5. FLUXUL COMPLETĂRII FORMULARELOR

1. 5. FLUXUL COMPLETĂRII FORMULARELOR IN LOCUINTE CONVENTIONALE: 1.VA TREBUI SĂ SE STABILEASCĂ COMPONENŢA LOCUINŢEI, respectiv: • dacă locuinţa este ocupată; • câte gospodării sunt în locuinţă - în cazul în care într-o locuinţă se găsesc mai multe gospodării, fiecare dintre acestea vor fi înregistrate pe câte un formular G separat, începând cu gospodăriile cu persoane prezente sau temporar absente. În acest caz, se va completa o singură dată formularul LC, iar în recapitulaţia formularului LC, fiecare dintre gospodării va fi înregistrată pe un rând separat. • care este numărul total al persoanelor din locuinţă - trebuie să se identifice toate persoanele care trăiesc în aceeaşi locuinţă şi apoi să se stabilească dacă aceste persoane aparţin aceleiaşi gospodării (se gospodăresc împreună) sau aparţin unor gospodării diferite care locuiesc în aceaşi locuinţǎ; • care este numărul persoanelor din fiecare gospodărie din locuinţă;

2. încadrarea fiecărei persoane din fiecare gospodărie, în funcţie de situaţia în care se află la momentul recensământului, într-una dintre cele 4 categorii de persoane – pentru a putea ştii ce tipuri de formulare se vor completa în locuinţa respectivă: • persoanele prezente– vor fi înregistrate înLista din formularul G şi pe formulare P; • persoanele temporar absente (plecate pentru o perioadă mai mică 12 luni)– vor fi înregistrate înLista din formularul G, pe formulare P şi M (dacă suntplecate în străinătate şi au cel puţin 15 ani); • persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată(plecate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni) – vor fi înregistrate pe formulare PPI şi M (dacă suntplecate în străinătate şi au cel puţin 15 ani); • persoanele temporar prezente(venite pentru o perioadă mai mică de 12 luni)– vor fi înregistrate pe formulare TP; După ce a fost stabilită componenţa locuinţei, cu toţi paşii enunţaţi mai sus, se vor extrage din mapă formularele necesare pentru înregistrarea locuinţei, a gospodăriilor şi a persoanelor din acea locuinţă.

3. 2. SE VA COMPLETA FORMULARUL LC – LOCUINŢĂ, CLĂDIRE • datele de identificare • datele privind locuinţa • datele despre clădire - acestea vor fi completate o singură dată, pe formularul primei locuinţe din clădire. 3. SE VA COMPLETA FORMULARUL G pentru fiecare gospodărie din locuinţa respectivă.

4. 4. SE VA COMPLETA FORMULARUL P pentru fiecare persoană prezentă şi/sau temporar absentă din gospodărie, având în faţă formularul G al gospodăriei din care fac parte persoanele respective (pentru a înregistra persoanele în ordinea înscrisă în formularul G). Pentru persoanele de 15 ani şi peste, temporar absente din gospodărie, plecate în străinătate se vor completa şi formulare M. După ce recenzorul a terminat de completat formularul P pentru ultima persoană înscrisă în formularul G - în Lista persoanelor din gospodărie, 5. SE VA COMPLETA câte o coloană în FORMULARUL PPI pentru fiecare persoană plecată pentru o perioadǎ îndelungatǎ, dacă exista această categorie de persoane în locuinţa respectivă.

5. 6. SE VOR COMPLETA FORMULARE M pentru persoanele de 15 ani şi peste absente, înregistrate în P sau PPI, care sunt plecate în străinătate. 7. SE VA COMPLETA câte un rând în FORMULARUL TP pentru fiecare persoană temporar prezentă, dacă exista această categorie de persoane în locuinţa respectivă. Recenzorul trebuie SĂ CORELEZE FORMULARELE ŞI DATELE ÎNSCRISE ÎN ACESTEA. 8. În final, se va face face în formularul LC RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNSCRISE ÎN LOCUINŢA RESPECTIVĂ.

6. ÎN SPAŢIILE COLECTIVE DE LOCUIT 1. TREBUIE SĂ SE STABILEASĂ COMPONENŢA SPAŢIULUI COLECTIV DE LOCUIT: • numărul total al persoanelor din spaţiul colectiv de locuit - trebuie să se identifice că toate persoanele care trăiesc în acelaşi spaţiu colectiv de locuit şi apoi să se stabilească dacă aceste persoane locuiesc singure sau formează gospodării (se gospodăresc împreună); • identificarea camerelor ocupate de persoanele din spaţiul colectiv de locuit care formează gospodării - camerele din spaţiile colective de locuit, ocupate de studenţii căsătoriţi care locuiesc cu familia la cămin, de personalul administrativ şi familiile lor, de cuplurile din azilele de bătrâni etc. venite în localitate pentru o perioadă îndelungată se vor inregistra pe formulare LC distincte, ca locuinţe;

7. încadrarea fiecărei persoane din spaţiul colectiv de locuit, în funcţie de situaţia în care se află la momentul recensământului, într-una dintre următoarele categorii de persoane – pentru a putea şti ce tipuri de formulare se vor completa în respectivul spaţiu colectiv de locuit: • persoanele prezente– vor fi înregistrate pe formulare P; • persoanele temporar absente – vor fi înregistrate pe formulare P. • persoanele temporar prezente– vor fi înregistrate pe formulare TP; • se va completa formularul SC în cazul spaţiilor colective de locuit, în care se află (de cel puţin o persoană prezentă, temporar absentă sau temporar prezentă); • stabilirea tipului de spaţiu colectiv de locuit (de tip cămin sau hotel) – pentru completarea SC;

8. 2. se va completa FORMULARUL SC – SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT 3. se completează FORMULARUL P pentru fiecare persoană prezentă sau temporar absentă din spaţiul colectiv de locuit. 4. se completează FORMULARUL TP pentru persoanele temporar prezente în SC. 5. după teminarea înregistrării tuturor persoanelor din spaţiul colectiv de locuit recenzat se va reveni la FORMULARUL SC pentru a se completa - RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNREGISTRATE ÎN SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT. În această recapitulaţie nu se vor înregistra persoanele care formează gospodării, pentru care s-au completat formulare LC - acestea regăsindu-se în recapitulaţia acestui tip de formular.

9. 6. CARACTERISTICI ÎNREGISTRATE LA RPL • Caracteristici colectate la nivel de locuinţă • Caracteristici colectate la nivel de clădire • Caracteristici colectate la nivel de gospodărie • Caracteristici colectate la nivel de persoană • Caracteristici colectate la nivel de spatiu colectiv de locuit

10. 1.Unele caracteristici colectate la nivel de locuinţă: NUMĂRUL MAPEI • se preia din borderoul BM al mapei; • este acelaşi pentru toate locuinţele dintr-un sector de recensământ, deci se transcrie pe toate tipurile de formulare (LC, G,P, TP, PPI, M) dintr-o mapă;

11. NUMĂRUL DE ORDINE AL CLĂDIRII ÎN CADRUL MAPEI • recenzorul va numerota consecutiv clădirile, începând cu cifra 1, pe măsura înregistrării clădirilor din mapă; • toate locuinţele (formularele LC) dintr-o clădire vor avea înscris acelaşi număr de ordine al clădirii în cadrul mapei; • în cazul în care o clădire identificată în teren nu se regăseşte deloc pe harta sectorului de recensământ sau apare marcată pe hartă cu X, ea va fi recenzată şi numerotată consecutiv în cadrul mapei, în ordinea înregistrării ei;

12. NUMĂRUL DE ORDINE AL LOCUINŢEI ÎN CADRUL CLĂDIRII • recenzorul va numerota consecutiv, începând cu 1, locuinţele în cadrul fiecărei clădiri pe care recenzorul le are de recenzat, pe măsura înregistrării locuinţelor din clădire, indiferent dacă este vorba despre o locuinţă convenţională sau altă unitate de locuit; NUMĂRUL FORMULARULUI LC ÎN CADRUL MAPEI • recenzorul va numerota consecutiv, începând cu 1, în cadrul mapei, fiecare formular LC şi fiecare formular SC (spaţiu colectiv de locuit), pe măsura completării lor;

13. Exemplu: recenzorul recenzează 3 locuinţe aflate în case individuale, după care intră într-un spaţiu colectiv de locuit în care găseşte alte două locuinţe (practic 2 camere locuite de 2 gospodării). Primele 3 locuinţe vor avea numărul formularului LC în cadrul mapei 1,2 şi respectiv 3, spaţiul colectiv de locuit primeşte ca număr de formular SC în cadrul mapei numărul 4, cele 2 formulare LC aferente (completate cu date pentru gospodăriile care locuiesc în SC) vor avea ca numere de formular LC în cadrul mapei numerele 5, respectiv 6 şi ca număr al formularului SC în care s-a înregistrat locuinţa numărul 4 (fiind al patrulea formular care apare în ordine, în mapă);

14. NUMĂRUL FORMULARULUI SC ÎN CARE S-A ÎNREGISTRAT LOCUINŢA • acest număr se înscrie numai în cazul locuinţelor existente în incinta unui spaţiu colectiv de locuit; • recenzorul va transcrie numărul formularului SC al spaţiului de locuit în comun în care s-a înregistrat locuinţa pe formularul LC;

15. TIPUL LOCUINŢEI • recenzorul va răspunde la această întrebare el însuşi, fără să întrebe respondentul,apelând la definiţiile locuinţei convenţionale şi a altor unităţi de locuit. • locuinţele care se recenzează sunt de 2 tipuri: - convenţionale sau - alte unităţi de locuit (în care trebuie să existe cel puţin un locatar)

16. Alte unităţi de locuit pot fi, la randul lor: - unitate mobilă - unitate provizorie - altă unitate destinată locuirii - altă unitate nedestinată locuirii

17. STATUTUL LOCUINŢEI permanentă (principală) – codul 1 - locuinţa în care persoanele din gospodărie locuiesc în mod obişnuit, care la momentul recensământului poate fi ocupată sau neocupată (de exemplu, dacă toate persoanele din gospodărie sunt plecate pe perioadă îndelungată); secundară – codul 2 - reprezintă a doua, a treia sau a “n”-a locuinţă a unei gospodării, care la momentul recensământului poate fi neocupată sau ocupată temporar de către proprietar (care are locuinţa permanentă în altă parte); în principiu, această locuinţă trebuie să nu aibă caracter de casă de vacanţă, adică să nu fie folosită de proprietari exclusiv în scop de recreere în timpul concediilor şi zilelor libere din cursul anului;

18. casă de vacanţă – codul 3 – este locuinţa destinată exclusiv odihnei şi recreării, care la momentul recensământului poate fi neocupată sau ocupată de persoane temporar prezente, dar pentru care nu reprezintă locuinţa lor permanentă;

19. SITUAŢIA OCUPĂRII LOCUINŢEI • ocupată – codul 1 - este locuinţa aflată în folosinţa a cel puţin unei gospodării şi care este locuită de cel puţin o persoană prezentă sau temporar absentă; • rezervată pentru uz sezonier sau secundar – codul 2 - locuinţă în care nu se află nicio persoană prezentă sau temporar absentă sau se găsesc doar persoane temporar prezente; • neocupată – codul 3 - reprezintă casa sau apartamentul care la momentul recensământului nu este locuit(ă). Acestea pot fi într-una dintre următoarele situaţii de neocupare: de vânzare, de închiriat, de demolat;

20. altă situaţie – codul 6 – se referă la locuinţele care au o situaţie necunoscută (recenzorul nu a reuşit să afle de la nimeni situaţia locuinţei respective); • în locuinţă se află doar cetăţeni străini temporar prezenţi – codul 7 - locuinţele în care se află doar cetăţeni străini aflaţi temporar în ţară împreună cu familiile lor (lucrează temporar în ţară, sunt turişti etc.), care nu au reşedinţa permanentă sau temporară în România.

21. POZIŢIA LOCUINŢEI ÎN CLĂDIRE Definiţie 10: Poziţia locuinţei în clădire se referă la nivelul la care se află intrarea principală a locuinţei convenţionale. • subsol – reprezintă nivelul care are peste jumătate din înălţimea liberă a încăperilor sub nivelul terenului; • demisol - reprezintă nivelul care are cel mult jumătate din înălţimea liberă a încăperilor sub nivelul terenului; • parter – reprezintă nivelul al cărui planşeu inferior se găseşte la nivelul solului sau aproximativ la acest nivel; uneori, parterul este situat la o oarecare înălţime faţă de sol (cca.1,50 m); clădirile individuale cu o singură locuinţă au situată locuinţa, de regulă, la parter.

22. mezanin – este nivelul intercalat între parter şi primul etaj, care se deosebeşte de celelalte etaje, fie prin înălţimea mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau prin destinaţie (spaţii, accesorii pentru magazinele de la parter, depozite de mărfuri, ateliere sau birouri); • numărul etajului – dacă locuinţa se află la orice alt nivel care are, în general, aceeaşi distribuţie în plan, fiind cuprins între parter sau mezanin, pe de o parte, şi mansardă, pod sau terasă, pe de altă parte, se înscrie numărul etajului; • mansardă – se consideră nivelul construit sub învelitoarea acoperişului.

23. CAMERE DE LOCUIT Definiţie 11: Se consideră cameră de locuit - încăperea dintr-o locuinţă care serveşte pentru locuit, având suprafaţa de cel puţin 4 mp (spaţiul fiind suficient de mare pentru a cuprinde un pat de adult), înălţimea de cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeţei sale şi care primeşte lumină naturală fie direct, prin ferestre şi/sau uşi exterioare, fie indirect, prin verande, cu ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor sau prin alte camere de locuit, cu ajutorul glasvandurilor;

24. Exemple de camere de locuit: - camerele de dormit, sufrageriile, camerele de oaspeţi, birourile (bibliotecile), camerele mansardate, pivniţele locuibile, camerele de serviciu (camerele personalului casnic), precum şi holurile care îndeplinesc condiţiile de suprafaţă, înălţime şi lumină ale unei camere de locuit şi sunt utilizate pentru locuit, nefiind folosite numai ca spaţii de trecere; - încăperile din cadrul locuinţelor destinate prin construcţie a fi locuite, dar care la data înregistrării sunt folosite în scopuri profesionale de gospodăriile care le ocupă, precum şi camerele de locuit puse la dispoziţia instituţiilor, firmelor, societăţilor comerciale, de turism, de către titularul locuinţei; - încăperea folosită atât pentru dormit, cât şi pentru pregătirea hranei, dintr-o locuinţă cu o singură cameră, se consideră cameră de locuit (de exemplu: apartamente/garsoniere confort III); - încăperea destinată pentru locuit, prevăzută cu nişă de gătit.

25. Se consideră camere utilizate în scopuri profesionale, camerele din cadrul locuinţelor destinate prin construcţie a fi locuite, dar care la data înregistrării sunt folosite de gospodăriile care le ocupă sau de firme, societăţi comerciale, de turism (pe baza unui contract încheiat cu titularul locuinţei), în alte scopuri decât cele de locuit (de exemplu: camerele din locuinţe transformate de către proprietarii acestora în cabinete medicale, birouri de avocatură, magazine, case de amanet, frizerii etc.).

26. BUCĂTĂRIE/CHICINETĂ Definiţie 12: Bucătărie este încăperea sau o parte dintr-o încăpere (cu suprafaţa de cel puţin 4 mp şi 2 m înălţime), destinată şi utilizată pentru pregătirea hranei, situată în interiorul locuinţei sau în afara acesteia, dotată cu mijloacele necesare pregătirii hranei. Definiţie 13:Chicineta - este spaţiul destinat şi utilizat pentru pregătirea hranei, situată în interiorul locuinţei sau în afara acesteia, dotată cu mijloacele necesare pregătirii hranei, cu o suprafaţă mai mică de 4 mp.

27. BAIE (CU CADĂ SAU DUŞ) Definiţie 14: Baia este încăperea situată în interiorul sau în afara locuinţei, destinată asigurării igienei corporale, având instalaţii specifice acestui scop: cadă cu sau fără duş, sau numai duş şi chiuvetă; Se consideră că o locuinţă are instalaţie de baie dacă există oinstalaţie care are conexiuni fixe cu o sursă de alimentare cu apă şi cu o conductă de scurgere care iese din clădire.

28. CLOSET CU APĂ (WC) • se consideră că locuinţa are closet cu apă (WC), dacă are instalaţie prevăzută cu rezervor de apă şi canal de evacuare, indiferent dacă este situat în interiorul băii sau într-o încăpere separată situată în locuinţă sau în afara locuinţei; • dacă locuinţa nu are closet cu apă, se va face distincţia între situaţia în care locuinţa are alt tip de closet (“uscat” sau latrină, la care evacuarea se face fără apă, în haznale) şi cea în care locuinţa nu este dotată cu nici un tip de closet

29. REABILITAREA TERMICĂ Definiţie 15: Reabilitarea termică reprezintă eliminarea pierderilor de căldură spre exterior prin: • izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului; • înlocuirea ferestrelor întregului bloc şi a uşilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai bine fiecare încăpere; • termo-hidroizolarea acoperişurilor sau a terasei/termoizolarea planşeului de peste ultimul nivel, în cazul exisţentei şarpantei; • izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter; • demontarea instalaţiilor şi echipamentelor aflate pe faţadele şi terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică.

30. se consideră că locuinţa este reabilitată termic, indiferent dacă reabilitarea a fost realizată prin programul naţional de reabilitare termică sau suportată integral de gospodării. • se alege unul dintre codurile corespunzătoare situaţiei în care se află locuinţa respectivă, după cum urmează: - se înscrie unul din codurile 1 - DA sau 2 - NU în funcţie de situaţia existentă – în cazul locuinţelor din clădirile de locuit care nu au fost prevăzute iniţial, din construcţie, cu toate elementele de izolare termică (şi care au fost sau nu reabilitate ulterior dării în folosinţă), indiferent de anul de construcţie al locuinţei respective; - se înscrie codul 3 – pentru locuinţele din clădirile noi, care prin construcţie, au dotările necesare pentru a asigura izolarea termică a locuinţei/clădirii.

31. 2. Unele caracteristici colectate la nivel de clădire : TIPUL CLĂDIRII Definiţia 16: Clădirea este definită ca fiind o structură independentă care conţine una sau mai multe locuinţe, camere sau alte spaţii, care are un acoperiş şi este închisă cu ziduri exterioare sau pereţi de compartimentare care ajung de la temelie până la acoperiş, indiferent dacă este proiectată în scopuri rezidenţiale, agricole, comerciale, industriale sau culturale, izolată (distanţată) spaţial sau despărţită de altele;

32. Definiţia 17: Clădirea rezidenţialăeste clădirea destinată prin construcţie să fie locuită de una sau mai multe gospodării.În această categorie se includ atât clădirile individuale cu o singură locuinţă, cât şi clădirile cu mai multe locuinţe. Definiţia 18: Clădirea nerezidenţială este clădirea alta decât cea de locuit, destinată unor scopuri comerciale, industriale, culturale etc., în care se pot afla una sau mai multe locuinţe. De exemplu: clădirile de birouri, fabrici, depozite, centre de relaxare, magazine etc. în care se află cel puţin o locuinţă; clădirile cu altă destinaţie care sunt în curs de construcţie, în care se află locuinţe deja ocupate de populaţie.

33. MATERIALUL DE CONSTRUCŢIE AL PEREŢILOR EXTERIORI AI CLĂDIRII • beton armat (sau schelet din beton armat • unităţi prefabricate (prefabricate din beton) • zidărie din cărămidă, piatră sau inlocuitori (B.C.A.) • lemn • paiantă, chirpici • alte materiale • materiale mixte

34. LOCALIZAREA CLĂDIRII - răspunde recenzorul însuşi, fără a întreba respondentul; • într-o zonă construită continuă de-a lungul unei străzi- cod 1 – în această categorie se regăsesc clădirile aflate într-o zonă construită continuă, cu o formă de stradă care poate fi delimitată clar; • într-un grup de clădiri cărora le este acordat un nume recunoscut pe plan local - cod 2- deşi nu sunt parte a unei zone construite continue cu formă de stradă, această categorie cuprinde un grup de clădiri cărora le este acordat un nume recunoscut pe plan local, de exemplu: complexul studenţesc ”Regie”, ”Căminele studenţeşti din Moxa”, Mânăstirea ”Pasărea” etc.; în această categorie intră şi clădirile aflate în localităţi care nu au o tramă stradală;

35. într-un grup de clădiri învecinate (sub 200 m) - cod 3 – în această categorie se includ clădirile care, deşi nu se încadrează în niciuna dintre cele două situaţii menţionate mai sus, constituie un grup de clădiri din care niciuna nu este separată de clădirea vecină cea mai apropiată, cu mai mult de 200 metri; • într-o zonă cu clădiri izolate - cod 4 - în această categorie se înregistrează clădirea izolată aflată la distanţe mari de următoarea clădire (de exemplu:cantoanele izolate de-a lungul liniilor de cale ferată sau a drumurilor, clădirile izolate ale staţiilor meteorologice, cantoanele silvice, clădirile izolate care deservesc instalaţiile sau reţelele de înaltă tensiune etc.).

36. 3. Unele caracteristici colectate la nivel de gospodărie NUMĂRUL MAPEI • este acelaşi pentru toate formularele de recensământ dintr-unsector de recensământ; sunt valabile aceleaşi indicaţii ca cele de la formularul LC; NUMĂRUL FORMULARULUI LC ÎN CADRUL MAPEI • se preia de pe formularul LC corespunzător locuinţei din care face parte; NUMĂRUL FORMULARULUI G DIN LOCUINŢĂ • recenzorul va numerota consecutiv, începând cu 1, pe măsura înregistrării gospodăriilor din locuinţă, inclusiv cele completate doar pentru persoane plecate pentru o perioadă îndelungată sau persoane temporar prezente;

37. 4. Unele caracteristici colectate la nivel depersoană • caracteristici demografice • informaţii privind migraţia internă şi internaţională a persoanei • caracteristici etno-culturale • caracteristici educaţionale • caracteristici economice • dificultăţi în desfăşurarea activităţii curente

38. STAREA CIVILĂ LEGALĂ • necăsătorit(ă) - persoana care nu a fost niciodată căsătorită (inclusiv copiii sub 18 ani, ca regulă generală); • căsătorit(ă) - persoana care este căsătorită cu forme legale (emise de Oficiul Stării Civile) în România. Vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani, atât pentru persoanele de sex feminin, cât şi pentru persoanele de sex masculin (excepţional 16 ani); se bifează acest cod şi pentru persoanele divorţate sau văduve care s-au recăsătorit (legal); • divorţat(ă) - persoanele divorţate şi nerecăsătorite; • văduv(ă) - persoanele cărora le-a decedat soţia/soţul şi sunt nerecăsătorite ;

39. STAREA CIVILĂ DE FAPT • se referă la situaţia în care respondentul trăieşte în gospodărie cu un partener/parteneră cu care nu este căsătorit legal; • se referă la actuala uniune consensuală a persoanei şi la gospodăria din care acesta face parte; • se completează această întrebare pentru toate persoanele, indiferent de starea lor civilă legală.

40. ATENŢIE! Persoanele căsătorite legal, care sunt în fapt separate de soţ, locuind într-o gospodărie cu o altă persoană (partener/ parteneră), cu care nu sunt căsătorite legal, se vor înregistra la punctul 5 cu codul 2 – căsătorite şi la punctul 7 codul 1 (DA);

41. NUMĂRUL COPIILOR NĂSCUŢI VII • se completează numai pentru persoanele de sex feminin, de 15 ani şi peste (nǎscute înainte de 20 octombrie 1996), indiferent de starea civilă; • persoana trebuie să aibă în vedere în răspunsul său toţi copiii născuţi vii, indiferent dacă la momentul recensământului se află sau nu în viaţă, dacă locuiesc sau nu în gospodăria mamei, aceia care provin din căsătorii actuale, anterioare sau din afara căsătoriei mamei lor, aceia plecaţi din gospodărie la studii, la lucru, în străinătate

42. SITUAŢIA PERSOANEI LA RECENSĂMÂNT • se apreciază în raport cu reşedinţa, respectiv cu domiciliul său. Înregistrarea persoanei la recensământ se face, de regulă, la reşedinţa acesteia. REAMINTIM: • Domiciliul = adresa înscrisă în actul de identitate al persoanei • Reşedinţa = adresa la care persoana petrece cea mai mare parte din timp (conform liberei declaraţii a respondentului) ATENŢIE! • dacă o persoană locuieşte într-un singur loc, reşedinţa coincide cu domiciliul, acesta fiind locul unde va fi recenzată. • dacă o persoană locuieşte în mai multe locuri, reşedinţa este diferită de domiciliu şi deci persoana este recenzată la reşedinţa sa şi nu la adresa de domiciliu.

43. prezentă – se consideră căo persoană este prezentă dacă la ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011 se afla la domiciliul/reşedinţa acesteia de cel puţin 12 luni, perioadă continuă, sau se afla aici de mai puţin de 12 luni, cu intenţia de a rămâne mai mult de 12 luni; Exemple de persoane prezente ( la momentul de referinţă al recensământului): • a fost prezentă fizic în gospodărie; • era la lucru (în schimbul de noapte, de gardă, personalul din transporturi feroviare, aeriene, navale, rutiere, cu condiţia ca persoanele respective să se întoarcă periodic acasă); • era un copil aflat într-o creşă şi grădiniţă cu program săptămânal;

44. temporar absentă – se consideră că o persoană este temporar absentă dacă la ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011 era plecatǎ din localitatea de domiciliu/reşedinţă, în altă localitate din ţară sau străinătate, pentru o perioadă mai mică de 12 luni sau cu intenţia de a fi plecată mai puţin de 12 luni; Exemple de persoane temporar absente (la momentul de referinţă al recensământului): • plecată în altă localitate din ţară sau în străinătate pentru mai puţin de 12 luni, din diverse motive: în interes de serviciu (delegaţie, misiune), concediu de odihnă, excursii etc.; • internată în unităţi sanitare (spitale, sanatorii, maternităţi etc.) pentru o perioadă mai mică de 12 luni; • elev (persoană care urmează studii primare, gimnaziale sau liceale) plecat la studii departe de casă.

45. plecată pentru o perioadă îndelungată – se considerăpersoana care, la momentul critic al recensământului, era plecată din localitatea de domiciliu/reşedinţă într-o altă localitate din ţară sau străinătate, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau era plecată pentru o perioadă mai scurtă de 12 luni, dar cu intenţia de a absenta (de a sta plecat) pentru mai puţin de 12 luni. Exemple de persoane plecate pe o perioadă îndelungată (la momentul de referinţă al recensământului): • plecată în altă localitate din ţară sau în străinătate de 2 ani, de un an şi jumătate, de 13 luni, chiar dacă nu şi-a schimbat domiciliul la Evidenţa populaţiei, plăteşte taxe la administraţia locală a localităţii unde trăieşte familia sa, deţine pământ în acea localitate etc. ; • plecată în altă localitate din ţară sau în străinătate de 3 luni, dar care, în momentul plecării, a precizat că are intenţia de a sta plecat mai mult de 12 luni; • studenţii care studiază departe de casă sunt înregistraţi în gospodăria părinţilor ca plecaţi pe perioadă îndelungată (şi ca prezenţi în localitatea unde studiază),

46. Situaţia unei persoane de "temporar absent" sau "plecat pe o perioadă îndelungată" se judecă DOAR prin prisma duratei absenţei efective şi/sau a intenţiei de a sta plecat. Nu trebuie folosite alte criterii, cum ar fi: faptul că revine la diferite intervale de timp acasă (de exemplu pentru petrecerea concediului sau al sărbătorilor de iarnă etc.), că familia şi soţia îl consideră cap al gospodăriei, faptul că nu şi-a schimbat domiciliul în actul de identitate, că trimite periodic bani acasă familiei, faptul că persoana apare ca plătitor de taxe şi impozite sau pe rolul agricol al familiei respective etc.

47. Din momentul când persoana a plecat din localitate (în altă localitate din ţară sau în străinătate) până la momentul de referinţă al RPL se poate: - să fi trecut deja 12 luni şi atunci persoana este plecată pe perioadă îndelungată; - să nu fi trecut 12 luni şi atunci delimitarea între situaţia posibilă a unei persoane de "temporar absent" sau "plecat pe o perioadă îndelungată" se judecă prin prisma intenţiei de a sta plecat: a plecat cu intenţia de a fi plecat mai mult sau mai puţin de 12 luni.

48. temporar prezentă – se consideră orice persoană (român sau străin) care, la momentul de referinţă al recensământului, este temporar prezentă în localitatea de recenzare (fiind venită de o perioadă mai mică de 12 luni şi cu intenţia de a sta mai puţin de 12 luni) pentru diferite scopuri: delegaţie, concediu de odihnă, vizită la rude sau prieteni etc.

49. REAMINTIM! Cele patru tipuri posibile de situaţii ale persoanelor la recensământ se înregistrează pe 3 tipuri diferite de formulare. Astfel, caracteristicile individuale ale: • persoanelor prezente – se înregistrează pe formulare P; • persoanele temporar absente – se înregistrează pe formulare P şi M (dacă este cazul); • persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată – se înregistrează pe formulare PPI şi M (dacă este cazul); • persoanelor temporar prezente – se înregistrează pe formulare TP.

50. PENTRU CÂTE LUNI A PLECAT PERSOANA DIN LOCALITATEA DE RECENZARE? • se înscrie numărul de luni de absenţă a persoanei de la reşedinţă/domiciliu; • în cazul persoanelor care sunt plecate din localitatea de recenzare, însă se întorc periodic pentru vizite, vacanţe sau alte motive, momentul plecării va fi considerat cel în care persoana a plecat pentru prima dată şi nu momentul când a plecat din localitate după cea mai recentă vizită.