Lucrare de LICENȚĂ

1. UniversitateadinBucuresti Facultatea de Jurnalismsi StiinteleComunicarii Lucrare de LICENȚĂ Coordonatori: Prof. univ. dr. Zoltán ROSTAS Lector univ. dr. Adriana ŞTEFĂNEL Studentă: Aurica STAN Bucuresti 2013

2. Fenomenul Maglavit (1935) – Constructia mediaticaa unei realitati controversate

3. Cuprins

4. Definirea temei • Tratarea unui eveniment religios cu impact puternic asupra publicului din perioada interbelică; • Punctul de referinţă: mărturia unui cioban care pretinde că i s-a arătat Dumnezeu şi percepţia generală asupra faptelor prezentate în presa vremii; • Scopul: surprinderea modului de construcţie şi reconstrucţie mediatică a fenomenului, nicidecum relevarea adevărului religios; • Ilustrarea modului în care a fost păstrată în conștiința colectivă ,,minunea” de acum opt decenii.

5. Concepte-cheie • Construirea mediatică a realităţii • Ştirile nu reflectă pasiv, ci construiesc activ o realitate; ,,Există puține șanse ca jurnalistul să-şi reprezinte în mod adecvat lumea în care trăiește. El nu face decât să proiecteze «imaginea comandată a lumii».”1. • Valoarea simbolică a ştirilor • Conectarea permanentă la mit; • Racordarea la spaţiul simbolic; Foto: degreeofthought.com • „Mitul reprezintă actualizarea unor scheme epice perene („eternal stories”), a unor arhetipuri care marchează istoria şi destinul umanităţii din cele mai vechi timpuri”2. Arhetipuri mitice actualizate de presa modernă: victima, ţapul ispăşitor, eroul, mama cea bună, vicleanul, lumea de dincolo, potopul. • Storytellingul Maglavit • Practicănouă a jurnalismuluinarativîncare transmite un mesaj, învățăminte, cugetări și informații pentru un public, dar nu fără miză3; • Arta de a spune povești. 1 Walter Lippmann, Opinia publică, Editura Comunicare.ro, București, 2009, p. 16 2 Jack Lule, DailzNews, EternalStories: The Mythological Role of Journalism, The Guilford Press, New York, 2001 3William E. Blundell, The Art and Craft Feature Writing, First Plume Printing, New York, 1988, p. 1

6. Cazul de la Maglavit: repere istorice Teofanii (aparițiile lui Dumnezeu): 31 mai 1935-7 iunie 1935-14 iunie 1935 Mediatizarea: are loc la o lună de la faptele propriu-zise. Primele relatări apar în presa vremii abia la finalul lunii iunie, în Dimineața (27 iunie 1935), respectiv iulie, în Universul (24 iulie 1935 ) T0 (timpul întâmplării ) ≠ T1 (timpul relatării) PrimularticoldespreMaglavitînUniversul, 24 iulie 1935 PrimularticoldespreMaglavitînDimineața, 27 iunie 1935 . Contextul socio-politic șidiagnosticareaBisericii Ortodoxe Române înanul1935

7. Avatarurile lui Petrache Lupu Dublă perspectivă: bolnav mintal, șarlatan versus sfânt, ,,trimis al lui Dumnezeu pe pământ”, taumaturg Caracterizare inițială: ,,Petrache Lupu – scrie un reporter al Dimineții – e un bărbat vrednic, evlavios, fără cusururi, fără patimi, nu înjură, nu ridică mâna asupra celui mai slab, nu și-a lovit niciodată soața [...] nu bea, nu fumează. E cumpătat la vorbă și potolit în gesturi”. Potomac (Fox), ,,Viațaunuicioban care a vorbitcuDumnezeu”, înDimineața, nr. 10242, 3 iulie 1935, p. 3. Foto: Universul

8. Metodologia de cercetare Metodologia de cercetare • Analiza de conţinut • Istorie orală • Anexe: • Imagini din localitatea Maglavit, Județul Dolj • Interviu cu Dr. Radu Mihăilescu, psihiatru, ex-directorul Spitalului de Psihiatrie ,,Alexandru Obregia” din București

9. Corpusul de cercetare Corpusul de analiză : 25 de article, 18 publicate în Dimineața și 7, în Universul.; Itemi operaționali: recurența anumitor termeni din sferele rurală, religioasă, instituțională, medicală, tonul adoptat de fiecare publicație în articole(imparțial, neutru, implicat, foarte implicat, extrem de implicat ), expresii utilizate pentru a populariza faptele.

10. pattern de prezentare a faptelor de la Maglavit: centrare pe elemente din sfera rurală și religioasă în primă fază, după care are loc o redirecționare către ,,ambalarea” materialelor, folosirea unor strategii de captarea atenției și hiperbolizarea întâmplărilor, o vădită preocupare pentru ,,cum” e relatat cazul în detrimentul a ,,ce” este prezentat. Chiar dacă unele articole sunt realizate sub formă de relatări, autorii lor încalcă principiul imparțialității în prezentarea faptelor; • Relatarea cazului nu e realizată simultan în cele două publicații. Povestea ciobanului care pretinde că l-a întâlnit pe Dumnezeu parvine prima oară unui jurnalist al Ziarului Dimineața, care, în timpul unei călătorii cu trenul, nimerește în același compartiment cu preotul paroh din Maglavit. După cum precizam și anterior, timpul întâmplării (T0) nu coincide cu cel al relatării (T1). • Astfel, am putut observa că mediatizarea evenimentului de la Maglavit are loc la o lună de la faptele propriu-zise. După ce Petrache Lupu a susținut că Dumnezeu i s-a arătat acestuia pe 31 mai 1935, primele relatări despre caz apărând în presa vremii abia la finalul lunii iunie, în Dimineața (27 iunie 1935, ,,Un om care a vorbitVineri cu…Dumnezeu” [,,Sate puse în mișcare de povestea unui cioban”], respectiv iulie, în Universul (24 iulie 1935, ,,Pretinsa minune dela Maglavit” [,,Cum se răspândește o legendă. Cine sunt organele de sprijin. O impietate față de religie. Profetul surdo-mut. Cum se știrbește credința. Care este datoria înalților ierarhi. Trebue și obolul credincioșilor. Să se pună capăt scandalului”]. • În cazul ziarului Dimineața, în primă fază de relatarea cazului, din luna iunie, respectiv iulie, articolele despre întâmplarea de la Maglavit se focalizează pe elementele ce țin de câmpul semantic al sferei rurale. În acest sens, e sesizabilă recurența unor termeni de ,,încadratură” a faptelor, având în vedere că reportajele sunt realizate la fața locului. Termeni ca ,,localitatea/ comuna Maglavit”, ,,maglaviteni”, ,,pașnici locuitori”, ,,stână”, ,,cioban”, ,,căruțe”, ,,săteni”, ,,casa ciobanului”, ,,târla”, ,,la buturugi”, ,,târlă”, ,,păduricea” sunt arhiuzitați de către jurnaliștii Dimineții. • Spre deosebire de prima publicație menționată, Universul nu mizează mai deloc pe elemente de creionare a cadrului de desfășurare a evenimentelor. Încă de la primul articol dedicat fenomenului, ,,Pretinsa minune dela Maglavit”, autorul N. Ciocardia aproape că omite sfera rurală, referințele fiind concise (sat, târlă, buturugi, stână). În schimb, gazetarul își focalizează atenția pe elemente din sfera religioasă și, mai ales, pe emiterea unor judecăți de valoare cu privire la veridicitatea fenomenului, fiind sesizabil scopul de influențare și direcționare a opiniei public. În acest sens, enumărăm succint câteva expresii și fraze utilizate de Ciocardia în articolul menționat, termeni care aparțin de Sfera popularizării faptelor: ,,Fapta aceasta, un rușinos document al timpului în care trăim, o socotesc drept cea mai cutezătoare și mai nesocotită injurie adusă religiei, insultă la adresa lui Dumnezeu, zeci de mii de oameni naivi puși pe drumuri de oameni cari și-au uitat rolul”, ,,Dacă Dumnezeu, în marea lui înțelepciune, ar fi vrut să ne arate o minune, nu alegea pe dementul – luat acum în antrepriză – ci un slujitor al altarului, o față bisericească mai bine pregătită să-i răspândească cuvântul – cel puțin pe președintele Societății Renașterea” (N. Ciocardia, ,,Pretinsa minune dela Maglavit”, Universul, nr. 201, 24 iulie 1935, p. 1). Tonul adoptat, incisiv, de-a dreptul caustic, e edificator vizavi de perspectiva inițială (mai ales, articolele apărute în lunile iulie a Universului asupra a ceea ce avea loc la Maglavit – denigrarea ciobanului, negarea faptelor și așezarea lor sub corolarul demenței, al unei minți bolnave). • În luna august, gazetarii Universului renunță la discreditarea faptelor din Maglavit, și adoptă formula unui jurnalism responsabil, asumat, care prezintă faptele într-o manieră imparțială, folosindu-se de mărturii, declarații pro și contra de-ale mai multor persoane implicate. ,,Toate aceste mărturii ale unor oameni de carte și de bună credință ni s’au părut atât de demne de luat în seamă, încât am socotit ca o datorie să cercetez cu tot respectul arătările ciobanului și Petre Lupu și să arăt cititorilor noștri așa cum s’au petrecut”, scrie G. Lungulescu, în articolul ,,Întâmplările dela Maglavit” [,,Vedeniile ciobanului Petre Lupu. Impresionante fenomene și manifestări de mistică populară și colectivă. Ce ne declară ciobanul și preoțimea din localitate despre viziunile lui supranaturale”], din Universul, nr. 213, 5 august 1935, p. 13. • La polul opus, Dimineața filtrează realitatea de la Maglavit într-o manieră partizană, care nu numai că certifică vedeniile și ,,minunile” lui Petrache Lupu, ci le conferă și un caracter hiperbolic, prin exagerarea dimensiunilor, folosirea (re)curentă a unor superlative absolute pentru a caracteriza faptele: ,,minunata întâmplare”, ,,vedenia luminoasă”, ,,nemaipomenita favoare să converseze cu Dumnezeu”, ,,svoana prin împrejurimi de grozava minune”, ,,locul unde Dumnezeu a coborât pe pământ”, ,,venerabila arătăre”, ,,binecuvântatul cioban”, ,,manifestație extraordinară”, ,,poruncă dumnezeiască”, ,,dumnezeieștile cuvinte ale ciobanului”, ,,broderii de lumină”, ,,marea procesiune”, ,,mii de oameni”, ,,fântâna miraculoasă”, ,,minunea vindecării”. Această grilă de percepție, înțelegere și transmitere a conținutului este păstrată în toate articolele apărute în intervalul iulie-septembrie 1935. • Dacă ziarul Dimineața nu abordează subiectul dintr-o perspectivă științifică, medicală, spre deosebire, Universul tratează faptele din comuna doljeană și din acest unghi de vedere. Într-un articol din 28 iulie 1935, „S’a isprăvit cu minunea dela Maglavit”, autorul lui, N. Ciorardia preconizează faptul că trimiterea ciobanului la București, în vederea examinării de către medicii psihiatri pune capăt tuturor manifestărilor și relatărilor despre Maglavit; • După ce Petrache Lupu este diagnosticat ca fiind în deplinătatea facultăților mintale, potrivit articolului din numărul 9 al Universului, din 12 august 1935, ,,Știința favorabilă lui Petre Ciobanul din Maglavit” [,,Examinat de medici, ciobanul a fost găsit normal. Petre Ciobanul în lirica populară. Alte mărturii despre puterile lui deosebite”], perspectivaziaruluiînprezentareacazului se schimbă total, mărturiestândarticolele care legitimeazăcaracteruldivin a faptelorluiPetracheLupu, dupăcetimp de douăluni le-a negatșidenigrat. • ,,Întâmplările minunate dela Maglavit” [Mărturia slujitorilor bisericii și ai școalei asupra înrâurirei binefăcătoare a ciobanului Petre Lupu. Surzi care aud], articol publicat în Universul la data de 18 august 1935 marchează schimbarea de perspectivă a publicației asupra fenomenului. ,,La Maglavit și în împrejurimi domnește o stare de spirit cu desăvârșire nouă. Nu se mai făptuiesc crime, nu se mai fură vite de pe câmp sau din grajduri, sătenii nu mai calcă proprietățile altora, oamenii nu se mai îmbată, femeile certărețe s’au potolit și bărbații cari erau la cuțite s’au împăcat și Duminica se sărută prin’tinda bisericii” e un fragment din articol mai mult decât edificator în acest sens.Practic, de la jumătatea lunii august, Universul începe să facă concurență Dimineții în preamărirea ,,minunilor” săvârșite de Petrache Lupu. • Dimineața prezintă cu lux de amănunte procesiunile solemne care au loc la Maglavit cu ocazia anumitor sărbători religioase (Sfântul Ilie, Sfânta Marie). Tocmai din acest motiv am considerat necesar includerea în tabel a unei subsfere subsumate celei religiase, a ,,pelerinajului”; • Limbajul folosit de jurnaliștii ambelor publicații e puternic literaturizat, se face exces de regionalisme; • După ce am extras termenii specifici pe care i-am identificat în fiecare articol analizat, am observat că e posibil să citim și să înțelegem maniera de construcție a realității de la Maglavit doar cu ajutorul cuvintelor-cheie (ca o poveste recompunsă din ,,taguri”); • Nu putem omite și diferența evidentă în ceea ce privește numărul de articole alocate acestui subiect: 18 publicate în Dimineața și doar 7, în Universul.

11. CONCLUZIILE LUCRĂRII realitatea de la Maglavit a fost filtrată și contextualizată înainte de a-i fi livrată publicului în funcție de mai mulți factori: presiunea politică și concurențială, cultivarea strategiilor de fidelizarea cititorilor și de menținere a interesului publicului pentru caz, emiterea unor judecăți de valoare prin care a fost influențată percepția audiențelor și obținerea unei opinii generale aderente celei transmise. Existența a trei perspective asupra fenomenului: Maglavitul Dimineții versus Maglavitul Universului versus Maglavitul sătenilor martori scopul ziarelor nu a fost acela de a oferi un adevăr absolut, ci mai degrabă de a scrie sub dictarea unor presiuni și de a stârni curiozitatea cititorilor, de la un episod prezentat la altul. Dificultățile întâmpinate în analiză sunt ușor de intuit: lipsa unor concepte teoretice clare, abdicarea unei publicații de la viziunea inițială asupra fenomenului, stilul gazetăresc de epocă total diferit de cel actual, care ne este mult mai accesibil și ca acces, dar mai ales ca terminologie. Maglavitenii anului 2013 îl numesc pe ciobanul Petrache Lupu ,,Sfântu’”, mormântul său a devenit loc de pelerinaj; Cei patru intervievați (Maria Lupu, Anuța Lupu, Constantin Lupu, Constantin G. Lupu) consideră că profețiile unchiului lor s-au adeverit în timp, ca martori ei legitimează ,,minunile”. Exemplu : ,,Studentă: Aţi văzut dumneavoastră cum... atunci eraţi un copil, cum veneau oameni bolnavi şi plecau îndreptaţi? Constantin Lupu: Atunci eram la şcoală, da, da. Orbi, şchiopi, el îi binecuvânta, le punea mâna în cap....și nimic nu mai aveu. S: Cum se întâmplau toate acestea? CL: Doar printr-o atingere, doar printr-o binecuvântare şi se îndreptau. S: Şi i-aţi văzut dumneavoastră venind în cârje şi plecând pe picioarele lor? CL: Da, da, eram copil şi priveam la ei, fel şi fel de bolnavi şi el se ruga la Dumnezeu, făcea slujbă cu preot acolo, se ducea, a început o mânăstire acolo, de a lucrat acolo de se ducea lumea acolo şi încet-încet, lumea a început să creadă în adevăr”. Perspectiva psihiatrică asupra teofaniilor: episoade psihotice, 3 ,,profeți” din 30 de pacienți cu deficiențe mintale internați în fiecare lună la Spitalul de Psihiatrie ,,Alexandru Obregia” din București (Sursă: Conf. univ. Dr. Radu Mihăilescu). Thomas Szász.: “Dacă-i vorbescluiDumnezeu, înseamnăcămărog, dacăDumnezeuîmivorbeștemie, înseamnăcăsuntschizofrenic.”