Download
1 / 30
670 likes | 1.21k Views
Aten ția și Memoria. Mecanisme – clasificări - evoluții. ATENȚIA Definiții. Caracteristici generale.
E N D
Atenția și Memoria Mecanisme – clasificări - evoluții
ATENȚIA Definiții. Caracteristici generale. • Atenția estefuncția psihică de orientareselectivă, de concentrare a energieipsihonervoaseasupraunorobiecte, însușirisauprocese, menite săconducă la sporireaeficiențeiactivității psihice, cu deosebire a proceselor cognitive. • Astfel, atenția orientează şi concentrează selectiv activitatea psihică pe anumite obiecte (număr limitat) => claritate + delimitarea de câmpul perceptiv; • Realizează autoreglarea activităţii psihice pe microintervale sau intermitent; • Gândirea – nu poate exista fără atenţie; are rol de dirijare anticipativă şi focalizare; • Excitanţii percepuţi, cu ajutorul atenţiei, se clarifică şi se fixează în memorie; • Atenţia intervine atât în orientarea nespecifică, cât şi în cea activ- dirijată, în răspunsul nediferenţiat şi în menţinerea voluntară într-o activitate de cunoaştere;
HIPERPROSEXIILE • în stări maniacale – se reflectă în tot comportamentul; • în stări de excitaţie şi uşoară intoxicaţie; • în majoritatea cazurilor se manifestă selectiv – într-un anumit sector al vieţii psihice sau sub un anumit conţinut ideativ; • Exemple: • la melancolici: hiperprosexie pe ideile depresive de culpabilitate, de ruină; • la cenestopaţi, hipocondriaci: pe starea de sănătate; • la deliranţi, paranoizi: pe tema delirantă; • la fobici, obsesionali: pe fobii, obsesii;
HIPOPROSEXIILE • În stări confuzionale -> aprosexie; • Hipoprosexiile apar în: • surmenaj; • irascibilitate; • anxietate; • oligofrenii; • deteriorări cognitive; • schizofrenie – caracter particular prin comutările motivaţionale incomprehensibile; • stări confuzionale – legate de starea de trezire (arousal) corticală şi mezencefalică;
Investigarea ATENȚIEI • Metoda grafică – pentru componenta somatică: • tonus muscular, • respiraţie, • puls; • Tahistoscopul (concentrare, volum, intensitate): • un număr de figuri, în timp limitat, rapid • subiectul trebuie să reproducă câte figuri poate; • Metoda Kraepelin: • să numere înapoi de la 100 (din 3 în 3, din 7 în 7, din 13 în 13) – presupune concentrare şi stabilitate • sau să numească invers lunile anului, zilele săptămânii; • Metoda Bourdon: proba barajului – să taie anumite litere dintr-un text.
MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (3) - • Primele amintiri – de la 6 luni, • dar, deşi se fixează impresiile, nu există posibilitatea de a le evoca ordonat cronologic • sub 3 ani nu există amintiri, ci doar reminiscenţe de imagini; • evenimentele din perioada sub -3 –ani se pot manifesta în situaţii patologice datorită memoriei acustice; • Memorarea voluntară – sinteză psihică • presupune participare activă • prezentul psihologic (Auerbach) = prezentul aparent (James) • prezentul aparent = 0-12 secunde – perioada de timp în care se fixează ceva • realizarea prezentului nu poate fi separată de constituirea evocării; • Participarea subiectului • -> transformă imaginea trăită în judecata asupra imaginii => memoria aparţine proceselor cognitive; • Recunoaşterea = diferenţierea imaginilor prezente de cele trăite;
Forme ale AMNEZIEI.Afazia Wernicke. • este o demenţă a limbajului; • presupune mai mult decât uitarea cuvintelor auzite sau citite, ci şi uitarea vocabularuluişi a cunoştinţelor; • caracterul este tot progresiv (nu există o ierarhie anatomică, ci una psihologică) • – legea disoluţiei memoriei (Delay), • - legea regresiei memoriei (Ribot) (în ordine inversă apariţiei) • Uitarea survine: • de la complex -> simplu, • de la cognitiv -> afectiv -> senzorial -> motor • de la achiziţiile cognitive -> bogăţia vieţii afective -> expresivitatea mimico-pantomimică
Forme ale AMNEZIEI.Amnezia lacunară (Delay). • este tipică celor cu un jurnal aparent corect, dar cu pagini albe (nu se poate citi nimic, căci nu s-a scris nimic – un hiatus mnezic temporar); • Apare în: • modificarea stării de conştienţă, • stări confuzionale, • traumatisme cranio-cerebrale, • echivalenţe de epilepsie, • stări crepusculare, • beţia patologică; • Poate fi: • totală (nu-şi aminteşte nimic) • sau parţială (îşi aminteşte vag => e o hipomnezie); • Nu se pierde înregistrarea, ci reproducerea şi descifrarea; • Comparaţia lui Delay caracterizează mai degrabă starea de apsihie din comele profunde (când subiectul nu înregistrează şi nu reacţionează la niciun stimul), accesele convulsive, narcoza profundă;
HIPERMNEZIILE • exagerarea evocărilor-> multiple, tumultuoase, involuntare, îndepărtează subiectul de preocupările sale; • Schneider: hipermneziile există şi la persoanele normale și sunt legate de memoria cu conţinut afectiv negativ (anxiogen) sau pozitiv (mari bucurii); • Ex.: adult de 45 de ani care povesteşte cu multe detalii şi reproduce eidetic un traumatism de la 4 ani; • Se şterge limita trecut – prezent • Nu există o selecţie în evocarea evenimentelor (nu există uitare) => toate evenimentele au aceeaşi amplitudine • Mentismul: • pacientul devine spectator la desfăşurarea incoercibilă şi tumultoasă a ideilor şi amintirilor sale, • nu poate rememora, deoarece nu există atenţie • pe ecranul conştienţei se desfăşoară imagini caleidoscopic; • apare în oboseală, surmenaj • Viziunea retrospectivă (panoramică): • forma supremă de hipermnezie, • apare în stări confuzionale psihogene, paroxisme anxioase, stări halucinatorii, epilepsie de lob temporal, • pericol existenţial iminent – indivizii au impresia că revăd şi retrăiesc în câteva momente toată viaţa;
DISMNEZIILE CALITATIVETulburările sintezei mnezice imediate • Se mai numesc și iluzii de memorie = evocări eronate, trăite în realitate dar neîncadrate în timpul şi spaţiul real sau nerecunoscute ca trăite/netrăite • Criptomnezia: • scade capacitatea de discriminare între evenimentele personale şi evenimentele străine; • apare în schizofrenie, paranoia, parafrenie, demenţe; • ideile delirante pot fi legate de o falsificare a amintirilor în funcţie de starea timică dominantă • Falsa recunoaştere • variantă a criptomneziei = „dubla conştiinţă” • Iluzia de nerecunoaştere • este mai rară; în stări mai avansate – ”jamais vu” • Paramneziile de reduplicare Pick • dedublare perpetuă a obiectelor şi situaţiilor
ALLOMNEZIILETulburările rememorării trecutului (1) • falsificări mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, dar pe care pacientul le situează în mod fals în prezent: • Pseudoreminiscenţele: • reproduce evenimente reale din trecut, pe care le trăieşte ca prezente, amestecă frânturi din trecut cu ce trăieşte în prezent; • este o iluzie de memorie – nu recunoaşte timpul şi spaţiul în care s-a produs acţiunea respectivă; • Confabulaţiile (Pick): • halucinaţii de memorie – percepţie fără obiect; • sunt reproduse evenimente imaginare, pe care bolnavul nu le-a trăit; • pacientul fabulează asupra trecutului cu convingerea că îl evocă; • fabulaţia (amestecă inconştient adevărul şi eroarea) = sora inconştientă a minciunii (face distincţia conştientă a erorii); • sunt frecvente în sdr. Korsakov
ALLOMNEZIILETulburările rememorării trecutului (2) Confabulaţiile (Pick) - continuare • Tipuri: • confabulaţii mnestice: când evenimentele relatate sunt verosimile, dar netrăite; • confabulaţii fantastice: ex.: „trenul zbura la câţiva metri”; • confabulaţii onirice (Dupré) • demenţa senilă în fazele incipiente poate avea confabulaţii prolifice, deşi tulburările de memorie nu sunt grave – deteriorarea intelectului şi regresia personalităţii (regresia memoriei o precede pe cea a gândirii, intelectului şi personalităţii); • nu există confabulaţii la oligofreni (fiindcă memoria nu a fost suficient dezvoltată);
