Noi si Universul

1. Noi si Universul

2. Altitudinea și azimutul

3. Putem descrie diametrele aparente ale aştrilor. Dar putem descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (alt) şi azimutul (az) Amândouă se măsoară în grade Exemplu: alt az orizont nord Nord vest Nord est

4. Meridianul și zenitul*

5. meridianul zenitul

6. (a) ziua, noapteaşirotaţia Pământului,(b) mișcarea aștrilor(c) sfera cerească şi polii cereşti

7. Ziua, noaptea şirotaţia Pământului

8. Pe măsură ce Pământul se roteşte în jurul axei de la vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest Diferite locuri de pe Pământ alternează între lumină şi întuneric: Aceasta este ziua şi noaptea

9. Ziua

10. Cât de lungă este o zi? • Cum putem măsura acest lucru?

11. 1. Ziua solară • Cel mai simpu este să cronometrăm cât timp îi ia Soarelui să revină la un reper terestru • Cel mai ușor este să alegem răsăritul sau apusul • Rezultatul va fi: 24 ore

12. 2. Ziua siderală • Dacă am cronometra cât îi ia unei stele să revină la un reper terestru • Rezultatul va fi 23 ore 56 minute 4 secunde • Mai exact 23h 56m 4.098 903 691s • De ce aceasă diferență?

13. Stea Terra Soarele

14. 1 vs. 2 * • Diferența de 3 minute 56 secunde are anumite efecte • Răsăritul aștrilor cu 3 minute 36 secunde mai devreme în fiecare zi

15. Mișcarea aștrilor

16. Pentru că Pământul se roteşte, stelele îşi schimbă poziţia pe cer.

17. Dacă un aparat de fotografiat ar fi lăsat să expună câteva ore, va înregistra pe film dârele lăsate de stele, din cauza mişcării aparente a acestora

18. Pentru a realiza această fotografie, fotograful a lăsat aparatul să expună câteva ore. În imagine se vede Observatorul Anglo Australian

19. (c) Sfera cerească şi polii cereşti Unele stele nu apun niciodatã. Dârele lãsate de ele înconjoarã douã regiuni aflate pe cer, la distanţe opuse. Aceste regiuni se numesc: “polul ceresc nord” (vizibil din emisfera nordică) şi “polul ceresc sud” (vizibil din emisfera sudica).

20. Toate stelele ar lăsa dâre sub formă de cerc. Doar că unele dâre sunt întrerupte de orizont • Dacă ne gândin că mişcarea este dată de mişcarea Pământului, putem explica foarte uşor dârele stelelor Polul nord ceresc Nord vest Nord est

21. În emisfera nordică există o stea mai strălucitoare, situată foarte aproape de polul nord ceresc. Steaua se numeşte Polaris – steaua Polară • Doar stelele situate aproape de polul nord ceresc, în prelungirea axei terestre, lasă dâre complete Polul nord ceresc Polaris nord vest nord est

22. În preajma polului sud ceresc nu se află nici o stea strălucitoare Polul sud ceresc sud est sud vest

23. polul nord ceresc • Chiar dacă stelele sunt situate la depărtări diferite de Terra • ne putem imagina că • toate mişcările şi fenomenele se petrec pe o sferă imaginară, • numită sfera cerească polul sud ceresc

24. Coordonatele orizontale, azimutul şi altitudinea sunt uşor de imaginat, dar depind de locul de observaţie Folosind sfera cerească ne-am imaginat un sistem de coordonate independent de observator

25. polul nord ceresc • Sfera cerească are un ecuator ceresc polul sud ceresc

26. polul nord ceresc • Sfera cerească are un ecuator ceresc … care este de fapt extensia ecuatorului terestru pe sfera cerească polul sud ceresc

27. polul nord ceresc • Putem proiecta şi liniile de longitudine precum şi cele de latitudine pe sfera cerească Coordonatele cereşti, numite ecuatoriale, se numesc astfel: Longitudinea ascensie dreaptă (AD) Latitudine declinaţie(dec) polul sud ceresc

28. Declinaţia se măsoară în grade, minute de arc şi secunde de arc, deasupra şi sub ecuatorul ceresc – stelele situate deasupra ecuatorului ceresc au declinaţie de la 0 la +90 grade - stelele situate sub ecuatorul ceresc au declinaţii între -0 şi -90 grade (1 grad = 60 arcmin, 1 arcmin = 60 arcsec)

29. Ascensia dreaptă se măsoară în ore, minute şi secunde pentru că unei stele îi ia 1 zi să se întoarcă în acelaşi loc pe cer Ascensia se măsoară de la un punct de referinţă numit punctul vernal

30. Coordonatele unei stele arată aşa: 12:52:03,+47:34:43 ceea ce înseamnă AD= 12 ore 52 min 3 sec, dec = +47o 34 arcmin 43 arcsec

31. polul nord ceresc Un observator situat pe Pământ Vede cerul situat deasupra orizontului Dar nu cel situat sub acesta orizontul polul sud ceresc

32. Polaris, polul nord ceresc N • Privind pe cer un observator va vedea: E V orizont S

33. N Linia imaginară trasă de la nord spre sud, ce trece pe deasupra capului W se numeşte meridianul zenit orizont S

34. Putem trasa şi liniile de ascensie dreaptă (AD N şi cele de declinaţie(dec) E V orizont S

35. N • În emisfera sudică va arăta aşa: AD E W dec x orizont polul sud ceresc S

36. Mișcarea aștrilor pe sfera cerească*

37. În funcție de pozitionarea observatorului pe glob, vom observa că aștrii se mișcă diferit

38. Latitudine 45

39. Latitudine 90

40. Latitudine 00

41. Ecliptica și punctul vernal

42. Ecliptica Pământul Soarele

43. Ecuatorul • Ecuatorul

44. Ecuatorul + ecliptica* • Ecliptica Ecuatorul

45. Punctul vernal Intersecţia eclipticii cu ecuatorul ceresc, cand soarele trece din emisfera sudică în cea nordică

46. Precesia*

47. Precesia 23½o Direcţia axei pământului nu este fixă Forţele mareice ale Soarelui şi ale Lunii fac Pământul să se învârtă ca un tirirez Planul eclipticii

48. Într-o perioadă de 26.000 de ani axa de rotaţie a Pământului face o rotaţie completă • Efecte • Steaua Polară nu este aceeaşi • Punctul vernal nu rămâne în aceleaşi constelaţii*

50. Nutația