Tema 5:Editura

1. Tema 5:Editura Profesor coordonator:Arghire Diana Realizatori:Vrabie Diana Damian Cosmin

2. Cerintele proiectului Editura editeaza carti stiintifice din diferite domenii.Cartiile sunt scrise de autori specializati intr-un anumit domeniu.Firma are angajati mai multi editori care nu sunt neaparat specialisti in diferite domenii,fiecare editor fiind responsabil pentru mai multe publicatii. O carte acopera unul dintre domeniile in care este specialist autorul,fiecare autor lucreaza ca un editor,dar poate avea spre publicare o alta cartede care aste responsabil un alt editor.

3. Entitatea O entitate este un lucru, obiect, persoana sau eveniment care are semnificatie pentru afacerea modelata, despre care trebuie sa colectam si sa memoram datele.O entitate poate fi un lucru real, tangibil precum o carte, o persoana. O entitate este o clasa de obiecte si pentru orice entitate exista mai multe instante ale sale.O instanta a unei entitati este un obiect, persoana, eveniment, particular din clase de obiecte care formeaza entitatea.

4. Relatii intre entitati O relatie este o asociere, legatura, sau conexiune existenta intre entitati si care are o semnificatie pentru afacerea modelata.Orice relatie este bidirectionala, legand doua entitatii sau o entitate cu ea insasi. De exemplu,oamenii citesc mai multe cartii, o carte e citita de catre oameni.

5. Relatii redundante AUTOR Atunci cand o relatie poate fi dedusa din alte relatii,spunem ca acea relatie este redundanta. CITITOR CARTE

6. Istoricul diagramei In cadrul diagramei entitati-relatii, o relatie va fi reprezentata printr-o linie ce uneste cele doua entitati.Deoarece o relatie este bidirectionala, linia ce uneste cele doua entitati este este compusa din doua segmente distincte,cate unul pentru fiecare entitate.Tipul segmentului ce pleaca de la o entitate ne va indica optionalitatea relatiei dintre aceasta entitate si entitatea aflata in cealalta parte a relatiei.Daca acest segment este continuu este vorba de o relatie obligatorie. O linie intrerupta indica o relatie obtionala. AUTOR CARTE

7. Normalizarea datelor La începutul proiectării conceptuale a oricărei baze de date, în special a bazelor de date relaţionale, normalizarea este inevitabilă. Ea se referă la alegerea schemelor de relaţie şi a modului de grupare a atributelor în relaţii pentru a reprezenta tipuri de entităţi sau legături între tipurile de entităţi. Atunci când încercăm să normalizăm un tabel, încercăm să limităm redundanţa datelor în acel tabel, să îmbunătăţim integritatea datelor. Ideea centrală care stă la baza criteriilor de proiectare a unei baze de date relaţionale este aceea de dependenţă a datelor Normalizarea este o tehnica de proiectare a a bazelor de date prin care se elimina anumite anomalii si inconsistente ele datelor. O baza de date bine proiectata nu permite ca bazele sa fie redundante, adica aceeasi informatie sa se gaseasca in locuri diferite sau sa se memoreze in baza de date informatii care se pot deduce pe baza altor informatii memorate in aceeasi baza de date.

8. Prima forma normala O relaţie R este în prima forma normală dacă şi numai dacă, toate atributele sale iau numai valori atomice. Condiţia ca o relaţie să fie în prima forma normala introduce restricţia ca domeniile pe care se definesc atributele relaţiei R să conţină doar elemente atomice, ceea ce înseamnă că toate tuplele unei relaţii au acelaşi număr de câmpuri şi aceeaşi dimensiune.

9. A doua forma normala O relaţie R este în a doua formă normală (FN2) dacă este în FN1 şi orice atribut neprim este total dependent faţă de orice cheie a relaţiei. Pentru orice relaţie în FN1 se poate găsi o descompunere în relaţii aflate în FN2 care este echivalentă cu relaţia iniţială. Aşadar înlocuirea unei relaţii printr-o descompunere a sa în relaţii aflate în FN2 este un proces reversibil.

10. A treia forma normala O relaţie R este în a treia formă normală (FN3) dacă este în FN2 şi nici un atribut neprim nu este funcţional dependent faţă de un alt atribut neprim al relaţiei. Într-o relaţie care este în FN3 un atribut neprim poate depinde funcţional doar de cheile din relaţia respectivă, deoarece nici un atribut neprim nu poate fi dependent funcţional faţă de un atribut prim (simplu sau compus) dacă acesta nu este cheie sau nu conţine o cheie (condiţia FN2) şi nici faţă de un alt atribut neprim.

11. Forma normală Boyce-Codd (FNBC) Există o altă formă normală care tratează în mod unitar toate atributele unei relaţii indiferent de faptul că fac sau nu parte dintr-o cheie. O relaţie R este în formă normală Boyce-Codd (FNBC) dacă singurele dependenţe funcţionale admise sunt cele în care o cheie determină un alt atribut. Nici un atribut prim sau neprim nu poate fi dependent funcţional fată de un alt atribut daca acesta nu este sau nu conţine o cheie.  Pentru o relaţie dată R nu există întotdeauna o descompunere echivalentă în relaţii aflate în FNBC, descompunerea putându-se realiza doar cu preţul pierderii unor dependenţe functionale, deci acest proces nu este întotdeauna reversibil. 

12. A patra forma normala O relaţie R este în a patra formă normală (FN4) dacă este în FNBC şi nu conţine două sau mai multe dependenţe valorice. Datorită faptului că orice dependenţă funcţionala este un caz particular de dependenţă multivalorică, din definiţie rezultă că FN4 impune condiţii mai restrictive asupra relaţiilor decât FNBC.Pentru o relaţie dată R există o descompunere în relaţii în FN4 care satisface condiţia de cuplare fără pierdere de informaţie, dar nu întotdeauna există o descompunere care să satisfacă condiţia de conservare a dependenţelor funcţionale sau multivalorice, deci procesul nu este întotdeauna reversibil.

13. A cincea formă normală (FN5) O relaţie R este în a patra formă normală (FN4) dacă este în FNBC şi nu conţine două sau mai multe dependenţe valorice. Datorită faptului că orice dependenţă funcţionala este un caz particular de dependenţă multivalorică, din definiţie rezultă că FN4 impune condiţii mai restrictive asupra relaţiilor decât FNBC.Pentru o relaţie dată R există o descompunere în relaţii în FN4 care satisface condiţia de cuplare fără pierdere de informaţie, dar nu întotdeauna există o descompunere care să satisfacă condiţia de conservare a dependenţelor funcţionale sau multivalorice, deci procesul nu este întotdeauna reversibil.Dependenţele funcţionale nu sunt singurele tipuri de dependenţe care apar în cadrul relaţiilor. Atât în lumea reală cât şi în relaţiile prin care modelăm realitatea pot fi identificate alte tipuri de dependenţă mai puţin restrictive decât cele funcţionale. Un asemenea tip de dependenţe cu implicaţii în normalizarea relaţiilor se numesc dependenţe multivalorice.

14. Maparea tipurilor şi subtipurilor Un subtip sau o subentitate este o clasificare a unei subentitati care are caracteristici comune cu entitatea generala,precum atribute si relatii. Subtipurile se reprezinta in cadrul hartii relatiilor ca entitati in interiorul altei entitati. Nici un sistem de gestiune a bazelor de date nu suportă în mod direct supertipurile şi subtipurile.

15. Maparea relaţiilor one-to-one Acest tip de relatie este destul de rar intalnit. Uneori astfel de relatii pot fi modelate transformand una din entitati in atribut al celeilalte entitati. Dându-se două entităţi A şi B legate între ele printr-o relaţie one-to-one, este evident că putem include cheia primară A în cadrulul tabelei B, dar putem proceda la fel de bine şi invers, incluzând cheia primară a tabelei B în cadrul tabelei A, deoarece fiecărei instanţe a entităţii A îi corespunde cel mult o instanţă a entităţii B, dar şi invers, oricărei instanţe a entităţii B îi corespunde cel mult o instanţă a entităţii A.

16. Maparea relatiilor one-to-many Sunt cele mai intalnite tipuri de relatii In general, la maparea unei relatii de tip one-to-many, vom introduce la tabela corespunzatoare entitatii de pe partea many a relatiei,cheia primara a entitatii de pe partea one a relatiei.

17. Maparea relatiilor many-to-many Aceste tipuri de relatii apar in prima faza a proiectarii bazei de date, insa ele trebuie sa fie ulterior eliminate.

18. Maparea relaţiilor barate Relaţiile barate sunt mapate ca cheie străină în tabela aflată în partea many a relaţiei, la fel ca la maparea oricărei relaţii one-to-many. Bara de pe relaţie exprimă faptul că acele coloane ce fac parte din cheia străină vor devenii parte a cheii primare a tabelei din partea many a relaţiei barate. ENTITATE # denumire ATRIBUT # denumire * obtionalitate

19. Relatii transferabile Spunem ca o relatie este transferabila daca o asociatie intre doua entitati, odata stabilita, poate fi modificata. Transferabilitatea unei relatii se reduce la faptul ca valorile cheii straine corespunzatoare relatiei respective pot fi modificate. CITITOR CARTE

20. Relatii nontransferabile Spunem ca o relatie este nontransferabila daca o asociatie inte doua instante ale celor doua entitati, odata stabilita, nu mai poate fi modificata.Nontransferabilitatea unei relatii se reduce la faptul ca valorile cheii straine corespunzatoare relatiei respective nu pot fi modificate. Nontransferabilitatea anumitor relatii poate proveni din reguli specifice ale afacerii modelate. In general, relatiile ce se refera la informatiifinanciare sau la informati care pot fi expuse fraudelor pot fi setate ca fiind nontransferabile. EDITOR CARTE