prof. POPESCU ELENA

1. UTILIZAREA CALCULATOARELOR PERSONALE DIN LABORATOARELE DE INFORMATICĂ ÎN CONDITII DE SECURITATE ŞI CONFORT prof. POPESCU ELENA

2. Staţia de lucru O staţie de lucru corect proiectată din punct de vedere ergonomic este una care permite profesorului, operatorului sau elevului să păstreze o poziţie naturală, liberă de orice unghiuri ori poziţii incomode. Ideal, persoana ar trebui să ţină picioarele pe podea sau pe un suport, coapsele paralele cu podeaua, spatele rezemat de spătarul scaunului, uşor aplecat înainte, capul şi gâtul drepte, coatele relaxate paralele cu corpul, încheieturile şi antebraţele paralele cu podeaua.

3. Elemente ale unei staţii de lucru corect proiectată trebuie să includă: • un scaun ajustabil cu un suport ferm; • o masă cu o înălţime care să permită realizarea sarcinilor; • un monitor şi o tastatură care se află la înălţimea corectă relativ la corp; • un mouse sau un alt dispozitiv asemănător confortabile;

4. Scaunul Scaunele ergonomice sunt proiectate în forme şi stiluri variate. Totuşi un scaun bun ar trebui să aibă cel puţin: • un spătar căptuşit, care poate fi ajustat pe verticală şi de-a lungul platformei; • o platformă moale cu muchiile din faţă rotunjite care să pivoteze (să se rotească); • să permită ajustarea pneumatică pe verticală;

5. Mesele si suprafeţele de lucru Confortul utilizatorului creşte dacă tastatura este plasată mai jos decât monitorul astfel încât monitorul să poată fi văzut, iar tastatura să poată fi folosită cât mai uşor. Un aranjament obişnuit este aşezarea monitorului pe unitatea centrală (în cazul carcaselor desktop), iar tastatura pe birou (în niciun caz pe coapse).

6. Tastatura Tastatura ar trebui aşezată aproximativ la nivelul coatelor. Mâinile şi încheieturile ar trebui ţinute într-o poziţie normală, naturală atunci când se tastează. Încheieturile trebuie să fie drepte. Aceasta este poziţia cu cea mai mică presiune asupra tendoanelor şi nervilor, deci cea mai puţin obositoare. Umerii în timpul tastării trebuie să fie relaxaţi, braţele rămân paralele cu corpul, iar coatele nu trebuie să stea lipite de corp.

7. Mouse-ul Mouse-ul trebuie plasat într-o zonă care să permită ca umerii şi braţele să fie relaxate, cât mai aproape de corp. Încheieturile şi mâinile stau într-o poziţie naturală, niciodată îndoite. Clicurile şi „dragarea” trebuie să se facă cu eforturi minime.

8. Laboratorul de informatică este locul în care elevii sunt mult expuşi riscurilor cauzate de calculatoareşi cabluri electrice. Se vor avea în vedere următoarele reguli generale: 

9. Instrucţiunile scrise să fie afişate la loc vizibil şi regulile de securitate evidenţiate; • Instrucţiunile de securitate să fie prezentate verbal şi scris ori de câte ori este nevoie; • Laborantul, profesorul trebuie să aibă un comportament exemplar din punct de vedere al securităţii; • Să existe o supraveghere suficientă a elevilor în orice moment;

10. Calculatoarele şi cablurile electrice să fie verificate şi întreţinute în mod regulat, aparatele electrice să aibă împământare; • Laboratorul de informatica să fie ventilat şi iluminat corespunzător, să aibă un nivel adecvat de umiditate, spaţiu suficient şi să fie curate;

11. Parchetul să fie bine întreţinut, păstrat curat pentru reducerea riscurilor de alunecare şi împiedicare; • Să fie asigurată dotarea corespunzătoare pentru prim ajutor pentru utilizare în cazul unui eveniment sau situaţie de urgenţă. • Să fie asigurate măsurile şi mijloacele de prevenire a incendiilor.

12. De asemenea, pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, sunt foarte utile următoarele norme de lucru în laboratorul de informatică: • Accesul în laborator este permis numai în timpul orelor de curs în prezenţa profesorului; • Punerea în funcţiune şi oprirea calculatoarelor se face numai la comanda profesorului; • Lucrul la tehnica de calcul se facenumai sub îndrumarea profesorului;

13. Elevii sunt obligaţi să lucreze numai în fereastra prezentată de profesori; • Nu se bruschează comenzile, nu se lovesc echipamentelor, nu se schimbă poziţia lor pe masa de suport, nu se umblă la partea din spate a unităţii centrale; • Elevii sunt obligaţi să păstreze liniştea şi curăţenia în laborator; • Se interzice intrarea în laborator cu alimente sau gumă de mestecat;

14. Elevii nu au voie să intre în laborator cu dischete sau CD şi să le folosească doar cu acordul profesorului; • Elevii sunt obligaţi să respecte programul de studiu şi să nu întârzie pentru a nu deranja buna desfăşurare a orelor; • Elevii sunt obligaţi să-şi ia cu ei lucrurile personale la plecarea din laborator.

15. Factorii de risc ai lucrului pe calculator Factorii de risc sunt elemente ale locului de muncă ce au şanse mari de a provoca vătămări. Posibilitatea ca un factor de risc să provoace vătămări este în relaţie directă cu durata expunerii persoanei. În laboratorul de informatică unde profesorul/ laborantul/elevul foloseşte calculatorul există patru factori de risc: • poziţia – păstrarea unei poziţii fixe o perioada mare de timp; • forţarea – folosirea în mod deosebit a mâinilor; • repetiţia – folosirea aceloraşi tipuri de mişcări;

16. RISCURI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ELEVILOR ŞI A PERSONALULUI DIDACTIC ÎN LABORATOARELE DE INFORMATICĂ • Ne riscăm securitatea şi sănătatea dacă NU RESPECTĂM normele de protecţia muncii în laboratoarele de informatică! • Nu riscăm sănătatea dacă RESPECTĂM normele de protecţia muncii în laboratoarele de informatică!

17. Riscuri de electrocutare: • Cabluri electrice sub tensiune; • Prize şi întrerupătoare defecte; • Cabluri electrice cu izolaţie deteriorată; • Scurtcircuite la calculatoare. • Riscuri de împiedicare şi cădere: • Cabluri lăsate pe căile de acces; • Dezordine în spatiul de lucru; • Riscuri de îmbolnăviri profesionale: • Datorate emisiilor de raze ale monitoarelor.

18. Simptomele directe ale stresului vizual sunt: • încordare la nivelul ochilor; • tensiune la nivelul ochilor; • vedere înceţoşată; • ochi iritaţi sau înroşiţi; • dureri de cap şi ameţeli; • miopie; • dublarea imaginii; • modificări în percepţia culorilor; • dificultatea de concentrare.

19. În afara acestor simptome directe specifice stresului vizual apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi durere în ceafă şi în umeri; • dureri de spate; • oboseală excesivă; • iritabilitate; • dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri; • nervozitate; • eficienţă vizuală scăzută. Din cauza lor profesorii sau elevii pot avea o activitate instructiv-educativă scăzută, fac erori frecvente, iar viteza de lucru scade.