Dansuri si instrumente muzicale din Romania

1. Dansurisiinstrumentemuzicale din Romania

2. Muzicaesteo parte importantaa existenteipoporului roman. Sensibilitatea la frumuseteasunetului s-a transmissiînformelesiornamentelebogateceîmpodobescinstrumentelemuzicale create de mesteriipopulari, cat si in dansuriletraditionaleromanesti.

3. Instrumentemuzicale

4. Mesterii de instrumentemuzicalefac, adeseori, o demonstratie de frumusete a instrumentelorconstruitesi de talent începrivesteextindereagamei de posibilitati interpretative a melodiilorpopulare, "perleîn sine", cum le consideracompozitorulnostru national, George Enescu. • S-au pastratpânaînzilelenoastreinstrumentevechi ca fluierul, buciumul, cimpoiul, naiul, etc. • Instrumentelemuzicalesunt fabricate de obicei din lemn, insa de multeori se folosescsimaterialeprecummetalul, pielea etc.

5. FLUIERUL Celmairaspandit instrument muzicalestefluierul, aflat in stransalegatura cu crestereaanimalelor, in special cu pastoritul. Sunetul se obtineprinastupareacompleta, aproapecompletasaudeschidereaorificiilorlaterale cu degetele, aerulvibrandastfel in tub.Fluierul se prezinta in treiformemaiimportante, centrele de fabricareaflandu-se in apropiereamarilor centre pastorale din munti.Fluierelemotilor din MuntiiApusenisuntlucratenumai din lemn, foarterar cu incizii, aparandmai ales sub forma fluierelordubleingemanate.Fluierele din zonaMuntilorRodnasiCalimanisuntornamentate cu legaturi de plumb, in special la capete.Fluierele de VaideenisiUrsani, cu celemaibogatedecoratii, suntlucrate din lemn de prunsiimbracate, uneoripetoatalungimea (80 cm) in spirale de alama, cu mici motive geometrice.

6. CIMPOIUL Cimpoiulse compunedintr-un sac de piele de capranumit “burduf”. Înacesta se introduce aerul, ca într-un rezervor, printr-o teava mica, confectionata din soc, metal sauos. Peperetele opus tevii se afladouafluiere care comunicaetans cu interiorul. Celmai lung dintreelescoate un sunet fix, care însoteste uniform întregulcântec al cimpoiului. Întimpulcântecului, cimpoierulstrânge sub brat burduful, care împingeaerulînfluiere, iarorificiilefluieruluiscurtsuntmanevrate cu degetele, ca la un fluierobisnuit. La cimpoiaparsielemente de sculptura. Burduful de piele al acestuia are fluierelefacute din lemn, sculptatadeseaînformegeometricesauîn forma capului de animal (de obicei de capra).

7. NAIUL Stravechiinstrument muzical, naiulesteconstituit din reunireausorcurbata a maimultortuburi (înjur de 20) de trestie, soc saualteesente, avânddiferitedimensiuni. Acestetuburisuntînchise la parteainferioaraprindopuri de cearasisuntdeschiseînparteasuperioara, peundenaistul introduce aerul, emitândastfelsunetul. Celmairenumitcantaretla nai din Romaniaeste Gheorghe Zamfir.

8. Buciumul (Tulnicul) De origineromana, buciumuleste un instrument folosit de pastorii din munti (in Apuseni se numestetulnic) pentrudiferitesemnale. In uneleregiuni se canta din buciumsi la inmormantari, iar in trecut era folositsi la semnalareainvaziilorstraina.Buciumuleste un tub deschis la ambelecapete, constituit din reunireaunordoagelungi de brad, frasin, tei, alunsaupaltin, bineuscat, stranse din loc in loc cu inele de lemnsau metal.

9. Dansuri

10. Dansoltenesc: Jocurileolteneştisuntrepezi, dinamice, necesitândagerimeşivirtuozitate. Se executăîndeplasărirapideşispaţiibruşte de direcţie, cu paşiîncrucişaţi, bătăişisincope, fluturări de picioareşipinteni. Desenulvariat al dansurilor, conferă o poziţiespecialăînpeisajuldansuluiromânesc. Dansmoldovenesc: Dansurilemoldoveneşti se caracterizeazăprinuşoarelegănări ale corpului, iarpaşii nu au amplitudine mare în general, fiindpaşibătuţişiîncontratimp, care conferă o sonoritatecontinuă, sacadată. Se joacăpeperechişi cu micisalturişipinteni la bărbaţi. Dans din Oaş: Făcândparte din Transilvania de nordaceastăzonăexceleazăîn costume de o bogăţieornamentalăextraordinarăatât la femeicâtşi la bărbaţi, iarîndansîntîlnimpaşiimărunţişitropotiţi a cărortrepidaţie se transmiteîntreguluicorp al dansatorului.

11. Dans din Năsăud: Jocurile din aceastăzonăsântînsoţite de bătăisincopate cu pinteni, bătăi din palmeşibătăi cu palmapecizmă, pediferitesegmente ale picioarelorşi cu răsuciri. întâlnimaicijocurinumite "învârtita", "haţegana", sau "dealung". Dans din Bihor: Se aflăînvestulTransilvanieişicuprindeinteresantazonă a celortreiCrişuri. Avem de-a face cu un ritmsincopatşischimbări de accent peparcursuljocurilor care suntfoartevariate. Suntjocuri de perechi, în care parteneriipornesc cu paşicomuni, păstrândritmul de bazăşiapoibăiatulevolueazăîncombinaţiiinteresante de pintenişibătăisincopate.

12. Căluşuloltenesc: Acestaestedintrecelemaivechidansuripopulareromâneşti. De origine, căluşul a fost un dans ritual, inclusînobiceiuriletradiţionale de primăvară, menitsăizgoneascăbolile. Dansatori, înnumărimpar ( 7, 9, sau 11 ) conduşi de un vătaf, purtând cu eibâteîncrustate cu motive populare, proastăîncălţăminte cu pintenişizurgălăi, pălăriiîmpodobite cu betele, fluturiauriţişimărgele. Dansulconstăînalternareaunui mare număr de figuri, indicate de vătafşi imitate de ceilalţi, iarstrigăturile nu contenesc tot timpuldansului. Munteniacuprindejocurivariate, mixte, darşijocuri de bărbaţişifemei. Jocurile se desfăşoarăcelmaimultîncercşiînsemicerc. Bogăţiaritmică a paşilorestefoarte mare, întâlnindu-se des sincopaşicontratimpul. Celemaiîntâlnitesunthorele de mână, horelepebătaie, brâurilebărbăteştişifemeieşti ale cărorpaşi se desfăşoarăpedurata a 6 sau 8 timpi.

13. Printrecelemaipopularedansuritraditionale din Moldova de numaraArcanul, Baiteneasca, Batuta, Calusarii, HoraCampulungului, Arcanulbatranesc, Rata.

14. THE END Grupa nr. 2