Download
1 / 6
210 likes | 880 Views
OXigenul. - element chimic aflat în grupa a Vl -a, perioada a 2-a a sistemului periodic cu Z = 8, A = 16. - este cel mai răspândit element de pe Pământ ;
E N D
OXigenul - element chimicaflatîngrupa a Vl-a, perioada a 2-a a sistemului periodic cu Z = 8, A = 16. -estecelmai răspândit element de pePământ; - se aflăînproporţie de 49,13% înnatură, atâtîn stare liberăcâtşicombinată (apă, dioxid de carbon, calcar, substanţeorganice); - reprezintă o cincime din aerulatmosferic. - esteindispensabilînprocesulrespiraţieişi al arderii, şi care încombinaţie cu hidrogenul, formeazăapa.
ProprietatileOxigenului • gazincolor, inodor, insipid şipuţinsolubilînapă; în stare lichide, are culoareaalbastruînchis; estemaigreudecâtaerul; • gazindispensabilvieţii; calitateaoxigenului de a fiparţialsolubilînapăpermitevieţuitoareloracvaticesătrăiască; • se păstreazăşi se transportăîncilindri de oţel, sub presiune.
Utilizări ale Oxigenului O2 asigură viaţa plantelor şi animalelor. Un om consumă zilnic 12 m3 O2, adică 212 m3 aerzi. În organismul uman oxigenul este vehiculat la ţesuturi de hemoglobină. La nivelul celulelor, oxigenul oxidează substanţele organice. In frunzele plantelor are loc reactia de fotosinteză : Deci circuitul O2 în natură este realizat pe seama energiei solare. Ozonul O3 Se găseşte în cantităţi foarte mici în straturile superioare ale atmosferei, în concentraţie de 10-6 %. Rolul ozonului este de a împiedica pătrunderea radiaţiilor cu mic să ajungă la suprafaţa Pământului. De aceea este extrem de importantă menţinerea stratului de ozon. Combinaţiile oxigenului se numesc oxizi. Ei pot fi bazici, acizi şi amfoteri, adică oxizi care reacţionează şi cu acizii şi cu bazele.
Proprietăţichimice • substanţeleardmaibineînoxigendecâtînaer; • înoxigenardatâtmetalele, câtşinemetale; • majoritateareacţiilor de oxidaresuntreacţii de multeori, întimpulcombinăriisubstanţelor cu oxigenul, se dezvoltăcălduraşilumina; acestea se numescoxidări vii sauarderi. Exemplu: Sintezaapei: 2H2 + O2 -> 2H2O Reacţii de combinare: – nemetale: C + O2 = CO2 • metale: 4 Na + O2 = 2Na2O sodiuoxigenoxid de sodiu • obţinereaexplozibililor; • sintezaacizilor; • înmedicină; • tăiereaşisudareametalelor; • oxigenoterapie; • buteliipentruscafandri, aviatorisaumineri; • fabricareaoţeluluişi a fontei; • menţineviaţapepământ; • reactant înlaboratorşiindustrie; etc.
Apa o altacombinatie a oxigenului APAeste o altă combinaţie a oxigenului. Se găseşte în atmosferă, râuri, oceane, gheţari. Volumul apei de pe Pământ este de aproximativ 1,4109 km3, reprezintă a 800 - a parte din volumul planetei. Apa durăeste apa cu conţinut mare de săruri de Ca, Mg : bicarbonati Ca(HCO3)2si Mg(HCO3)2. Apa dură nu face spumă, nu spală, în schimb face cruste pe cazane şi conducte. Dedurizarea apei se face folosind Na2CO3, Na3PO4, schimbători de ioni sau distilarea. Apa este un solvent polar. Ea dizolvă substanţele ionice şi substanţele polare. Apa se întâlneşte într-o serie de cristale sub formă de apă de cristalizare : Na2CO3.10H2O ; CuSO4.5H2O ; CaCl2.6H2O .
Substanţele higroscopice Substanţele higroscopicesunt acele substanţe care absorb apa din atmosferă. Substanţele eflorescente din contră pierd apa de cristalizare, rezultând o pulbere. Alţi compuşi ai oxigenului sunt hidroxizii. Ei sunt compuşi care conţin ioni hidroxid sau radicali hidroxil legaţi de ionii sau atomii altui element. Şi hidroxizii pot fi bazici (hidroxizii metalici din grupa I - a şi II: NaOH, KOH, Ca(OH)2, Mg(OH)2, etc. ), sau acizi, de ex. oxiacizi: H2SiO3 (acid silicic), H3PO4, H2SO4, HClO4 (acid percloric). Există hidroxizi amfoterii: Al(OH)3, Be(OH)2. Peroxidul de hidrogen(apa oxigenată) H2O2 se obţine astfel: Perhidrolul este soluţia comercială de 30% în volume H2O2. Apa oxigenată are caracter oxidant datorită reactiei de descompunere. Este stabilă la rece în absenţa impurităţilor.
