Aparitia escarelor aduce o mare incarcatura emotionala , durere si alterare functionala .

1. Utilizarea scalelor pentru evaluarea riscului de escara. Utilitatea evaluarii statusului cognitiv la pacientii varstnici

2. Escarele reprezinta o incarcatura majora a patologiei, iar prezenta acestora reduce calitatea vietii, atat a pacientilor, cat si a celor care-i ingrijesc. Pe langa toate acestea se adauga importanta povara economica.Utilizarea scalelor de evaluare a factorilor de risc pentru escare are drept scop conceperea si implementarea unor strategii eficiente pentru preventia escarelor la pacientii internati.

3. Multe studii pun la indoiala utilitatea folosirii scalelor de evaluare a riscului pentru escare in imbunatatirea conduitei clinice, comparativ cu judecata clinica, de aceea se recomanda adesea de a le combina.

4. Aparitiaescareloraduce o mare incarcaturaemotionala, dureresialterarefunctionala. • Aparitiaescarelorreprezinta un indicator pentrucalitateaingrijirii, cat sipentrucosturileacesteia. • Ingrijireaescarelorestecostisitoaresipoateridicaproblemejuridicesi de malpraxis. • Din toateaceste motive preventiaescarelorjoaca un rol important in practicaclinica. • Pentru a dezvoltapoliticieficiente de prevenire s-au dezvoltat scale standardizate de evaluare a riscului de aparitie a escarelor

5. Existapeste 40 de asemenea scale, cu structuraasemanatoare , incluzand un numar de factori care suntconsideratiraspunzatori de aparitiaescarelor. Prima scala de risc a fostpublicata de Norton in 1962. Altedoua scale utilizatefrecventsunt: BradensiWaterlow. Desiscalelesuntcriticatepentruincapacitatea de a imbunatatiprognosticulpacientuluisiincidentaescarelor, ultimulghid international realizat de NPUAP si EPUAP declara ca acesteasuntfundamentulpentrupracticaevaluariiriscului.

6. Rolurilescalelor de riscpentruescare: • Predictor pentrupacientii care vordezvoltaescare • Contributie la dezvoltarea de strategiieficiente de preventie a escarelor • Dovadarealizariiprimului pas in preventiaescarelor, in cazurile de malpraxis • Utilizatepentrucomparatiaincidenteisiprevalenteiescarelorintre diverse unitatimedicalesautari • Completareascalelor de risc a fostpropusa ca si indicator de calitateauditabil

7. Factorii de riscpentruescare au fostutilizatipentrucreareascalelor de evaluare a riscului Scorul de risc nu este util ca predictor al dezvoltarii escarelor, ci pentru evaluarea si predictia riscului, care poate fi influentat de calitatea ingrijirii si de progresele medicinei (Shakespeare 1994). In timp ce riscul inalt va determina adoptarea intr-o proportie mai mare a masurilor preventive, senzitivitatea scorului va scadea, dar beneficiul in reducerea incidentei escarelor va fi vizibil.

8. The Norton Scale for Predicting Pressure Sore Risk* Criterion • Score • Physical condition • 4 = Good • 3 = Fair • 2 = Poor • 1 = Very bad • Mental condition • 4 = Alert • 3 = Apathetic • 2 = Confused • 1 = Stupor • Activity • 4 = Ambulant • 3 = Walk with help • 2 = Chair bound • 1 = Bed bound • Mobility • 4 = Full • 3 = Slightly impaired • 2 = Very limited • 1 = Immobile • Incontinent • 4 = Not • 3 = Occasionally • 2 = Usually/Urine • 1 = Doubly • *Calculated as the sum of the scores in all 5 areas. A score < 14 indicates a high risk of pressure ulcer development. • Adapted from Norton, D: Calculating the risk: Reflections on the Norton Scale. Decubitus 2:24, 1989.

10. Waterlow score; Categorii de factori de risc:0-9 - low risk10-14 - at risk15-19 - high risk20+ - very high risk • Build; weight forheight • Continence • Skin condition • Mobility • Sex and age • Appetite Special risks: • Tissue condition and perfusion • Neurological dysfunction • Major surgery or trauma • Medication

11. Evaluareascalelor de riscsiutilizarealor in practica • Intr-un studiu (Bergstrom et al. 1995) a gasit a o substantiala imbunatatire in incidenta escarelor la aprox. 4 ani de la implementarea scalelor; • Intr-un studiu al scalei Braden (Piepperet al. 1997) pacientii cu risc inalt au beneficiat de un numar mai mare de strategii de preventie decat grupul lipsit de risc; • Un numar mai mare de masuri preventive a primit grupul cu risc inalt, masurat prin scala Norton (Mazzoco&Zampieron 2000); • Cu cat riscul evaluat era mai inalt, cu atat interventiile de ingrijire erau mai crescute (Prevost 1992); • Mai multe metode preventive au fost utilizate la pacientii cu risc inalt (Goodridge et al. 1998);

12. Nu exista o relatieintrenivelul de riscsitipul de preventieutilizata(Richardson et al. 1998);Ceimai multi pacienti cu risc nu au primitmasurile preventive adecvate(Gunningberg 2005) Utilizareaincidenteiescarelor ca simasura a prognosticului a aratat ca, in timpcescalele de evaluare a risculuiaveaurezultateslabe, utilizareajudecatiicliniceavearezultatesimaislabe, iarscorulWaterlow a avutrezultatemaibunedecat Norton sauevaluareainformala de catre nurse (Charlier 2001)

13. In articolul “Do pressure ulcer risk assessment scales improve clinical practice?” (J Multidiscip Healthc. 2010; 3: 103–111) autorii, trec in revista rolurile scalelor si fac o incursiune in literatura medicala pana in 2003, pentru a identifica impactul utilizarii scalelor de risc si a realiza o comparatie intre acestea.Concluzia: Nu a putut fi demonstrat un impact clinic al utilizarii scalelor. Din moment ce riscul de escara este puternic legat de starea generala de sanatate si de severitatea afectiunilor, pare sa fie pusa la indoiala necesitatea utilizarii acestor scale standardizate. De asemenea, nu a rezultat nici o justificare pentru utilizarea acestor scale ca si indicator de calitate pentru procesul de ingrijire.

14. European Pressure Ulcer Advisory Panel: un studiu a aratat ca prevalentaescarelor in spitaleleEuropeieste de 18% Douacauze: Lipsainformatiilor complete sirecenteasuprapreventieiescarelor; Prevalentasiincidentaescarelorestesubraportata, astfelincatpersonalul medical nu cunoasteadevarataamploare a problemei;

15. Legaturadintrescorurileinaltesistrategiile de reducere a risculuiesterealizata de programele de educaresiinformare a personalului medical • Programele de educatie medicala imbunatatesc implementarea masurilor de preventie a escarelor (Cole and Nesbitt; Gunningberg 2004); • Programele de reducere a riscului de escara sunt multi-modale, imbinand educatia cu utilizarea scalelor si adoptarea ghidurilor clinice, precum si alte actiuni, toate acestea realizate in scopul reducerii incidentei escarelor; • Trainingul si educatia pot imbunatati prognosticul pacientului, chiar daca nu se utilizeaza scalele de risc;

16. Scalele de evaluare a riscului nu suntperfecte, dar pot contribui la identificareapacientilor care necesita un grad ridicat de suport.Implementareascalelorpoate reduce incidentaescarelor, asa cum au aratatmaimultestudii, dar nu esteclardacaacestlucru se datoreazautilizariiscalelorsaudacatrainingulsieducatia care le insotesteimbunatatestejudecataclinica.

17. O dezbatereasupracalitatiiingrijiriiestecentratapeintrebareadacaescarele se datoreazaunorfactoridependenti de ingrijitorisau de morbiditatilepacientului.Dateleepidemiologicedemonstreaza o stabilitate a incidenteiescarelor in ciudaimbunatatirilordrastice in intelegereaescarelor, a cresteriinormelor de supraveghere, precumsi a imbunatatiriitehnologiilorvalabilepentrupreventiaescarelor. Nici o strategie de interventie nu a demonstratsareducaincidentaescarelorspre 0.(Thomas DR. J Am Med Dir Assoc 2003 Mar-Apr;4(2 Suppl):S43-8)Apareintrebareadacaescarele nu suntevitabile, pot fiutilizate ca indicatoriaicalitatiiingrijirii?

18. Dintreceletrei scale prezentate, scalaWaterlowutilizeaza ca si factor de riscvarsta. Din moment cepopulatiavarstnicaeste in crestere, in viitorulapropiat, acest segment populationalvafi in cresteresi in serviciile de asistentamedicalaacuta. Vafinevoie de o crestere a cunostintelor, precumsi de training al personalului medico-sanitar, pentru o promptarecunoasteresigestionare a conditiilor care pot determinasindroamelegeriatrice, in vedereacresteriicalitatiiasistenteimedicale. Vafinevoie de instrumente simple sieficiente de evaluare, precumsi de procedurisitratamente care saraspundanevoilorcomplexe ale varstnicilor.

19. Statusul cognitiv este un factor de risc major pentru dezvoltarea unor sindroame geriatrice, dar alterarea cognitiva este adesea subestimata la varstnicii spitalizati, in special in unitati de ingijire acuta, din cauza focalizarii pe patologia acuta. In studiul GIFA aproximativ 20% din escarele nou aparute aveau legatura cu statusul cognitiv alterat. In baza rezultatelor acestui studiu se accentueaza necesitatea screeningului si detectarii precoce a alterarii cognitive la varstnicii spitalizati.

20. Norton, Waterlow and Braden scores: a review of the literature and a comparison between the scores and clinical judgement Anthony D, Parboteeah S, Saleh M, Papanikolau P J ClinNurs. 2008; 17 (5): 646-53 • Do pressure ulcer risk assessment scales improve clinical practice? Jan Kottner, KatrinBalzer J MultidiscipHealthc. 2010; 3: 103–111 • National Pressure Ulcer Advisory Panel and European Pressure Ulcer Advisory Panel. Prevention and Treatment of Pressure Ulcers: A Clinical Practice Guideline. 2009 • Are all pressure ulcers avoidable? Thomas DR J Am Med Dir Assoc 2003 Mar-Apr;4(2 Suppl):S43-8 • Cognitive Impairment Is the Major Risk Factor for Development of Geriatric Syndromes during Hospitalization: Results from the GIFA Study PatriziaMecocci, Eva von Strauss, Antonio Cherubini, Sara Ercolani, Elena Mariani, Umberto Senin, BengtWinblad, Laura Fratiglioni for the GIFA Study Group Dement Geriatr Cogn Disord 2005;20:262–269

21. Dr. Gabriela Cirstescumedic geriatru