UNIVERSUL CIVILIZA ŢIEI RURALE

1. UNIVERSUL CIVILIZAŢIEI RURALE “Ecomuzeul ca instrument şi formă de conservare a arhitecturii vernaculare rurale” Asociaţia Ecomuzeul RegionalSibiu

2. Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu Membrii Fondatori: Consiliul Local Oraş Sălişte Consiliul Local Gura Rîului Consiliul Local Valea Viilor Consiliul Local Moşna Consiliul Local Biertan Consiliul Local Chirpăr

3. Ecomuzeu • A private, non-profitenfacilityen where plants and animals can be viewed in a natural outdoor setting. (Source: AGRENV) Terminology source:http://www.eionet.europa.eu • ecomuzeu = amenajare privata, non profit unde plantele si animalele pot fi văzute în habitatul lor natural.

4. Economia rurală non-agricolă (ERNA) În ultima perioadă (după 1990) s-a avansat ideea că economia rurală nu este indisolubil legată de sectorul agricol, dar polarizează forţa de muncă, activităţile economice, infrastructura şi resursele naturale din rural.

5. Economia rurală non-agricolă (ERNA) Calitatea vieţii în mediul rural apare ca fiind influenţată atât de veniturile derivate din activităţi strict agricole, cât şi de cele generate din alte activităţi (ex. turismul sau activităţile conexe, de servicii prestate pentru turism). În principal se identificau 5 categorii principale de activităţi non-agricole generatoare de venituri: • activităţi non-agricole desfăşurate în cadrul gospodăriilor, • activităţi întreprinse în mici oraşe din mediul rural, • activităţi desfăşurate în marile oraşe; • venituri realizate de membrii ai gospodăriei ce desfăşoară activităţi permanente în marile oraşe; • venituri realizate din activităţi desfăşurate în străinătate;

6. Economia rurală non-agricolă (ERNA) Riscul major pentru spaţiul sural este reprezentat prin transformarea satelor în „dormitoarele oraşelor” , o caracteristică a satelor – „cătunelor” din vestul Europei, unde marea majoritate a caselor o reprezintă • casele de vacanţă, sau de • „week-end”

7. Economia rurală non-agricolă (ERNA) Studiile întreprinse au condus la necesitatea implementării unor măsuri ce pot conduce la ameliorarea situaţiei acestui sector: • sprijinirea gospodăriilor sărace atât în ceea ce priveşte educaţia, cât şi infrastructura; • eliminarea unor restricţii de pe piaţa funciară, • îmbunătăţirea accesului la credite pentru activităţi non-agricole.

8. ECOMUZEUL – UN MUZEU VIU, INSTRUMENT DE DEZVOLTARE LOCALA Conceptul de Ecomuzeu a apărut în Europa de Vest (Franţa – Hugues de Varine este autorul noţiunii de Ecomuzeu) în anii `70 datorită necesităţii de a prezerva elemente ale lumii rurale pe cale de dispariţie sub presiunea urbanizării, progresului tehnic şi social. Treptat au fost înfiinţate ecomuzee care au vizat şi civilizaţia urbană, patrimoniul industrial, mediul şi protejarea naturii. În acest moment în lume funcţionează 300 de ecomuzee din care 200 în Europa.

9. ECOMUZEUL – UN MUZEU VIU, INSTRUMENT DE DEZVOLTARE LOCALA Comparat cu un muzeu clasic ecomuzeul se diferenţiază prin faptul că se bazează pe următoarele elemente: un proces cultural, o comunitate, un teritoriu, utilizarea patrimoniului cultural şi natural ca factor de dezvoltare a comunităţii locale; spre deosebire de un muzeu clasic care este caracterizat printr-o colecţie, o clădire, destinat unor vizitatori. MUZEU VIU – MUZEU MORT

10. MUZEUL Obiecte Clădiri Vizitatori ECOMUZEUL Patrimoniu Teritoriu Comunitate Ecomuzeul este oglinda în care populaţia se priveşte, pentru a-şi recunoaşte trecutul şi organiza viitorul. Scopul Asociaţiei Ecomuzeul Regional Sibiu: edificarea unui ecomuzeu în sudul Transilvaniei

11. Ecomuzeuvs muzeu Ecomuzeul a pus in evidenta necesitatea unei repoziţionări a muzeului şi a rolului acestuia în societatea contemporană. Muzeele contemporane tind din ce în ce mai mult să devină muzee de idei decât muzee de obiecte. Comparat cu un muzeu clasic ecomuzeul se diferenţiază prin faptul că se bazează pe urmatoarele elemente: un proces cultural, o comunitate, un teritoriu, utilizarea patrimoniului cultural şi natural ca factor de dezvoltare a comunitatii locale; spre deosebire de un muzeu clasic care este caracterizat printr-o colecţie, o clădire, destinat unor vizitatori.

12. Subiectele Ecomuzeului În acest sens aspectele vieţii cotidiene, peisajele, arhitectura, patrimoniul cultural şi natural, ocupaţiile locuitoriilor, modurile de viaţă, mărturiile orale, sunt subiectele vizate de un ecomuzeu, analizate, colectate şi valorizate ca reprezentative pentru comunitatea şi teritoriul respectiv.

13. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Rolul central al comunităţii locale şi al fiecarui locuitor în procesul de înfiinţare şi gestionare a unui ecomuzeu(în acest sens s-a iniţiat editarea gazetei Ecomuzeului pentru fiecare localitate iniţial, ulterior pe microregiuni pentru crearea unei identităţi regionale)

14. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Importanţa unei bune relaţii cu autorităţile locale,un sprijin consistent din partea acestora este esenţial pentru reuşita unui ecomuzeu (în acest sens iniţiatorii Ecomuzeului au ţinut să fondeze Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu, prin asocierea Consiliilor Locale ale localităţilor fondatoare)

15. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: • Mediul ştiinţific(universităţi, instituţii de cercetare, experţi locali) au un rol important pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor ecomuzeului dar nu ar trebui să intre în concurenţă cu rolul specific al comunităţii locale (în acest sens s-a reuşit încheierea de parteneriate punctuale cu Universitatea Lucian Blaga)

16. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Formarea şi educaţiaare un rol crucial în reuşita unui ecomuzeu. Este esenţiala definirea unui program de formare profesională de care să beneficieze personalul Ecomuzeului, voluntarii, operatorii economici, locuitorii.

17. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Relaţia dintre ecomuzeu şi scoala este fundamentală deoareceecomuzeul are o puternică componentă pedagogicăiar şcoala are un rol central în dezvoltarea proiectelor educative şi de formare. De aceea şcolile trebuie să fie parteneri activi ai ecomuzeelor.

18. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Ecomuzeul nu este doar un muzeu viu al istoriei şi trecutului unui teritoriu dar este în primul rând un laborator care contribuie la construirea viitorului comunităţilor

19. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Elementele culturale integrate de un ecomuzeu nu se referă doar la patrimoniul construit şi natural dar şi la aspectele etnografice şi antropologice, ceea ce necesită o bună cunoaştere din interior a comunităţii şi teritoriului integrat într-un ecomuzeu

20. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Aspectele istorice pe care un ecomuzeu încearcă să le recupereze (fie că este vorba de lumea rurală traditională, un fost sit industrial devenit patrimoniul cultural, civilizaţie urbană) nu relevă doar de trecut dar se constituie mai degrabă în legături între trecut, prezent şi viitor care ar trebui să ne ajute să luptăm contra unei „modernităţi prea fluide” în care totul este prea imediat şi fragmentat

21. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Un ecomuzeu nu îşi îndeplineşte cu adevărat rolul dacă nu ajută la transformarea unei comunităţi, dacă nu ajută esenţial laconsolidarea identităţii unui teritoriu

22. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Importanţa diversităţii şi individualitatea proprie a fiecărui proiect sunt la originea imposibilităţii definirii unei set uniform de criterii în ceea ce priveşte realizarea, construcţia şi managementul unui ecomuzeu. Ecomuzeul este un instrument al comunităţii locale prin care este controlat procesul de schimbare şi modernizare de aceea nu trebuie limitat de o definiţie rigidă dar trebuie sa fie deschis şi evolutiv. Chiar şi conceptul de identitate locală trebuie să fie înţeles ca o valoare care poate fi în mod continuu redefinită

23. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Ecomuzeul este un instrument prin care se scoate în evidenţă relaţia specială între locuitori şi teritoriu

24. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Ecomuzeele nu apar neapărat doar în situaţii de criză, deşi într-o astfel de situaţie comunitatea locală este interesată să caute soluţii alternative, ceea ce crează condiţiile apariţiei unui ecomuzeu. Este evident din experienţa celorlalte ecomuzee că ele au fost create, organizate şi dezvoltate în situaţii critice ca un raspuns ce a propus o alternativă de dezvoltare pentru o zonă (rurală, urbană, industrială) aflată în declin sau chiar în abandonare

25. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Crearea în ultima perioadă a unor Ecomuzee urbane demonstrează validitatea şi necesitatea acestui instrument care se dovedeşte inovativ şi care poate integra patrimoniul cultural şi peisajele într-un context socioeconomic şi cultural foarte diversificat.

26. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Rolul ecomuzeului este de asemenea să contribuie la salvarea patrimoniului şi la o integrare reuşită a acestuia în contemporaneitate. De asemenea trebuie să lupte contra tranformării diferitelor produse realizate pe plan local (produse meşteşugăreşti, artizanale, agroalimentare, etc.) în simple mărfuri lipsite de identitate. Ele trebuie să fie strâns corelate cu locul lor de origine cu identitatea teritoriului şi comunităţii din care provin.

27. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Primul pas al oricărui ecomuzeu este să contribuie laîmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei locale. Aceasta necesită măsuri de încurajare a dezvoltării economice durabile în zona vizată, inclusiv prin promovarea unor produse turistice decalitate

28. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Ecomuzeul trebuie de asemenea să orienteze turismul spre modalităţi de organizare care sunt sustenabile şi atente la nevoile comunităţii locale, astfel:creşterea calităţii turismului nu se limitează doar la îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor dar trebuie să aibe şi în vedere creşterea nivelului de viaţă a locuitorilor din acea zona

29. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Necesitatea unui personal stabil care sa asigure funcţionarea Ecomuzeului

30. Factori esenţiali pentru reuşita unui Ecomuzeu: Susţinere financiară constantă, experienţele celorlalte ecomuzee au demonstrat că acest tip de proiect respectă cerinţele europene şi poate fi finanţat din fonduri europene destinate dezvoltării rurale, organizării unui turism de calitate şi valorizării patrimoniului cultural şi natural

31. ECOMUZEUL – AGENDA DE EVENIMENTE ANUALEcu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu, al instituţiilor culturale subordonate şi al Consiliilor Locale membre fondatoare 3 martie 2010 – Sibiu – inaugurarea proiectului “Universul Civilizaţiei Rurale” Iunie 2010 – simpozion “Universul Civilizaţiei Rurale- Anul Meseriaşului” - Agnita Iulie 2010 – 200 de ani de la naşterea acad. August Treboniu Laurian – sprijin pentru Asociaţia A. T. Laurian Fofeldea 22-23 august – Întâlnirea Fiilor Satului Săsăuş în parteneriat cu Asociaţia Obştea Satului Săsăuş Octombrie 2010 – Simpozion ““Universul Civilizaţiei Rurale- Anul Meseriaşului” - Mediaş 16 Octombrie 2010 – Festivalul Verzei – Moşna, Primăria Moşna şi Asociaţia Vecinătăţile Moşnei 8 noiembrie 2010 – Festivalul Marţian Negrea Valea Viilor – Primăria Valea Viilor Decembrie 2010 – Expoziţie şi Concurs de proiecte de firmă pentru meseriaşi – Reuniunea Meserişilor Sălişte şi Primăria Oraşului Sălişte

32. 2010 – anul meseriaşului - proiecte în curs - • Proiectul “Universul Civilizaţiei Rurale” ce va fi lansat în localităţile Sibiu, Agnita şi Mediaş, Sibiu cu lansarea a două lucrări: “Monografia Reuniunii Meseriaşilor” şi “Catalogul Meseriaşilor din Judeţul Sibiu” • “Politici de mediu în România şi în lume” – proiect 2010-2011 în parteneriat cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene • Lansarea revistei “Universul Civilizaţiei Rurale” - publicaţie de informaţie a Asociaţiei Ecomuzeul Regional Sibiu • Lansarea iniţiativei înfiinţării clubului “Amicii Ecomuzeului” – structură internă de sprijinire şi consultare a opiniei publice. • Lansarea campaniei 2% din impozitul anual al “Amiciilor Ecomuzeului” – baza financiară a activităţilor curente susţinute de Ecomuzeu

33. SĂLIŞTE – GALEŞ 1. Casa de locuit – atelier tamplărie si sculptura in lemn 2. Casa de locuit – atelier si spatiu comercial desfacere produse din pielărie, Proprietarul Ioan Cunţan, 3. Moara – nu este inclusă la dorinţa proprietarilor Moştenitorii nu doresc redeschiderea ei sau deschiderea unui muzeu. 4. Atelier de dogarie, casă de locuit – a acceptat intrarea, ulterior răzgândindu-se renunţând la meserie Strada Tabacarilor nr. 32 5.Atelier de fierarit Saliste str. Picu Patrut nr. 3, fosta nr. 459. Proprietar este Streulea Dumitru (n.1979) 6. Casa veche din barne / str. Memorandistilor nr. 3- proprietar Alexandru si Lucia Irimie. Casa este datata, dupa inscriptia de pe rama ferestrei de la fatada, din anul 1841.). 7. Palarier Ilieş Virgil – singurul producător de pălării din sudul Transilvaniei -Galeş nr.43, tel. 0269/553 431 8. Moară pe apă – proprietar Mănig Dumitru Galeş, nr. 189 – singura moară funcţională pe apă din sudul Transilvaniei Gura Rîului 1. Prima casă de zid de pe uliţa mare – proprietar fam. Silviu Oancea – Gura Rîului nr. 955- datată după o inscripţie 1864 2. Casă cu atelier de fierărie – covăcie. Proprietar fam. Zav Gheorghe – Gura Rîului, nr. 1072 3. Instalaţie tradiţională pentru producerea uleiului de bostan – proprietar fam. Petru Bârză – Gura Rîului nr. 1057 4. „Pavilonul de joc” – construcţie de lemn unde până nu demult se organizau duminica sărbătorile locale Vizitaţi circuitele Ecomuzeului din Sălişte-Galeş şi Gura Rîului

34. Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiufondatoare şi animatoare de asociaţii locale(parteneri): Tilişca – Reuniunea Oierilor (asociaţie nouă) Gura Rîului – Asociaţia de Înfrumuseţare a comunei Gura Rîului (asociaţie nouă) Ludoş – Asociaţia “Ludoşana” Fofeldea – A.T. Laurian (asociaţie nouă) Săsăuş– Asociaţia “Obştea Satului” Săsăuş (în curs de înfiinţare) Moşna – Asociaţia Vecinătăţile Moşna (în curs de înfiinţare) Sălişte – Reuniunea Meseriaşilor (reactivare în sens comunitar) Apoldu de Jos – “Apolzenii” (colaborareîn evenimente comunitare) Biertan – Societatea de Fitoterapie (parteneriat în sens comunitar pentru activarea circuitului ecomuzeului)