DE DRAGOBETE , IUBE Ş TE ROM Â NE Ş TE !!!

1. DE DRAGOBETE , IUBEŞTE ROMÂNEŞTE !!! COLEGIUL TEHNIC ,,Iuliu Maniu” CAREI

2. TITLUL ACTIVITĂŢII: “DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE ” DATA: 24 Februarie 2012 ORGANIZATORI: Consilier educativ: Prof. Elena Coşarcă Consilier şcolar: Prof. Daniela Pridea Consiliul elevilor CTIM

3. Tradiţieromănească OBIECTIVE GENERALE: • cunoaşterea unor elemente de cultură şi civilizaţie tradiţională OBIECTIVE SPECIFICE: • Familiarizarea elevilor cu realităţi culturale de tradiţie românească • Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare • Îmbunătăţirea comunicării la nivel interpersonal • Creerea unei atmosfere de socializarea elevilor din şcoală OBIECTIVE OPERAŢIONALE: • O1.sa cunoască data aniversaraăa sărbătorii • O2. să cunoască semnificaţia acesteia • O3. să îşi însuşeascăsemnificaţiile mitice sau religioase;

4. Desfăşurareaactivităţii: În decursulzilei, membriiConsiliuluielevilor, împreună cu coordonatoriiacestuia, (C.E. ; P.D.) s-au întâlnitpentru a dezbatesemnificaţiazilei de DRAGOBETE. În faţa sălii festive a liceului, a fostamplasat un panouîn culorileroşu şi alb, culorispecificeacesteizile, şitotodată specificecolegiuluinostru, undeelevii, au putut săîşiafişezecreaţiile: poezii, citate, versuri, desene, mesaje,etc. Elevii CTIM, au demonstrat un interesdeosebitpentruiniţiativanoastră, fapt care ne bucură deosebit. În incheiereaactivităţii, s-au adunatmaterialelerealizatepeparcursulzileişi s-a realizat o prezentare PPT.

5. Semnificaţia zilei • Prilej de bucurie si bunăstare, Dragobetele reprezintă una dintre cele mai frumoase obiceiuri stravechi ale poporului român. Păcat însă că foarte mulţi i-au uitat semnificaţia şi au substituit-o cu sarbatoarea vecinilor noştri occidentali, aceea a sf-ului Valentin, ce nu are nici o înrudire cu mitologia populară română. Românii care cunosc legenda lui Dragobete o celebrează pe 24 februarie a fiecărei primăveri. • 24 februarieînsemnăpentruomularhaicînceputul primăverii, ziua cândnatura se trezeşte, ursuliese din bârlog, păsările îşicautăcuiburi, iaromultrebuia să participeşi el la bucurianaturii. • Se spune că dacăîn această zi plouă, primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă. • Cine aude pupăza în această zi va fi harnic tot anul. • În aceastăzi nu se ţese, nu se cârpeşte, nu se lucrează la câmp sauînfierărie. În schimb, se face curăţenie generală în casă, pentru ca tot cevaurma să fie cu spor. • Deasemenea, datfiindfaptul căoriginiletradiţiei se regăsescîn ciclulnaturii, înaceastăzi nu se sacrifică păsărisauanimale • Se spune căfataşi băiatul care iesîmpreunăîn aceastăzişi nu se sărută, în acel an nu se vormaiiubi. • Altedenumiri ale acesteisărbătorimaisunt "IoanDragobete", "Drăgostiţele", "Sântion de primăvară", darşi "Dragomiru-Florea" sau "Granguru". • Iubireaeste la ea acasa!Sa fimmandri ca avem o zi a noastra, a romanilor in care sa ne sarbatorimiubirea.

6. Despre DRAGOBETE • Dragobetele este sărbătoarea nunţii cosmice, ziua în care Baba Iarna îşi pierde din putere, învinsă de trănicia iubirii lui Dragobete pentru frumoasa lui soaţa, Florica, floarea florilor cu plete aurii ca razele soarelui de primăvară. • Fiu al Babei Dochia, Dragobetele este sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. • Dragobetele, este numit si Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor • Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. • Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi. • Dragobetele este o sărbătoare din timpul dacilor, o sărbătoare mai veche decât Sf. Valentin .

7. Dragobetele sărută fetele • Se spunea că cine participă la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. • Îmbrăcaţi de sărbătoare, pevremuri, feteleşi flăcăii se întâlneau în faţa bisericiişi plecau săcauteprin păduri şi lunci, floride primăvară. Fetelese întorceau în sat alergând, obiceinumit zburătorit, urmărite de câte un baiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de piciorşi o ajungea, iarfata iî plăcea, il săruta în văzul tuturor. Sărutul acestasemnificalogodnacelordoipentru un an, sauchiarpentrumaimult, dragobetelefiind un prilejpentrucomunitatepentru a aflacenunti se mai pregătesc pentru toamnă. De aicişi celebra zicală"Dragobetele sărutăfetele!", multîndrăgităde fetele nerăbdătoare, cepurtauîn suflet speranţa primiriia cât maimultor sărutari, ceeraumenite să le aducăacestoradragostepedeplinîn viitor. • Fetelemari strângeau de cu seară ultimele rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iarapa topită din omăt era folosităpeparcursulanuluipentruînfrumuseţare şi pentrudiferite descântece de dragoste. • Flăcăii strânşi în cetesau mulţimile de fete obişnuiau ca, în ziua de Dragobete, săîşi cresteze braţul în formăde cruce, după care îşi suprapuneau tăieturile, devenindastfel fraţi, respectivsurori de cruce. • Tradiţia maispune că, în aceastăzi, când biserica creştină sărbătoreşte AflareaCapului Sfântului Ioan, oameniiîşi întrerupeau toatemuncile, curăţându-şi şi aranjandu-şi însăcasa, pentrua-l întâmpina cum se cuvinepezeuliubirii, care nu veneasingur, ciînsoţit de aşa-numitele zâne Dragostele, cele şopteau vorbe de amorîndrăgostiţilor. • Fiecareavea grijă ca aceastăzi să nu îi prindă fărăpereche, ceeacearfireprezentat un semn rău, prevestitorde singurătate peîntreg parcursulanului, până la următoarea zi de Dragobete. • Oameniimaiîn vârstăîn aceastăzi, trebuiau să aibă grijăde toate orătăniile din ogradă, darşi de păsările cerului. • În aceastăzi nu se sacrificauanimalepentru căastfel s-arfistricatrostulîmperecherilor. • Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. • O altă tradiţie spune căDragobetele a fosttransformatîntr-o buruiană, numită Năvalnic, de MaicaPrecista, dupăce nesăbuitul a îndrăznit săîi încurce şiei cărările.

8. IMAGINI DIN TIMPUL ACTIVITĂŢII

15. Prezentare realizată de membrii Consiliului elevilor CTIM CareiCoordonatori: Consilier educativ , Prof . Elena Coşarcă Consilier şcolar , Prof. Psiholog Daniela PrideaResponsabil Consiliul Elevilor, Alina Dobra (cls. A XI-a C) CAREI, 24.02.2012