Muzica : ENYA – “ The River Sings”

Muzica : ENYA – “ The River Sings” Pădurile de conifere

Pădurea de conifere este cel mai întins habitat terestru din lume, ocupând o fâşie lată de aproximativ 1300 km în emisfera nordică. Arborii veşnic verzi de pe această arie întinsă cresc acolo unde este prea frig pentru pădurile de foioase.

Coniferelesunt bine adaptate la condiţiile ostile . Frunzele lor sunt transformate în ace sau solzi şi sunt impregnate cu raşină, care împiedicăîngheţarea celulelor. Deoarece coniferele sunt mereu verzi, ele sunt capabile să continue fotosinteza şi creşterea tot timpul anului.

Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Reprezentative suntmolidul, pinul,bradul, zada, jneapănul(singurul arbust din pădurile de conifere),tisa(numit şi“arborele vieţii şi al morţii”) şituia. Coniferele sunt arbori înalţi, cu triunchiul drept, fără ramificaţii.Nu îşi pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele (zada).

Bradul şi molidul sunt arbori coniferi de talie mare, care cresc, la noi, în zonele de munte, unde formează codrii deşi. • Speciile autohtone de molid şi de brad, precum şi cele de origine americană (molidul argintiu înţepător şi bradul argintiu), se întâlnesc şi în afara arealelor montane, cultivându-se ca specii decorative, mai ales în parcuri şi grădini.

Braduleste un masiv conifer (verde tot timpul) crescând până la 40-50m (rar 60m) înalţime, cu un diametru al trunchiului de până la 1,5 m. Cel mai mare copac măsurat a fost de 68 m înălţime şi avea o grosime a trunchiului de 3,8 m. Se întâlneşte la altitudini de peste 500 de m.

Bradul se regăseşte în numeroase tradiţii, nu numai de Crăciun. Fiind un pom mereu verde, oamenii l-au asociat cu viaţa, trăinicia, siguranţa, prieteniaşi l-au inclus în toate evenimentele importante ale vieţii. • La naştere, se obişnuia ca fiecărui copil să i se dăruiascăun brad, în natură, care îi devenea “frate”şi pe care trebuia săîl îngrijească până la moarte. • La nuntă, înca există obiceiul împodobirii unui brad cu ornamente din hârtie şi fructe, de obicei în curţile casei de la ţară. În jurul bradului se organizează o mică petrecere care are menirea de a le ura “casă de piatră” celor care se căsătoresc. • La moarte, în unele zone se practicăîmpodobirea unui brad, dacă persoana e tânărăşi necăsătorită. În trecut, era plantat un brad sau era pus lângă mormânt chiar bradul“frate” al celui decedat.

Molidulesterăspândit în etajul montan la altitudini de 800m-1800m. Este cel mai înalt arbore sălbatic de la noi, cu coroana piramidală, bogată şi compactă. Tulpina este dreaptă, atinge înalţimea de până la 60m, scoarţa este brun-roşcată.

Frunzele acestui arbore sunt perene (rezistă pe ramuri 5-7 ani), mereu verzi, aciculare, de1-3 cm lungime, uşor încovoiate, cu 4 muchii, rigide şi ascuţite la vârf • Ele se inserează spiralat pe ax, înconjurând complet ramura. Faţă defrunza de brad, cea de molid este mai scurtă şi mai îngustă.

Formează păduri întunecoase. • Molizii mai bătrâni, care cresc în desişul codrilor, îşi pierd crengile de la bază, coroana urcând spre mijlocul tulpinii.

Pinul este un conifer situatnu doar în regiunile montane, ci şi la altitudini mai mici. Este unul dintre arborii cei mai frumoşi: elegant, cu coroana larg piramidală, ramuri mult întinse lateral. Acele sunt grupate câte 5 şi sunt lungi de 5-9 cm. Conurile sunt foarte lungi , înguste, pendule şi rămân un timp pe arbori

În folclorul românesc există o legendă, în care se povesteşte cum Iisus, căutând un loc de odihnă, s-a aşezat la umbra unui pin. Fiind foarte cald, acest copac cu frunzişul rar, nu-i putea oferi umbra necesară pentru a putea dormi.

De aceea, arborele a început să îşi îndoaie ramurile, să izbească acele unele de altele, astfel încât un sunet duios începu să se audă, iar Iisus reuşi să adoarmă. Când se trezi, văzu cum cad două vreascuri uscate, ce sunară ca un instrument muzical şi zise: “Blagoslovit să fii de Domnul, iar lemnul tău să nu fie dat pradă focului, ci să se facă din el buciume, fluiere şi viori.”

Lemnul tratat de pin este utilizat în confecţionarea instrumentelor muzicale, iar preparatele din muguri de pin ajută în tratarea infecţiilor respiratorii şi urinare. • În tradiţia populară, muguriişi conurile tinere de brad şi de molid se folosesc pentru prepararea unui sirop contra tusei şi a altor afecţiuni pulmonare. • Răşina, în amestec cu alte leacuri esteîntrebuinţată la prepararea diferitelor alifii, pentru tăieturi, bube, umflături, junghiuri, etc. Se foloseşteşi pentru ceai, împotriva rănilor interne. • Din păcate, din cauza defrişărilor necontrolate, conifereleau fost exterminate de pe mari suprafeţe.

Problema despăduririi nu este nouă în ţara noastră. În 1939,prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române, în "Flora României", scria: "Molizii formează bogăţia prea irosită a pădurilor noastre de munte, căci lemnul uşor de despicat în scânduri ori şindrile este căutat pentru export. Industria ferăstraielor e mai desăvârşită la noi decât oriunde … În schimb lăcomia de exploatare face ca munţii să rămâie pleşuvi, daţi pe seama puhoaielor, răspândind jalea şi dezolarea unde mai înainte era sănătosul înveliş al pădurilor dese." Rezervaţia de pini de la Gălăciuc, jud. Vrancea

Marele naturalist Buffon spunea: „O ţară devine cu atât mai săracă în apă, cu cât defrişează mai multe păduri”.

jneapănul ( jep) tuia zada (larice) Caută şi tu date despre aceste plante în diferite surse de informare: cărţi, reviste, ziare, muzee, biblioteci, tv, net, albume, etc. şi prezintă-le colegilor tăi! Vei rămâne uimit de ce vei afla!Fii curios şi redescoperă enigmatica lume a plantelor şi animalelor ! tisa ienupăr

Realizat de : Mioara Popa, Şcoala “Ion Basgan”, Focşani • BIBLIOGRAFIE: • www.images.google.ro • fotografii din arhiva personală • www. wikipedia • articole din reviste • Atlas botanic

Muzica : ENYA – “ The River Sings”