Grecii , un model de civilizatie si cultura

1. Grecii, un model de civilizatiesicultura

2. Protagoras din Abdera • „Omul este măsura tuturor lucrurilor”. • Platon • „Nelegiuit nu este cel care îi nesocotește pe zeii mulțimii, ci acela care crede în însușirile atribuite acestora de către mulțime”. • Aristotel • „Lumea ideilor absolute nu are culoare, nici formă, nici nu e tangibilă.” • Sofocle • „Oricât de multe minuni ar avea lumea, nici una nu este mai minunată decât omul”. • Antistene • „Frații care trăiesc în bună armonie sunt mai tari decât orice fortăreață” . • Pitagoras • „Mintea este nemuritoare,toate celelalte sunt muritoare” .

3. GreciaAntica Descoperim Asezare Stiati ca …

4. Inapoi la cuprins ,, OraseleGreciei ,intemeiatecandnavigatia era maisigura […] , au fostinaltatepetarmurisiinconjurate de ziduri . Eleocupauistmurile , atatpentruinlesnireanegotului , cat sipentru a fimaiputernice . ‘’ Tucidide ,Razvboiulpeloponesiac ,, Indatoririlefemeiisunt : satinabanii , sateasa , sa-iinvetepesclavicetrebuiesafaca , satina la uscatcerealele . ‘’ Xenofon ,, Inaltul grad de dezvoltarea societatii se poatevedea din specializareamestesugarilor [...] lucrareametalelorpretioase , a fildesului , a coarnelor de animale … ceamaiimportanta pare ceramica . ‘’ Atentieitivatrebuimaideparte !!!

5. Inapoi la cuprins Descoperim UndeeraulocalizateoraseleGreciei ? Care era rolullor ? Cu ce se indeletniceaufemeile in Greciaantica ? Cemestesuguri s-au dezvoltat ? Observaharta de maijos .

6. Inapoi la cuprins Retinem Asezare Elada , taragreciloranticisauGrecia ( dupanumeledat de romani ) . Se intinde in sud –vestulcontinentuluieuropean , cuprinzandsiinsulele din MareaEgeesipartea de vest a AsieiMici . Era o taramuntoasa , altitudiniledepasind 2000 m , muntiifiindinconjurati de dealurisicoline . Se cultivaumaslinisi vita-de-vie .Campiileerauputinesi , in general , neroditoare . LocuitoriiEladiei s-au asezatpeacesteteritoriiin jurulanului 2000 i.Hr. Credeau in mai multi zei, celmai important dintreeifiind Zeus .

7. In Greciaanticameselepe care se serveamancareaeraufrecate cu frunze de menta, pentruracoaresimirosplacut. Fanariotii au adussi la noiobiceiul in secolul XVIII, familiileinstarite din Bucurestisi din Tulceaadoptand cu iutealaacesttabiet de bon ton. Pentru ca servitorii din caselelorajunseserasa-si dispute cu ardoaresarcinafrecariimeselor cu menta, infinitmaiusoaradecattaiatullemnelor, spalatulrufelorsaualteactivitatidomestice, ,,a frecamenta" a devenitsinonim cu ideea de a pacalimunca. Semnificatiaexpresiei s-a pastratpana in prezent, darpovestea s-a pierdut. Next page

8. Mai exact in Greciaantica, cativainvatati din Eladaconstatand ca bucati de chihlimbarfrecate cu bucati de panzareusescsaatragaobiecteusoare cum arfipene, pufsau par. Insaabia in secolulal XVIII-lea italianul Alessandro Volta a observatsistudiat cum douametalescufundateintr-o solutieelectrolitica (solutiesalina) si legate intreeleprintr-un fir, determinatransferul de sarcinielectrice de la un capat al instalatiei la celalalt, apropiindu-se semnificativ de conceptul de electricitateasa cum o cunoastemnoiastazi. Tot Alessandro Volta a inventat in 1800 pilavoltaica, stramosulbateriei, constandintr-o instalatiecompusa din formatiunirepetate de bucatide cupru, hartieimbibata in solutiesalinasi zinc, instalatie ale careicapete le-a unit printr-un fir metalicsideterminandastfelproducereaunuicurent electric prin ea. De altfelaceastainventieaveasa-iadugachiartitlul de conte, inmanatitalianului de insusiimparatul Napoleon Bonaparte . Inapoi la cuprins