Aspectul social al situaţiei tinerilor pe piaţa muncii:

1. Aspectul social al situaţiei tinerilor pe piaţa muncii: • Evidenţierea şi soluţionarea problemelor în domeniul ocupării tinerilor rămîne una din principalele probleme ce persistă în Republica Moldova; • O problemă principală constituie: - protecţia asupra vulnerabilităţii tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea capacităţilor şi creşterea competitivităţii; - evoluţia demografica şi socială care tensionează relaţiile între generaţii; - creştere a decalajul între tineri şi afacerile publice, care generează un “deficit al populaţiei ”.

2. Vulnerabilitatea tinerilor pe piaţa muncii, poate fi apreciată prin următoarele tendinţe: • Rata de activitate şi Rata de ocupare a forţei de muncă tinere (15-29 ani) sunt în scădere; • Tinerii sunt de aproape de două ori mai probabil să fie şomeri faţă de cei adulţi; • Creşterea şomajului în rîndul tinerilor (cu 6,6 p.p.) a demonstrat un ritm de 6 ori mai mare faţă de adulţi (1 p.p.); • Tinerii suferă de sărăcie legată de statutul ocupaţional.

3. De ce problema tineretului se consideră primordială pentru RM ? • Legătura strînsă între şomajul în rândul tinerilor şi excluderea socială duce la: - creşterea criminalităţii - probleme de sănătate - violenţă - conflicte - consumul de droguri.

4. De ce problema tineretului se consideră primordială pentru RM ?(continuare) • Şomajul în rândul tinerilor este atât în detrimentul economiei, societăţii şi vieţii tinerilor, cât şi a familiilor acestora: - investiţiile din partea statului sau familiilor în educaţie sunt neutilizate; - bugetul statului este lipsit de contribuţiile necesare destinate sistemelor de securitate socială; - să cere majorare cheltuielilor pentru protecţia socială.

5. În Republica Moldova se demonstrează o relaţie puternică între şomajul în rîndul tinerilor şi migratie, pe de o parte, şi sărăcia în rândul lucrătorilor tineri, pe de altă parte. • Aproape fiecare a şase gospodărie (15,1%) condusă de persoană în vîrstă pînă la 30 ani, în 2009, a fost în sărăcia absolută (CBGC); • Ponderea gospodăriilor sărace conduse de persoanele în vîrstă pînă la 30 ani s-a majorat de la 3,7% în 2008 pînă la 4,5% în 2009); • Rata sărăciei demonstrează o tendinţă spre majorare şi, în 2009 a fost cu 1,2 p.p. mai mare faţă de nivelul anului 2008 (13,9%), în timp ce rata sărăciei la nivel naţional practic a rămas la nivelul anului precedent.

6. Şomajul printre tineri este mai ridicat în localităţile rurale, migraţia provine mai intensă în mediul rural, sărăcia, asemenea, se apreciază ca fenomenul rural

7. Cauze şi obstacole privind participarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă de care trebuie să ţinem cont în cadrul elaborării şi promovării politicilor strategice de tineret :

8. 1. Accesul la educaţie rămâne o problemă pentru tinerii din familiile sărace. • Tinerii, în special cei care renunţă mai devreme de la şcoala, continuă sa se confrunte cu multe provocări în perioada de tranziţie între educaţie, instruire şi piaţa muncii. Diagrama: Gradul de cuprindere în învăţămîntul gimnazial, % din copii din grupa de vîrste între 11-16 ani

9. 2. Nivel ridicat de educaţie nu reduce problemele ocupării forţei de muncă - Rata de creştere economică rămîne în urma creşterii nivelului de educaţie; - Sistemul de învăţămînt nu oferă instruire pentru tinerii cu aptitudini cel mai necesar pentru economie; - În rândul tinerilor cu studii superioare, dimpotrivă, există un nivel ridicat de şomaj.

10. 3. Şomajul pentru tinerii nu este principala problemă pe piaţa muncii doar constituie vîrful aisbergului. • Există două grupuri de tineri, care suferă de frustrare şi pierderea speranţei, la fel ca şomeri şi al căror număr în sumă depăşeşte numărul de şomeri: - cei descurajaţi să lucreze; - tineri "lucrători săraci".

11. 4. Tineri - un grup eterogen • Atenţie insuficientă faţă de nevoile tinerilor care, din motive personale, sociale sau economice, se află în condiţii dezavantajate pe piaţa muncii: - femei tinere, - femei cu copii mici, - tineri cu disabilităţi, etc. • Există problema dezvoltării oportunităţilor şi capacităţilor pentru tineret din mediul rural.

12. Politici sociale spre susţinere tinerilor specialişti • Evenimente care au accelerat dezvoltarea politicii naţionale de tineret: - stabilit un mecanism de promovare şi evaluare a politicii naţionale de tineret prin strategie naţională de tineret; - promovat în mod activ cu participarea tinerilor un plan de acţiuni naţionale privind politica de tineret; - orientare şi dezvoltare politicilor respective, în conformitate cu politica UE.

13. Politici sociale spre susţinere tinerilor specialişti (continuare) • Identificate următoarele domenii ale politicii de tineret:1) De învăţare;2) Accesul la noile tehnologii;3) Consiliere de specialitate şi de orientare în carieră;4) Accesul la informaţiiprivind piaţa muncii;5) Accesul la servicii de sănătate şi protecţie socială;6) Accesul la locuinţă;7) Accesul la munca remunerată;8) Mobilitate;9) Justiţie şi drepturile tineretului (de exemplu la asistenţă);10) Oportunităţi pentru participarea şi cetăţenia activă;11) Recreare: culturală şi socială;12) Sport şi alte activităţi;13) Dezvoltarea oportunităţilor internaţionale;14) Condiţii de siguranţă şi securitate .

14. Politici sociale spre susţinere tinerilor specialişti (continuare) • Stabilirea anumitorfacilităţi: a) compensaţie pentru închirierea locuinţei sau locuinţă gratuită acordată de autoritatea administraţiei publice locale; b) indemnizaţie unica în mărime de 30 mii lei pentru medici şi farmacişti şi 24 mii lei pentru personalul medical şi farmaceutic mediu; c) compensarea lunară a costului a 30 kW de energie electrică şi compensarea anuală a costului unui metru cub de lemne şi a unei tone de cărbuni, inclusiv în cazul încălzirii cu gaze.

15. Politici sociale spre susţinere tinerilor specialişti (continuare) • Asigurarea cu locuinţăgratuită a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt ce activează în localităţile rurale, care după 5 ani de activitate va trece gratuit în proprietatea tînărului specialist; • Acoperirea dobînzii bancare la creditele acordate tinerelor familii de la instituţiile financiare pentru construcţia sau procurarea de locuinţă; • Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

16. Politici sociale spre susţinere tinerilor specialişti (continuare) • Nivelul salarizării este o provacare a sărăciei: În acest domeniul s-a efectuat majorarea salariilor: - 1 octombrie 2008 cu 16%-18 % pentru angajaţi cu retribuţie mică, inclusiv didactice, - 1 ianuarie 2009, salariile s-a majorat cu 10-35% la salariaţi cu retribuţie mică din învăţământ, ştiinţă, unităţi sanitare, asistenţă socială, etc. - 1 aprilie 2009 au fost majorate salariile pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar până la media grilelor de salarii pe categoriile de salarizare, - 1 septembrie 2009 a fost efectuată treptat trecerea lor la un nou mod de salarizare bazat pe salarii medii lunare, menit să asigure salarizarea lor la nivelul salariului mediu prognozat pe economie pentru anul gestionar; - s-a acordat unităţilor economice şi partenerilor sociali a unei autonomii mai largi în organizarea salarizării angajaţilor, în funcţie de posibilităţile lor financiare.

17. Recomandări: • De a schimba abordarea politică orientată pe problemele tineretului spre o politica care vede pe tinerii ca pe un resursal dezvoltării prin promovarea unor „pachete” de oportunitate şi de experienţă pentru tineri. • O politică de tineret trebuie să fie bazată pe cunoaştere, iar la baza acesteia să fie puse nevoile reale care pot fi evaluate prin cercetare care combină cunoştinţe ştiinţifice şi practice cu cunoştinţe obţinute prin studii pilot.

18. Recomandări: • De a orienta politicile strategice de protecţie socio-economice spre tineri descurajaţi şi „lucrători săraci” prin: -perfecţionarea sistemului de salarizare; - implementarea măsurilor de dezvoltare infrastructurii şi sectorului non-agricol în mediul rural;

19. Recomandări: - aplicarea unor forme flexibile de antrenare a tinerilor în activitatea economică, inclusiv munca distanţională, muncă de frilanser. • Dezvoltareasistemelor robuste pentru colectarea datelor, atât pentru a demonstra eficacitatea politicilor de tineret precum şi pentru evidenţierea măsurilor care contribuie la crearea "lacunelor politice"

20. În concluzie: • Tinerii pot lipsi de experienţă, dar ele tind să fie extrem de motivaţi şi capabil sa ofere idei noi sau perspective. • Ei sunt şoferii de dezvoltare economică într-o ţară. • Acesta constituie potenţial economic, un resurs dar nu o pierdere economică şi nu o problemă.