, glyciteina • Incidenta cancerelor dependente de hormoni(mamar si de prostata) • este mult mai scazuta in tarile estice China si Japonia datorita • fitoestrogenilor, compusi consumati in cantitati mari de catre • populatiile asiatice, substante implicate in preventia cancerului. • Din categoria fitoestrogenilor fac parte izoflavonele dintre acestea • genisteina,si daidzeina prezinta proprietati anticancerigene insa mecanismul de actiune nu este pe deplin cunoscut. Izoflavonele sunt fenoli heterociclici inruditi di punct de vedere structural cu estrogenii (hormonii steroizi). Izoflavonele sunt compusi ce se gasesc in plante apartinand subfamiliei Leguminosidae (soia, fasole, mazare). • Izoflavonele au actiune antioxidanta si prezinta activitate antitumorala: inhiba cresterea si metastazarea numeroaselor tipuri de cancere: ovarian, mamar, de prostata, tiroidian, colorectal, pulmonar, melanom malign, limfom non-Hodgkin si unele leucemii.

22. Compusul responsabil pentru aceasta proprietate este epigallocatechin 3 gallate (EGCG) care are o activitate antioxidanta de 100 de ori mai puternica decat vitamina C si de 25 de ori mai mare decat vitamina E. Se pare ca aceasta substanta nu numai ca inhiba dezvoltarea noilor celule canceroase, dar le poate ucide si pe cele mature. Pe langa aceasta contributie importanta in tratarea si prevenirea bolilor neoplazice, ceaiul verde prezinta activitate hipocolesterolemianta, hipoglicemianta, anti-inflamatorie, antibacteriana, antivirala, antioxidanta, antimutagena.

23. Din punct de vederechimicceaiulverdecontine: • Catechine(17-30%): epigallocatechingallatul (EGCG, epicatechingallatul (ECG), epigallocatechina (EGC) siepicatechina (EC). Suntconsideraticeimaiimportanticonstituentichimiciaiceaiuluiverde, EGCG avandceamaiputernicaactivitateanticanceroasa. • b) Cafeina(1,3,7-trimetilxantina) din ceai 4% numitasiteinaeste un stimulent al SNC si al circulatieisangvine. Detine un rol important in actiuneamutagena a ceaiuluiverdesi in special in preventiacancerului de pielecauzat de expunerea la ultraviolete; esteprezenta in toatetipurile de ceai; ceaiulnegrucontine o cantitate de teina de 3 orimai mare decatcelverde, de acceaprimulesterecomandatpe post de cafea.

24. Teobromina (0,002-0,013) si teofilina (0,07-0,013) sunt metaboliti ai cafeinei • L-teanina este un aminoacid intalnit in cantitati mari in ceai astfel o ceasca de ceai contine peste 30mg din aceasta substanta; teanina reduce tensiunea arterialasi mareste eficacitatea medicamentelor anticanceroase, avand cele mai importante efecte la nivel cerebral

25. Clorofile (a si b) si compusi carotenici (luteina, beta-caroten) sunt compusi detectati in cantitati mici in ceai.

27. Concluzie: Maladia canceroasa apare sub actiunea combinata a diversi factori endogeni (varsta, sex, factori genetici, boli preexistente etc.) si factori de mediu. Factorii de mediu contribuie in proportie de 60-90% la aparitia neoplasmelor.In cadrul acestora, alimentatia pare a avea un rol hotarator in aparitia si evolutia tumorilor maligne. Se estimeaza ca peste 50% din cazurile de cancer la femei si 1/3 la barbati s-ar datora factorilor nutritionali. Rolul alimentatiei in aparitia tumorilor maligne este determinat de cantitatea mai mare a factorilor cancerigeni introdusi in organism pe cale digestiva comparativ cu celelalte cai de patrundere (piele si plamani).Caracteristic pentru produsele alimentare este faptul ca ele sunt consumate pe parcursul intregii vieti, expunand astfel organismul contactului indelungat cu substantele cancerigene. Acestea, ingerate chiar in doze mici, pot deveni nocive, intrucat actiunea cancerigena se cumuleaza, efectul malign putand sa apara dupa o perioada de mai multi ani. ATENTIE LA CE MANCATI!

28. Bibliografie. 1. Miscalencu D., Mailat F., Ilinca N., Cancerizare chimica si substante anticancerigene din plante, Editura si Tipografia ICAR, Bucuresti 2004.2. Pileri S. A., Ascani S., Leoncini L., Sabatini E., Zinzani P. L., Piccaluga P. P., Pileri A. Jr, Giunti M., Falini B., Bolis G. B., Stein H. Hodgkin’s lymphoma: the pathologist’s viewpoint. J. Clin. Pathol 2002; 55:162-176.3. Hansmann M. L., Willenbrock K.: Die WHO Klassifikation des Hodgkin-Lymphomas und ihre molekularpathologische Relevanz. Pathologe 2002; 23:207-218.4. Foss H. D., Marafioti T., Stein H: Hodgkin-Lymphome. Klassifikation und Pathogenese. Pathologe 2000; 21:113-123.5. Brauninger A., Wacker H. H., Rajewsky K., Kuppers R., Hansmann M. L. Typing the Histogenetic Origin of the Tumor Cells of Lymphocyte-rich Classical Hodgkin’s Lymphoma in Relation to Tumor Cells of Classical and Lymphocyte-predominance Hodgkin’s Lymphoma. Cancer Research 2003; 63:1644-1651. 6. Franke S., Wlodarska B., Maes B., Vandenberghe P., Delable J., Hagemeijer A., De Wolf-Peeters C. Lymphocyte predominance Hodgkin disease is characterized by recurrent genomic imbalances. Blood 2001; 97 (6):1845-1853.7. Tzanov a. Zimpfer A., Pehrs A. C., Lugli A., Went P., Maurer R., Pileri S., Dirnhofer S. Expression of B-cell Markers in Classical Hodgkin Lymphoma: a Tissue Microarray Analysis of 330 Cases. Mol. Pathol. 2003; 16 (11):1141-1147