290 likes | 1.24k Views
Anomaliile cromozomiale. Cromozomii. Citogenetica Cariotip International System of Human Cytogenetic Nomenclature (ISCN,2009) 46,XX; 46,XY 45,X; 47,XXY 47,XX,+21 45,X/46,XX. Anomaliile cromozomiale. Modific ări genetice produse prin mecansime cromozomiale specifice:
E N D
Cromozomii • Citogenetica • Cariotip • International System of Human Cytogenetic Nomenclature (ISCN,2009) • 46,XX; 46,XY • 45,X; 47,XXY • 47,XX,+21 • 45,X/46,XX
Anomaliilecromozomiale • Modificări genetice produse prin mecansime cromozomiale specifice: -segregarea anormală a cromozomilor in meioză sau mitoză -recombinare intre-cromozomială aberantă -reparare greșită a rupturilor cromozomiale • Dezechilibru genic- anomalii fenotipice • Frecvență - ≥8% din sarcinile recunoscute clinic (1% n-n. vii)
Clasificare anomalii cromozomiale A.Momentulproducerii: -constituționale -dobîndite B.Modul de afectare a materialului genetic: • numerice: -poliploidii -aneuploidii • structurale (rearanjamentecromozomiale): -echilibrate -neechilibrate • disomiauniparentală C. Numărul de celuleafectate: -omogene - în mozaic D. Tipul de cromozomafectat: -autozomale -gonozomale -mixte E.Tipulceluleiafectate: -somatice -geminale
Anomaliile cromozomiale numerice • Poliploidiile - Triploidia:3n=69,XXX (XXY) -dispermia -diandria -diginia - Tetraploidia:4n=92,XXYY(XXXX) - omogenesau in mozaic - eroareîn primadiviziune a zigotului - Celulele implicate in regenerarea hepatică sînttetraploide, în măduva osoasă hemtogenă- megacariocite octaploide, hexadecaploide
Aneuploidiile • Monosomiile: 2n-1 • Trisomiile: 2n+1 • Tetrasomii, pentasomii
Cauzele aneuploidiilor • Aneuploidiile omogene: • -Nedisjuncția în meioză • -Întărzierea anafazică • Aneuploidiile în mozaic: • -Erori ale mitozei
Bolile cromozomiale autozomale • Sindroame produse de trisomii autozomale: • Trisomia 21 -Sindrom Down • Trisomia 18 –Sindrom Edwards • Trisomia 13-Sindrom Patau • Sindromul Down • ceamaifrecventăboalăcromozomială:1/700 n-n -3/4 eliminațispontan(1/200) -raportul sexelor 3/2 pentru băieți • -descrisa clinic in 1866 de către John Langdon Down
Sindromul Down Fenotip: -hipotonie , hiperlaxitate articulară -reflex Moro redus, guraintredeschisă cu protruzialimbii -profil facial plat, nasmic cu radăcinaaplatizată -fantepalpebraleoblice in susși in afară, pete ‘’Brushfield’’ -urechimici ,josinserate, hipertelorism,epicant -exces de pielepeceafă, pelvis displazic -furcă simiană, clinodactilie
Sindrom Down -malformații viscerale(DSA, DSV, CAV, atrezia/stenozaduodenală) -dezvoltarepsiho-motorieintîrziată -taliava fi cu peste 2 DS sub media normalăa vîrstei -obezitate -dezvoltarepubertarăincompletășiintîrziată -sterilitate la bărbațisifertilitateredusăla femei -la nivelul creierului-similarități cu patologia tipică din boala Alzheimer (peste 50 ani-demență) -la 50 ani-rata de supraviețuire 85%
Etiopatogenie • Cauza: trisomia regiunii 21q22.1-22.3 • - genele aflate in această regiune se exprimă prin efect de dozaj → fenotip clinic caracteristic • Nedisjuncția cromozomială din meioza maternă, asociată vîrstei materne inaintate • Aprecierea riscului nașterii unui copil cu Sindrom Down-depinde de vîrsta mamei -la 35 ani 1 la 375 -la 40 ani 1 la 97 -la 45 ani 1 la 25
Depistare prenatală • Metode biochimice: dublu test, triplu test • Screening ecografic(Sapt.11-14)-edem nucal,femur scurt • Biopsia/puncția de vilozități coriale • Amniocenteza
Sindrom Down • Dezvoltare psiho-socială: • Retard mental, dificultăți în achiziție/învățare • Variabilitate foarte crescută a fucționării cognitive • Rar instituționalizare, incadrare învățămint de masă • Rezultatele - dezvoltarea persoanelor cu SD -asociate cu educația și cu variabile ce țin de caracteristicile familiei (Hauser-Cram și colab., 2001) • Problemele comportamentale mai puțin severe la cei cu Down decît la cei neafectați de sindrom dar cu nivel similar al dizabilității cognitive (Chapman și Hesketh, 2000) • Încadrare pe piața muncii
Monosomia • Boli cromozomiale gonozomale • Sindrom Turner- 45,X • Determinat de monosomia X, completă sau parțială, singura monosomie omogenă viabilă la specia umană • Incidența: 1/2500-1/3.000 n-n. de sex feminin • 50-70% origine paternă- nedisjuncție, întîrziere anafazică in meioza tatălui
Sindrom Turner Perioada de nou-născuţi şi la vârstă mică: -retard al creşterii pre şi postnatale - pterygium colli - limfedem alextremităţilor - unghii mici şi convexe - epicantus bilateral • boltă palatină ogivală • malformaţii cardiace • malformaţii renale Înainte şi la pubertate: - talie mică (talia la adult nu depășește 150 cm) • absenţa estrogenilor tradusă prin: Lipsa caracterelor sexuale secundare: - lipsa telarhăi - lipsa exploziei staturale - infantilism al organelor genitale externe şi al uterului - amenoree primară - pilozitate de tip feminin, dar puţin dezvoltată
Sindrom Turner • Diagnostic-testul Barr (rol orientativ)- analiza cariotipului • Tratament:-corectarea retardului somatic prin administrarea de hormon de creştere - inducția caracterelor sexuale secundare prin administrarea de estrogeni • Ovarectomie profilactică • Comportamental -dezvoltare tipică • Personalitate: -maturitate , aptitudini sociale, stima de sine (McCauley și colab., 1995). Diferențele se estompează după terapia cu hormoni de creștere • Cognitiv: -medii mai mici- teste percepție spațială, inteligență verbală normală • Cromozomul X activ in toate celulele • Amprentare parentală: • X-matern: înalțime, anomalii cardiovasculare • X-patern: aptitudini cognitive mai bune, acomodare cu situații sociale (Skuse, 1997)
Sindrom 47,XYY Etiologie: - nedisjunctie in timpul celei de-a II-a diviziuni meiotice paterne Incidența – 0,1%-3% din bărbații cu retard mintal – cariotip 47,XYY Fenotip: fizic normal -statura peste medie, -instabilitate emotionala, -impulsivitate crescuta cu comportament agresiv -uneori comportament antisocial -dezvoltare gonadală și testiculară normală -descendenți cu cariotip normal
Sindrom 47,XYY • Jacobs și colab.,1965- frecvență crescută a indivizilor cu genotip XYY intr-o instituție pentru deținuți periculoși (Hook, 1973, sinteză) • ”supramasculinizare” indivizi cu XYY- sporirea frecvenței comportamentelor stereotipe sex-, gen-specifice • In extremă- bărbații XYY au fost caracterizați ca fiind ”psihopați sexuali hipermasculinizați” • Cercetători cu perspective mai raționale au admis faptul ca e nevoie de studii longitudinale prospective pentru a putea caracteriza sindromul • In Statele Unite aceste studii un nuputut fi realizate • Danemarca-(Witkin și colab., 1976) -4.139-indivizi-12 XYY -comitere infracțiuni- 9% genotip normal f.d. 42% XYY (5) Infracțiunile comise- mărunte, fără gravitate -dificultăți de invățare, impulsivitate