1.44k likes | 1.62k Views
DETERMINAREA SEXULUI. Gene implicate in creerea gonadei nediferentiate WT1 – gena : anomaliile sale se asociaza cu imposibilitatea diferentierii gonadei Sindromul Deny-Drash: - lipsa diferentierii gonadei - nefropatie - tumora Wilms Sindromul Frasier:
E N D
DETERMINAREA SEXULUI Gene implicate in creerea gonadei nediferentiate WT1 – gena : anomaliile sale se asociaza cu imposibilitatea diferentierii gonadei SindromulDeny-Drash: - lipsa diferentierii gonadei - nefropatie - tumora Wilms SindromulFrasier: - lipsa diferentierii gonadei - gonadoblastom SindromulWAGR: - tumora Wilms - aniridie - anomalii genitale, mental retardare mentala Hiort O., Holterus P-M: The mollecular bases of male sexual diffrentiation. Eur.J.Endocrinol. 2000, v. 142, 101-110
DETERMINAREA SEXUALA • Gene implicate in the crearea gonadei nediferentiate • gena LIM-1:deletia homozigota: lipsa de dezvoltare a gonadelor si rinichiului • La oameni s-au raportat anomalii renale, gonadale asociate cu anomalii ale creierului • FTZ-1-F1 – gena pt. SF-1 – steroidogenic factor 1 codifica un receptor orfan situat in nucleu . mARN pentru SF-1 a fost detectat in creasta genitala, suprarenale si hipotalamus • Deletia genei FTZ-1 –F1 la soarece determina lipsa de dezvoltare a gonadelor, suprarenalelor si a hipotalamusului • Roluri ale SF-1: • differentierea gonadei, suparenalelor si a hipotalamului • reglarea enzimelor implicate in steroidogeneza • reglarea transcriptiei factorului antimullerian (AMH) • Hiort O., Holterus P-M: The mollecular bases of male sexual diffrentiation. Eur.J.Endocrinol. 2000, v. 142, 101-110
SEXUAL DETERMINATION Testis determining factor (TDF) = SRY – sex-determining region de pe cromozomul Y Gena cu un singur exon: - se leaga de promoterul genei pentru factorul antimullerian si induce expresia factorului antimullerian inhibind dezvoltarea canalelor Muller - manipulare genetica: femelele xx transfectate cu sry dezvolta fenotip masculin normal - mutatiile genei SRY sunt asociate cu enversarea sexual completa a subiecii cu cariotip 46 ,xy - mutatii ale genei SRY au fost descrise in hermafroditismul adevarat la care exista dezvoltarea concomitenta a tesutului ovarian si testicular Hiort O., Holterus P-M: The mollecular bases of male sexual diffrentiation. Eur.J.Endocrinol. 2000, v. 142, 101-110
DETERMINAREA SEXUALA Gene autosomale implicate in diferentierea sexului masculin SOX-9(SRY-box related) este transcrisa dupa SRY in tesuturile genitale masculine. Aceasta gena este si activator al genei care codifica colagenul de tip 2. Defectele genei SOX-9 determina inversarea sexului la subiectii 46,XY si o serie de malformatii scheletice cunoscute sub denumirea de campomelic dysplasia Chromosome 10q: deletia terminala a acestuia determinamalformatii genitale si retardare mentala Hiort O., Holterus P-M: The molecular bases of male sexual differentiation. Eur.J.Endocrinol. 2000, v. 142, 101-110
SEXUAL DETERMINATION • Cromosomul 9p are gene determinate ale sexului • Deletia acestei gene determina inversarea sexului la subiectii 46,xy asociata cu anomalii faciale: inchiderea prematura a suturii frontale, hidronefroza si dezvoltarea sexuala intirziata la subiectii 46, xy • Locusul 9p24.3: genele DMRT1, DMRT2 si DMRT3 au deletie in inversiunea de sex asocata cu anomalii 9p sugerind faptul ca disgeneziile gonadale 46, xy sunt determinate de hemizigotismul combinat a DMTR1 si DMRT2 • Monosomia 9p se asociaza cu diverse anomalii ale dezvoltarii sexuale la subiectii 46,xy de la o dezvoltarea aproape normala pina la inversarea competa a sexului cu lipsa de dezvoltare a gonadei • Anomaliile de dezvoltare nu sunt legate de dimensiunile regiunii afectate sau de originea parentala a deletiei cromozomului 9p • Hiort O., Holterus P-M: The mollecular bases of male sexual diffrentiation. Eur.J.Endocrinol. 2000, v. 142, 101-110 • Ogata T., Muroya K., Ohashi H., Mochizuchi H., Hasegawa T., Kaji M.: Female gonadal development in XX patients with distal 9p monosomy, Eur.J.Endocrinol. 2001, 145, 4, 613-616.
SEXUAL DETERMINATION DAX-1 : dosage sensitive sex reversal locus-adrenal hypoplasia congenita- critical region on the X chromosome, gene-1. (Xp21) DAX-1: expresia acestei gene apare in tesutul ovarian in timpul dezvoltarii ovarului dar activitatea sa este suspendata in timpul formarii testiculului. Gena DAX-1 este gena critica pentru formarea ovarului DAX-1 este reprezata de catre sry in timpul dezvoltarii testiculului. DAX-1 cind este in duplicat interfereaza cu dezvoltarea testiculului si determina inversarea sexului la subiectii 46. Xy Mutatiile genei DAX-1diminua activitatea geneisi determina afectiunea cunoscuta drept:hipoplasia drenalis congenita si hipogonadism hipogonadotrop Hiort O., Holterus P-M: The mollecular bases of male sexual diffrentiation. Eur.J.Endocrinol. 2000, v. 142, 101-110
SEXUAL DIFFERENTIATION Sertoli cells AMH DMRT1,2 SOX9 SRY TESTIS WT-1 LIM-1 Leydig cells Testosterone MEZODERM Bipotential gonad SF-1 DAX-1 Estrogens Progesterone OVARY
TESTICULUL- ORGANELE GENITALE INTERNE MASCULINE Testosteronul si dihidrotestosteronul stimuleaza dezvoltarea ductelor lui Wolff din care rezulta epididimul, deferentul si canalul ejaculator prin actiune directa de partea in care exista testiculul La subiectii cu un singur testicul nu au ducte decit de partea in care exista gonada Prostata se dezvolta sub actiunea DHT
OVARUL - ORGANELE GENITALE INTERNE FEMININE • Organele genitale interne feminine se dezvolta pornind de la primordiul comun in baza unui program genetic independent de hormonii gonadali • in absenta AMH ductele lui Muller fuzioneaza pe linia mediana formind trompele, uterul, colul uterin si 2/3 superioare ale vaginului • in absenta testosteronului ductele lui Wolff nu se pot dezvolta
DEZVOLTAREA ORGANELOR GENITALE EXTERNE MASCULINE • Presupune: • existenta gonadei masculine XY-sry • integritatea secretiei prenatale de testosteron la nivelul testiculului, a steroidogenezei • stimularea corecta a testiculului prin LH -hCG • existenta unor receptori normali pentru LH-RH/hCG (LHR) la nivelul celulelor Leydig • conversia normala a testosteronului in dihidrotestosteron (DHT) prin 5 reductaza • receptori functionali pentru T si DHT
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA- Conte, Melvin, Grumbach • Tulburari de diferentiere ale gonadei • A. Disgenezia tubilor seminiferi (sindromul Klinefelter si variante) • B. Sindromul de disgenezie gonadala si variantele sale (sd.Turner) • C. Forme complete si incomplete ale disgeneziei gonadice XX sau XY • D. Hermafroditismul adevarat • Pseudohermafrotisme feminine • A. Hiperplaziacongenitala virilizanta a suprarenalei • B. Deficitul p450 aromatazei placentare • C. Androgeni sau progestageni sintetici transferati de la mama • D. Asociat cu malformaii intestinale si ale tractusului urinar (pseudohermafrotismul feminin non-androgen dependent) • E. Alti factori teratogeni
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • III. Pseudohermafroditisme masculine • Lipsa de raspuns testicular la LH/hCG- agenezia sau hipoplazia celulelor Leydig determinata de mutatii inactivamte ale receptorului de LH/nCG • Erori inascute ale biosintezei de testosteron: • Enzime care afecteaza sinteza costicosteroiszilor si testosteronului • Defectul genei StAR – hiperplazia lipoidica suparrenalei • defectul de 3-hidroxisteroid dehidrogenaza • Defectul de P450 c17: 17- hidroxilaza • Defecte acre afecteaza biosinteza de steroizi la nivelul testiculului • Defectul P450 c17: 17,20 liaza • Defectul de 17 hidroxisteroid oxido reductaza
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • C. Defecte ale structurilor tinta androgen-dependente • Defetce ale receptorului de androgeni si defcte postreceptor • Sindromul de insensibilitate (rezistanta) completa la androgeni si variantele sale(feminizare testiculara si variante) • sindromul de insensibilitate (rezistenta) incompelta la androgeni si variantele sale (sd.Reifenstein si variantele sale) • insensibilitatea la androgeni la barbatul infertil • insensibilitatea la androgeni la barbatul fertil • Defecte ale metabolismului testosteronului la nivelul structurilor tinta • a. Defectul de 5 reductaza: hipospadiasul pseudovaginal perineo-scrotal
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • D. Psudohermafroditismul masculin disgenetic • Disgenezia gonadica XY incompleta • mazaicism XO/XY, cromozom Y structural anormal, Xp+. 9p-, 10q- • Sindromul Denys Drash (mutatie WT-1) • WAGR – deletie WT-1 • displazia campomelica (mutatie SOX 9) • Mutatie SF-1? • Sindromul de regresie testiculara • Defecte ale sintezei, secretiei su raspunsului la AMH • Sindromul de persistenta a ductelor mulleriene –” hernia uteri inguinale” • F. Disruptori chimici din mediu
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • IV.Forme neclasificabile de dezvoltare sexuala anormal • La barbati • Hipospadias • Organe genitale ambigui la subiecti XY, asociate cu multiple anomalii congenitale • B. La femei • 1. Absenta sau dezvoltarea anormal a vaginului, uterului sau trompelor uterine – sindromul Rokitansky - Kuster
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • ERORI DE DETERMINARE PRIMARA A SEXULUI • Anomalii ale cromozomilor sexuali • 1. Cu testiculi si fenotip masculin • a. Sindromul Klinefelter 47,XXY si variante • b. sindromul XYY • c. barbatii xx (interschimbari X-Y) • Cu ovare si fenotip feminin • a. trisomia XXX si variante • Cu gonade bisexuale • a. Hermafroditism adevarat (interschimbare X-Y) • b. Hermafroditismul adevarat cu himerism XX/XY • c. Hermafroditismul adevarat cu mozaic XX/XXY • Cu gonade disgenetice • a. anomalii ale cromozomului Y (Xyp-) • b. disgenezia gonadica mixta: 45X/46 XY • c. Sindromul Turner 45,X si variantele sale
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • B. Anomalii ale gonadogenezei • Defecte ale dezvoltarii ovarului • a. disgenezia gonadica(pura) cu cariotip 46, XX • 2. Defecte ale dezvoltarii testiculului • a. disgenezia gonadica (pura) 46, XY • b. pseudohrmafroditismul masculin disgenetic • c. sindromul de regresie testiculara ( agonadism, testiculi rudimentari, anorhia
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • II. ERORI ALE DIFERENTERII SEXUALE • Masculinizarea inadecvata a fatului de sex masculin • Defecte de regresia a ductelor paramezonefrotic: • a. persistenta ductelor paramezonefrotice • Defecte de virilizare genitala • Hipoplazia celulelor Leydig- defetc de receptor pentru LH/hCG • Defecte inascute de sinteza a steroizilor suprarenali si gonadali • Defectul de 20-22 desmolaza • Defectul de 3 hidroxisteroid dehidrogenaza • defectul de 17 hidroxilaza (cyp 17) • Defecte inascute ale steroidogenezei testiculare • Defectul de 17,20 desmolaza • Defectul de 17 hidroxisteoir dehidrogenaza • d. Defecte ale metabolimsului testosteronului • Defectul de 5 reductaza • Defectul raspunsului celuleor tinta: • insensibilitatea completa si incompleta la androgeni si variante • Feminizarea datorata factorilor de mediu (disruptori) • Ingestia de estrogeni si progestageni sintetici in timpul sarcinii • g. Multigenic/multifactorial: hipospadiasul izolat si criptohidia. Sindromul de anomalii congenitale multiple
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DE DIFERENTIERE SEXUALA • B. VIRILIZAREA FATULUI CU SEX GENETIC FEMININ • Hiperplazia congenitala a suprarenalei • a. Defectul de 21 hidroxilaza • b. Defectul de 11 hidroxilaza • Defectul de 3 hidroxisteroid dehidrogenaza • Hormoni din mediu • Tulburari cu virilizare materna –defectul de aromataza placentara • Virilizare iatrogena • Malformatii teratologice • Anomalii de dezvoltare ale uterului si vaginului • Sindromul de anomalii congenitale multiple
TULBURARI DE DIFERENTIERE ALE GONADEI • Disgenezia tubilor seminiferi (sindromul Klinefelter si variante) • Este una dintre principalele forme de disgenezie ganadala si cauza de infertilitate masculina • Incidenta: 1/1000 de nou nascuti, mult mai mare printre infertili si detinuti • Cariotip: 47,XXY, 48,XXXY, 48,XXYY, 49,XXXYY, 49, XXYYY • Nondisjunctia este in 60 % din cazuri de origine materna • Caracteristici testiculare si hormonale: • sclerohialinizarea tubilor seminiferi cu testiculi mici 3.5 ± 1,5 mL • hiperplazia celulelor Leydig si cresterea secretiei de estrogeni la pubertate • azoospermie si infertilitate constanta cu exceptia mozaicismelor cu linii 46XY • testosteron la limita inferioara a normalului • estradiol la limita suiperioara a normalulul • FSH si LH crescute mult in primul an de viata si apoi net crescute de la pubertate
Sindromul Klinefelter si variantele sale • in copilarie dificultati scolare si tulburari comportamentale, talia este mai inalta decit normal, iar dimensiunilr organelor genitale la nivelul inferior normal, coeficient intelectula verbal la limita inferioara a normalului, iar pubertatea este tardiva si incompleta • Morfotipul adult: • talie inalta si fenotip “ginoid” • ginecomastie cvasiconstanta • disociatie peno-orhitica: penis de dimenisuni normale, testiculi mici • infertilitate • tulburari de dinamica sexuala care debuteaza de la aprox. 30 ani si se agraveaza repede • tendinta la dificultati de adaptare sociala si delincventa • cu cit exista mia multi cromozomi X cu atit se noteaza retardare mentala si malformatii;sinostoza radio-cubitala, displazie epifizara, canal arterial patent • Explorare: • Spermograma: azoospermie • Cromatina sexuala –pozitiva/eventual multipla • Testosteron normal scazut, estradiol uosr crescut • FGS/HL crescuti • Tratament: testosteron enantat, undecanoat200 mg/luna, corectia ginecomastiei, suport psihologic
VARIANTE ALE SINDROMULUI KLINEFELTER • BARBATII XX • Incidenta: 1/20.000 de nou nascuti • Sunt de fapt subiecti cu XXY cu translocatiiale ADN-ului cromozomului Y care contine TDZ (SRI) de pe bratul scurt al comozomului Y pe bratul scurt al cromozomului X cuplata eventual cu pierderea materialului genetic de pe bratul scurt al cromozomului X • Fenotip: • asemanator cu sd. Klinefelter dar cu talie mai mica – medie 168 cm. • pot apare ambiguitati sexuale in 10 % din cazuri ca si hipospadias si criptorhidie • sclerohialinizarea tubiloe seminiferi si azoospermia sunt prezente • Diagnostic citogenetic: • 46 XX + trasnlocatie Y-X • Tratament : • Similar cu cel al sindromului Klinefelter
47, XYY Incidenta: 1/1000 de barbati Nu este recunoscut la nastere Elemente comune: hipotonia, vorbirea tardiva si tulburari de coordonare neuro-musculara 10 % pot avea volum testicular redus Biopsiile pot arata modificari importante ale spermatogenezei Sindromul a devenit notoriu atunci cind a fost descris la subiectii cu comportament agresiv, dar se recunoaste in prezent ca multiple anomalii cromozomiale se pot asocia cu un comportament agresiv si nu numai 47,XYY
SINDROMUL DE DISGENEZIE GONADALA TURNER SI VARIANTELE SALE INCIDENTA:1/5000 nou nascuti de sex feminin au 45,X 99 % dintre fetusii 45,X nu supravietuiesc peste 28 saptamini de gestatie 15 % dintre avorturile spontane din primul trimestru au 45,X In 60-70 % originea cromozomului X normal este materna LA NASTERE: limfedemul generalizat sau al extremitatilor este patognomonic DATELE CLINICE: HIPOSTATURA <145 cm in forma 45,X, mai mare in mozaicuri cu 46 ,XX sau mai mica de –2,5 SD fata de normalul pentru virsta Sindromul plurimalformativ: 200 malformatii somatice si viscerale Amenoreea primara si lipsa de dezvoltare a caraterelor sexuale secundare Sindromul plurimalformativ: epicantus, urechi jos implantate, micrognatie, ptosis, bolta ogivala, aspectde “gura de peste”, pterigium coli ( git palmat), gir scurt, torace larg, bazin ingust, nevi pigmentari, “cubitus valgus” scurtarea metacarpienelor IV,V si a metatarsienelor IV.V, “rinichi in potcoava”, coarctatie de aorta++++
SINDROMUL DE DISGENEZIE GONADALA TURNER SI VARIANTELE SALE • Genetica: 45,X, 45, X/46,XX, 46, X Xqi, 46, X X “in inel” • Absenta alelelor de pe bratul scurt al cromozomului X este determinanta a disgeneziei gonadice si a deficitului stattural • In prezenta 45,X ovarul se dezvolta in viata intrauterina si involueaza pina na nastere devenind “streak gonada” • Diagnostic: • cromatina sexuala negativa ( sau slab pozitiva in mozaicisme) • cromatina sexuala poate fi pozitiva in izocromozom pentru brat lung sau cromozom X “ in inel” • estradiol scazut • FSH/LH mult crescuti ( in domeniul valorilor de menopauza la adulte) • inventarul malformatiilor viscerale echografic , echicardiografic
Relatia dintre anomaliile cromozomilor X sau Y si manifestarile clinice ale sindromului de disgenezie gonadala
SINDROMUL DE DISGENEZIE GONADALA TURNER SI VARIANTELE SALE • TRATAMENT obiective: • Cresterea • hrGH: 0,1-0,14 UI /kcorp/zi sau 0,375 mg/kg.copr/saptamina cu o crestere de 8-10 cm fata de talia prezumata dupa 5-7 ani de terapie • ± oxandrolon: 0,0625 mg/kg/zi • doze mici de estrogeni • asocierea estrogeni – hrGH nu aduce avantaje • Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare + menstre: de la 12 –13 ani • estrogeni conjugati: 0,3 mg /zi 21 zile sau EE2 =5 microg /zi 21 zile • doze se creste progresiv pina la 0,625-1,250 mg estrogeni conjugati sau 10 microg. EE2 • asocierea MPA sau alt progestativ pentru ultimele 5 zile din cele 21 • se administreaza doza minima de E2 care produce menstre si evita osteoporoza • Sarcini : mame surogat pentru embrioni donati
VARIANTE X-CROMATIN NEGATIVE ALE SINDROMULUI DE DISGENEZIE GONADICA • Mozaicisme care contin linii 45,X in diferite combinatii: • 45X/46 XY, 45 X/47 XXY, 45 X/46XY/47 XYY si/sau anomalii structurale ale cromozomului Y • Gonada: • streak gonada bilateral • streak gonada de o parte si testicul disgenetic de cealalta parte • rar testicul aparent normal bilateral - disgenezie gonadica mixta 45x/46xy • Fenotip • Feminin cu stigmate de Turner • Intersexualitate • Masculin cu putine stigmate de Turner, o raportare cu fenotip masculin si stigamte de Turner si fertilitate pastrata
VARIANTE X-CROMATIN NEGATIVE ALE SINDROMULUI DE DISGENEZIE GONADICA • Diagnostic citogenetic: • demonstrarea mozaicismului in gonada, piele, singe • determinarea fragmentului Y analiza FISH sau moleculara • identificarea unei zone de Y se impune pentru ca tumorile se raporteaza si la cei cu SRY negativ • Management • gen feminin: rezectia gonadei masculine si coretarea OGE + estrogeni la pubertate • gen masculin: corectarea OGE si testosteron, testiculul se conserva numai daca este normal si situat in scrot • integritatea testiculului se certifica prin nivelul de gonadotrofine si RMN
DISGENEZIA GONADICA 46 ,XY • DISGENEZIA GONADICA COMPLETA 46,XY (Sd.Swyer) • Gonada: streak gonada bilaterala • Uneori gonada poate contine foliculi si s-a raporta un caz cu fucntie gonadica normala cu multi ani inainte de diagnostic • Fenotip feminin cu infantilism genital, talie inalta, eunucoida, fara stigmate de Turner, amenorree primara • OGE: feminine, cu frecventa hipertrofie clitoridiana • OGI: derivate mullerine normale • Citogenetica: • mutatii ale HMG box pentru SRY care impiedica legarea proteinei codificate de SRY si afecteaza nivelul sau sincronizarea expresiei SRY cu formarea testiculului • deletii ale bratului scrt Y se asociaza cu stigmate de Turner • posibile mutatii ale unor gene de pe X sau de pe autosomi • 70 % dintre cazuri sunt recesive legate de X • 20 subiecti prezentau mutatii ale locusului Xp21.2-22.11 care contine 2 locusuri care se suprapun partial DAX-1 (hipoplazia adrenalis congenita) si DSS (dossage - sensitive sex reversal) a carei duplicare determina lipsa de dezvoltare a testiculului si fenotip feminin
DISGENEZIA GONADICA COMPLETA 46,XY (Sd.Swyer) • Alte anomalii cromozomiale: • displazia camptomelica cu determinata de mutatii ale genei SOX9, cromozom 17 cu nanism • deletii: 9p-, 10q- • nefrita interstitiala sau insuficienta renala • Anomalii ectodermale sau cardiace • Diagnostic: • citogenetic • Management: • Rezectia gonadei independent de gradul de diferentiere • riscul de neoplasm: gonadoblastom, disgerminon sau seminon este de pina la 30 % • administrare de estrogeni si progesteron pentru inducerea si mentinerea caracterelor sexuale secundare • exceptional la subiectii cu intersexualitate cu identitate de gen masculina: testosteron
DISGENEZIA GONADICA PARTIALA 46,XY • Determinarea incompleta a testiculului: • streak gonada de o parte si testicul disgenetic cu histologie variabila de alta • tubii seminiferi sunt rau formati si uneori exista stroma adiacenta de tip ovarian • frecventa tumorilor pe gonada disgenetica este de 16 % • au fost descrise tumori de la virsta de 15 luni • unii subiecti au mutatii WT-1 • Atentie la gonadele disgenetice XY: • apar la subiectii cu cromozomi “marker” de origine Y fara SRY • gonadectomia profilactica este indicata mai ales in cazurile cu virilizare • palparea unei mase testiculare este un semn tardiv pentru ca seminoamele dau metastaze mult inainte de aparitia tumorilor intrascrotale • in cazul in care se decide pastrarea gonadei se impun controale clinice si RMN periodice pentru surprinderea aparitiei tumorilor