STERILIZAREA SI DEZINFECTIA

1. STERILIZAREA SI DEZINFECTIA

2. Sterilizarea – distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor. • Dezinfectia – distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor, dar nu in mod necesar si a sporilor.

3. STERILIZAREA • Agenti fizici: • Caldura • Frigul • Uscarea • Radiatiile • Ultrasunetele • Presiunea mecanica • Presiunea osmotica

4. DEZINFECTIA / ANTISEPSIA • Agenti chimici: • Substante chimice elementare • Compusi anorganici • Compusi organici

5. STERILIZAREA PRIN CALDURA • Punctul termic mortal – cea mai scazuta temperatura care distruge in 10 minute toate bacteriile unei specii in conditii standard (1 – 2 ml. suspensie bacteriana in concentratie de 50.000 UFC/ml., in tampon fosfat, pH = 7

6. STERILIZAREA PRIN CALDURA • Timpul termic mortal – cel mai scurt interval de timp necesar pentru ca toate bacteriile unei populatii microbiene sa fie distruse la o temperatura data

7. STERILIZAREA PRIN CALDURA • Caldura umeda: • Autoclavarea • Fierberea • Tindalizarea • Pasteurizarea • Caldura uscata: • Cuptoare speciale cu aer cald (pupinele sau etuve) • Aducerea la incandescenta • Flambarea • Incinerarea

8. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDAAUTOCLAVAREA • Caldura umeda distruge bacteriile mai repede decat caldura uscata la aceeasi temperatura deoarece este mai penetranta. • Sterilizarea prin caldura umeda utilizeaza vaporii de apa sub presiune in autoclav. • 121 °C – 15 min. • 134 °C – 3 min.

9. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDAAUTOCLAVAREA • Bacteriile in forma vegetativa sunt distruse la temperaturi cu 10 – 15 °C mai mari decat temperatura lor maxima de dezvoltare. • Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa mor in timp de 10 minute la 50 – 60 °C.

10. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDAAUTOCLAVAREA • Majoritatea sporilor bacterieni sunt distrusi in 10 minute la 100 °C. • Sporii de Clostridium botulinum pot rezista 8 ore la 100°C. • Cel mai rezistent – sporul de Bacillus stearotermophilus, acesta necesita pentru distrugere 15 – 18 minute la 121°C si 40 minute la 115°C. • Sporii de B. stearotermophilus – indicator in aprecierea eficientei sterilizarii prin caldura umeda.

11. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA • Ce se poate steriliza prin autoclavare? • Instrumentar medical • Material moale (pansamente, campuri operatorii, halate etc.) • Solutii perfuzabile • Materiale de laborator (medii de cultura, tampoane pentru recoltari prelevate, materiale infecte).

12. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDAFIERBEREA • Prin fierbere timp de 30 minute se distrug bacteriile in forma vegetativa, virusurile si fungii, dar rezista unii spori bacterieni.

13. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDATINDALIZAREA • Sterilizare fractionata prin mentinerea substantelor la temperaturi de maximum 100 °C timp de 30 – 60 minute succesiv timp de mai multe zile (3 – 8). • In intervalele dintre incalziri recipientele se mentin la temperatura camerei, timp in care eventualii spori prezenti in preparat vor trece in forma vegetativa si astfel vor fi distrusi la incalzirea ulterioara.

14. STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDAPASTEURIZAREA • Prin incalziri la 62 - 85°C pe perioade de timp variabile este o metoda de conservare a unor produse alimentare. • Sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor si fungii, dar rezista sporii si enterovirusurile. • In functie de temperatura se disting 3 tipuri de pasteurizare: - Inalta: 8 – 15 sec. la 85°C - Mijlocie: 40 – 45 sec. la 71 – 74 °C - Joasa: 30 min. la 62 - 65°C

15. STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATACUPTOARE CU AER CALD (ETUVE) • Formele vegetative ale bacteriilor sunt distruse prin caldura uscata in 10 minute la 60 – 80 °C. • Sporii cei mai rezistenti de B. stearotermophilus in 20 minute la 180 °C. • 1 ora – 180 °C

16. STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATACUPTOARE CU AER CALD (ETUVE) • Ce se poate steriliza prin caldura uscata? • Sticlarie de laborator • Obiecte de portelan • Unele instrumente medicale • Substante sub forma de pulbere • Solutii neapoase

17. STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATAADUCEREA LA INCANDESCENTA • Se sterilizeaza ansa bacteriologica si spatula pentru folosire unica. • Nu se indica utilizarea acestei metode pentru instrumente medicale (foarfeci, pense, ace), deoarece se pot degrada.

18. STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATAFLAMBAREA • Trecerea prin flacara timp de cateva secunde a obiectului de sterilizat (gura eprubetelor, flacoanelor, partea efilata a pipetelor Pasteur etc.).

19. STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATAINCINERAREA • Se foloseste pentru materialele infectate care nu se recupereaza: • Siringi de unica folosinta • Pansamente • Animale de experiente • Deseuri biologice rezultate din laboratoarele de microbiologie • etc.

20. STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA • Mecanismul distrugerii bacteriilor prin caldura uscata consta in: • accelerarea fenomenului de oxido – reducere • asfixie • coagulare • carbonizare.

21. FRIGUL • Bacteriile suporta, in general, mai bine temperaturile scazute decat pe cele ridicate. • La temperaturi sub cea minima de crestere metabolismul si inmultirea bacteriilor inceteaza, majoritatea trecand in stare de latenta.

22. FRIGULREFRIGERAREA • La +4 - +10 ° C majoritatea bacteriilor rezista luni si ani de zile cu conditia eviatarii uscarii. • Unele bacterii care se intalnesc numai la om (meningococii, gonococii) nu sunt rezistente si mor repede la temperaturi sub cea optima.

23. FRIGULCONGELAREA • In general, la 0°C efectul temperaturii este bactericid. • Moartea bacteriilor se produce prin inghetarea apei de solvire cu formarea de pungi cu solutii hiperconcentrate care au efect toxic si/sau producerea de cristale de gheata.

24. FRIGULCONGELAREA • La temperaturi mult sub 0°C, de -30°C pana la - 70°C nu se constata un efect bactericid deoarece la aceste temperaturi nu se formeaza pungi cu slotii hiperconcentrate sau cristale de gheata. • Efectul bactericid este mai puternic prin repetarea operatiunilor de inghetare si dezghetare.

25. USCAREA • Actiunea uscarii difera in functie de forma de viata a bacteriilor. • Formele vegetative sunt mai sensibile, fiind distruse prin concentrarea sarurilor si denaturarea fizico – chimica a proteinelor.

26. USCAREA • Pentru formele vegetative rezistenta la uscare depinde de continutul in lipide al invelisurilor celulare: cu cat cantitatea de lipide este mai mare, cu atat pierderea de apa se produce mai incet. • Ex: -micobacteriile care au in compozitia lor 40% lipide rezista timp de 6 – 8 luni in praf, - bacilii Gram (-) cu 20% lipide rezista doar 1 – 2 saptamani - pneumococul moare in cateva ore in conditii de uscaciune - gonococul se distruge imediat.

27. USCAREA • Pentru conservarea bacteriilor in laborator se intrebuinteaza liofilizarea, metoda de uscare in stare de congelare sub vid. • Prin liofilizare bacteriile pot supravietui timp indelungat chiar pastrate la temperatura camerei.

28. RADIATIILEU.V. – LUMINA SOLARA • Lumina solara, datorita continutului in U.V. are efect bactericid, efect influentat de permeabilitatea atmosferei. • Lumina solara constituie factorul principal de reducere a florei microbiene a aerului, de pe suprafata solului si in apele limpezi, putin adanci. • Timpul de distrugere este variabil in functie de specia bacteriana: 1h pentru E.coli, 2 – 3 h pentru Salmonella typhi si 5 – 7 ore pentru Mycobacterium tuberculosis.

29. RADIATIILEU.V. • U.V. (240 – 280 nm.) distrug bacteriile pe de o parte direct prin absorbtia lor de catre acizii nucleici si proteinele bacteriene, absorbtie urmata de rupturi ale legaturilor chimice cu formarea de noi legaturi intre pirimidine si pe de alta parte indirect prin modificari ale mediului – producerea de ozon in aer si peroxizi in ape, compusi care nu au actiune antibacteriana.

30. RADIATIILEU.V. • In practica U.V. se folosesc pentru decontaminarea suprafetelor si a aerului in incaperi de policlinica si spital, in Sali de operatie si laboratoare. • Fotoreactivarea – fenomenul prin care bacteriile au fost “distruse” prin U.V. sunt reactivate prin expunere la lumina puternica, cu lungimea de unda de 400 nm. • In aceste conditii se activeaza o enzima care desface dimerii pirimidinici formati sub actiunea U.V.

31. RADIATIILERADIATIILE IONIZANTE • Radiatiiile X si gamma au efect bactericid prin ionizare cu formare de radicali de oxigen bactericizi. • Radiatiile ionizante se folosesc indeosebi pentru sterilizarea produselor termolabile (ex. instrumentar medical din material plastic de unica folosinta).

32. ULTRASUNETELE • Efectul bactericid se exercita datorita fenomenului de cavitatie prin activarea gazelor dizolvate in citoplasma, urmata de ruperea peretelui celular. • In medicina ultrasunetele se folosesc la sterilizarea unor instrumente medicale.

33. PRESIUNEA MECANICA • Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa rezista bine la 3.000 atm., pierderea viabilitatii producandu-se dupa 14 ore la 6.000 atm. • Sporii bacterieni sunt mult mai rezistenti, necesitand pentru inactivare 12.000 – 20.000 atm.

34. PRESIUNEA OSMOTICA • La o presiune osmotica mai mare, in mediu hipertonic se produce “uscarea osmotica” a bacteriilor prin trecerea in stare de latenta sau moartea lor. Apa iese din celula, citoplasma se retracta impreuna cu membrana citoplasmatica care se desprinde de peretele bacterian. • Hiperosmolaritatea se foloseste in conservarea alimentelor prin concentratii mari de sare sau de zahar.

35. PRESIUNEA OSMOTICA • In medii hipotone celula bacteriana se hidrateaza , devine turgescenta, se rup invelisurile obtinandu-se moartea celulei.

36. DEZINFECTANTE • Substante chimice elementare: • O2, H2, • metale grele: Ag., Hg., Cu. • Compusi anorganici: • acizi: acid boric, acid salicilic, H2SO4, HCl. • baze: NaOH • saruri: AgNO3, clorura de Hg., permanganat de potasiu, bicromat de potasiu, sulfat de cupru

37. DEZINFECTANTE • Compusi organici: • Detergenti – anionici si cationici • Fenoli, alcooli, eteri • Aldehide • Coloranti

38. TEMA PENTRU STUDENTI • Continuatiprezentarea Power Point cu detaliidespredezinfectantesiantiseptice • Clasificarealor • Mecanisme de actiune • Catevanotiunidesprefiecaredintreele • Trimitetipe mail la adresa: stanca_lucia_pandrea@yahoo.com