Riscuri ocupaţionale în sistemul medical

1. Riscuri ocupaţionale în sistemul medical Conf. Dr. Veronica Oprea

2. Terminologie utilizata in expertiza locurilor de munca • Munca profesională: Activitate desfăşurată în unităţi economice de stat sau private pe bază de relaţie contractuală între angajat şi angajator. • Condiţii de muncă: Totalitatea condiţiilor în care se desfăşoară procesul de muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite şi caracteristicile mijloacelor de producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate pentru organizarea muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi social în care se desfăşoară producţia). • Sistemul de muncă om-maşină-mediu: Ansamblu constituit de unul sau mai mulţi executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de realizat, interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale mediului de muncă. • Noxă profesională: Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire profesională.

3. terminologie • Risc datorat agenţilor periculoşi: Reprezintă probabilitatea ca un agent periculos să afecteze negativ starea de sănătate în condiţiile utilizării lui şi/sau expunerii la acesta. • Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: Componentă a managementului general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă. • Boală profesională: Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. • Boală legată de profesie: Boală cu etiopatogenie multifactorială, în determisnismul căreia unii factori favorizanţi sau agravanţi sunt de natură profesională. • Accident de muncă (A.M.): Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces.

4. terminologie • Agent biologic: Microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie. • Agent cancerigen (carcinogen): O substanţă un preparat sau un procedeu tehnologic, inclusiv substanţa sau preparatul degajat din acesta, care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, poate produce apariţia cancerului ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestuia. • Agent chimic: Orice element sau compus chimic, singur sau în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate, indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este sau nu plasat pe piaţă. • Agent mutagen: O substanţă sau un preparat care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, poate cauza anomalii genetice ereditare ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestora. • Agent nociv: Orice factor chimic, fizic sau biologic, prezent în procesul de muncă şi care poate constitui un pericol pentru sănătatea angajaţilor.

5. Riscuri ocupaţionale = Riscuri profesionale Factori de risc = Factori nocivi profesional de la locul de muncă Inconfort Stres Boli legate de profesie Oboseală Accidente de muncă Boli profesionale

6. Sistemul medical Mediile de muncă proprii unităţilor medicale: • Servicii medicale (secţii cu paturi) • Blocuri operatorii • Servicii de diagnostic (radiologie, laborator) • Servicii şi sectoare de îngrijiri ambulatorii • Sectoare administrative (birouri) • Servicii de nutriţie (bucătării) • Servicii de spălătorie • Servicii tehnice şi de echipamente sanitare • Zone de pasaj, săli de aşteptare Grupurile socio-profesionale în spital: • Personal medical superior (medici) • Personal de îngriire medicală (asistenţi medicali, infirmiere, îngrijitoare) • Pacienţi (cronici, cu spitalizare de lungă durată, bolanavi acuţi, pacienţi aflaţi la consultaţii “externe”) • Vizitatori cu prezenţă în general programată Procesele de muncă: • Activităţi medicale (diagnostic, terapie, îngrijire curentă) • Activităţi comune sectoarelor publice (munca de birou, întreţinere tehnică, pregătirea alimentelor)

7. Factorii de risc în sistemul medical • Factori care ţin de organizarea muncii • Deficienţe în concepţia posturilor de muncă • Efort fizic • Manipulare şi transportde pacienţi şi de materiale • Postura de lucru – poziţii vicioase • Frecvenţa mişcărilor repetitive • factori fizici • radiaţii ionizante • radiaţii non ionizante • zgomot • iluminat • microclimat • factori chimici • dezinfectante • antiseptice • reactivi de laborator • medicamente • gaze anestezice • latex • factori biologici: virusuri, bacterii, ciuperci, paraziţi • Factori psiho-sociali: • relaţii intercolegiale • relaţii şef-subaltern • motivaţia muncii • satisfacţia morală şi socială a muncii

8. Reuniunea OMS asupra riscurilor profesionale în mediul spitalicesc susţinută în 1981 a sistematizat 5 tipuri principale de riscuri provenind din: • înţeparea accidentală, laceraţia ţesuturilor şi fracturi, • lezarea coloanei vertebrale, • absenţa echipamentului de protecţie individuală, • insuficienta întreţinere a sistemelor electrice şi mecanice, • agresiunea (verbală/fizică) exercitată de pacienţi. Institutul Naţional American pentru Sănătate în Muncă (NIOSH) raportează ca cele mai frecvente riscuri: • accidentele prin înţepare cu acul, • afecţiunile musculoscheletice ale membrelor şi ale coloanei lombare

9. AmericanNurses Association, 2001consideră ca cele mai frecvente: • Efectele acute sau cronice ale stresului şi suprasolicitării • Lombalgiile • Riscurile biologice (HIV sau hepatită B/C prin înţepare accidentală cu acul contaminat)

10. Riscul de suprasolicitare musculoscheletică Categorii de personal medical expus: • Infirmiere din secţiile cu paturi • Personal auxiliar (îngrijitoare) • Brancardieri (secţii de triaj, chirurgie, ortopedie, geriatrie, neurologie, etc.) • Asistente medicale • Medici (chirurgie, ortopedie, stomatologie) Activităţi solicitante • Ridicarea şi transferul pacientului (pat-cărucior/targă) • Repoziţionarea bolnavului în pat (manevre de îngrijire şi terapeutice) • Transportul bolnavului către servicii de primire-externare, investigaţii paraclinice, săli de terapie, baie etc. • Transportul materialelor igienico-sanitare şi al alimentelor sau medicamentelor • Activităţi de igienizare a localului (spălare suprafeţe, dezinfecţie, schimbare lenjerie) desfăşurate în spaţii dimensional şi ambiental necorespunzătoare Expuneri şi activităţi particulare • Terapie recuperatorie (kinetoterapie, masaj terapie, hidroterapie) • Spălătorie • Blocuri alimentare • Laboratoare, servicii de necropsie etc.

11. Principalele denumiri şi acronime utilizate pentru tulburările şi afecţiunile musculo-scheletice ale membrului superior • WRMSDs: Work Related Musculoskeletal Disorders (Tulburări musculoscheletice în legătură cu munca) • WRUEMSDs: Work Related Upper Extremity Musculoskeletal Disorders (Tulburări musculoscheletice ale membrului superior în legătură cu munca) • CTD: Cumulative Trauma Disorders (Tulburări traumatice cumulative) • RSI: Repetitive Strain Injury (Leziuni prin solicitări repetitive) • OCD: Occupational cervico-brachial Diseases (Boli ocupaţionale cervico-brahiale) • LATR: Lesions Attribuable au Travail Repetitif (Leziuni atribuite muncii repetitive) • APA: Affections periarticulaires (Afecţiuni periarticulare) • TMS: Trouble Musculo-Squeletiques (Tulburări musculo-scheletice)

12. Trăsături clinico-evolutive în tulburările osteo-musculo-articulare ale membrului superior • Etiologie multifactorială profesională şi non profesională • Evoluţia, în general, de lungă durată • Vindecare lentă şi uneori incompletă • Patologia interesează mai frecvent unitatea musculo-tendinoasă • Sindroamele de compresiune a nervilor periferici (de ex. sindromul de canal carpian) sunt mai puţin frecvente, dar reţin atenţia prin gravitate şi costul ridicat

13. Low Back Syndrome – Lombalgiile (etiologie) • Degenerescenţe discale (68%) • Leziuni accidentale • Tumori vertebrale • Inflamaţii artritice • Dureri iradiate

14. Lista factorilor agravanţi ai lombalgiilor • Ortostatismul sau poziţia aşezat cu durată prelungită • Zonă de lucru jos situată obligând la aplecarea trunchiului • Întinderi excesive pentru realizarea unor activităţi cu durată mai mare de un minut • Răsuciri şi aplecări ale trunchiului (de ex. ridicarea unei greutăţi cu depunere laterală) • Poziţia de lucru ghemuit cu durată mai mare de un minut • Sarcini de muncă repetate (susţineri) deasupra nivelului umerilor • Ocuparea unui scaun cu suport dorsolombar impropriu • Manevrarea de sarcini cu greutăţi diferite sau modificabile şi mai mari de 25 lb (ex. lichide) • Loc de acţiune manuală fixat prea sus: ridicări şi coborâri de obiecte cu greutate mai mare de 25 pounds şi cu frecvenţă mai mare de 1/minut • Manevrarea de greutăţi (vraf, grămezi, cutii) a căror dimensiuni fizice (>20 inch) nu permit o apucare corectă bimanuală • Susţinerea (perioade mai mari de 30 sec.), împingerea de sarcini excesive (>40 lb) • Aplecări ale trunchiului mai jos de centură si cu durată mai mare de 1 minut 1lb = 453,59 g 1 inch = 2,54 cm

15. În 48% din cazurile de lombalgii înregistrate, evenimentul precipitant al episodului acut a fost bine precizat: • întoarcerea/repoziţionarea în pat a bolnavului • împingerea, ridicarea, tracţionarea sau susţinerea unui pacient (transferul din pat în scaunul cu rotile şi invers) • asistarea bolnavului (igienă, toaletă, transport pentru diferite investigaţii sau tratamente) • ridicarea si manevrarea unor echipamente tehnice grele

16. Expunerea la factoride risc fizici • Riscuri electrice • Incendii • Electrocutare • Ambianţa termică non-confortabilă • Ambianţa fonică • Sectoare medicale cu nivele fonice ambiante crescute: • Cabinete stomatologice • Blocuri operatorii • Secţii de autoclavare • Birouri interioare • Laboratoare • Bucătării • Centrale termice • Unităţi de protezare-întreţinere echipamente tehnice • Limite maxim admise de zgomot pentru locuri de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială deosebită: • 50 dB pentru sălile de operaţie şi tratament • 60 dB pentru laboratoare, birouri, încăperi cu calculatoare, cabinete medicale, săli de studiu, clase, amfiteatre, biblioteci Efectele otice ale expunerii la zgomot: hipoacuzia şi surditatea de percepţie bilaterală Efecte extraotice: perturbarea atenţiei, a puterii de concentrare, efecte cardiovasculare , endocrino-vegetative • Ambianţa luminoasă şi cromatică • Radiaţii ionizante • Radiaţia laser • Microunde

17. Radiaţii ionizante • Aproape toate ţesuturile corpului sunt susceptibile la inducerea de tumori • Sensibilitatea ţesuturilor la inducerea de tumori variază considerabil • Prin iradierea întregului corp se pot produce tumori în: sân, tiroidă, pulmon, organe digestive • Vârsta la expunere şi la momentul diagnosticului are o importanţă variabilă • Perioada de latenţă este foarte lungă (decade) pentru cancere şi mai scurtă pentru leucemii • Interacţiunea dintre gazdă şi factorii de mediu (de ex.influenţe hormonale, expunerea şi la alţi carcinogeni, instabilitatea genetică a gazdei) joacă un rol semnificativ în inducerea tumorilor • Relaţia doză-răspuns la multe modele animale este cantitativ similară cu cea pentru inducerea de tumori umane, dar uneori riscul cantitativ direct extrapolat de la animal la om nu este relevant Factori fizici care influenţează riscul de cancer radioindus • Calitatea radiaţiei • Doză • Debitul dozei şi fracţionarea • Radionuclidul Factori biologici care influenţează riscul de cancer radioindus • Factorul genetic • Vârsta la prima expunere • Sexul şi organul iradiat • Metabolismul

18. Radiaţia laser Efecte nocive: retină leziuni în zona maculară pierderea vederii: parţială, totală; temporară/permanentă cornee - arsuri cristalin – cataracta Microunde - sectoarele de fizioterapie Efecte nocive ! sistemul nervos funcţia de reproducere (oligoteratospermie) cristalin (cataracta)

19. Tipuri de produse chimice Dezinfectanţi Sterilizanţi Medicamente Reactivi de laborator Produse de spălare şi curăţenie Ingrediente şi produse alimentare Pesticide Locul utilizării Servicii de spital Servicii de aprovizionare Blocuri operatorii Cabinete medicale Centre de reeducare Servicii de spital Farmacii Laboratoare de analize medicale Răspândire generală Cantine Bufet În spitale (depozite, magazii, subsoluri) Categorii de produse chimice utilizate în mediul sanitar

20. Produse chimice periculoase (Hazardous Substances Data Bank: HSDB)

21. Substanţe potenţial periculoase

22. Expunerea profesională la medicamente periculoase • Locuri de muncă • Prepararea, manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor • Profesii cu risc • Farmacişti, asistenţi de farmacie • Medici, asistenţi medicali • Personal de laborator • Infirmiere, brancardieri, spălătorese • Activităţi şi tehnici cu risc • Înţeparea cu acul de seringă • Spargerea nedorită a fiolei sau a flaconului • Eprubete şi ampule contaminate • Mănuşile folosite sunt permeabile pentru antineoplazice • Eliberarea de aerosoli în timpul preparării şi administrării medicamentelor • Produsele biologice (sânge, urină, fecale, vomă, transpiraţii) pot contamina îmbrăcămintea de corp, lenjeria de pat cu risc pentru: infirmiere, spălătorese etc.

23. Categorii de medicamente periculoase pentru sănătatea personalului • Carcinogeni • Corosivi • Toxici (definiţi pe baza dozelor medii letale) • Iritanţi • Sensibilizanţi • Agenţi medicamentoşi la care organele ţintă reprezintă organele vitale, incluzând în primul rând toxicele reproductive, hepatotoxice, nefrotoxice, neurotoxice, agenţi care acţionează asupra sistemului hematopoetic şi agenţi care dezvoltă efecte adverse majore asupra plămânilor, tegumentelor, ochilor şi membranelor mucoase.

24. Medicamente antitumorale raportate ca risc cancerigen (IARC: International Agency for Cancer Research) • Grup 1: Carcinogene pentru om • 1,4 butanediol dimetansulfonat (Mileran) • Ciclofosfamidă • Clorambucil • Estrogeni • Melfalan • 1(2-cloretil)-3 (4-metilciclohexil)-1-nitrozoureatreosulfan • Grup 2: Probabil cancerigene pentru om • Cu dovezi suficiente • Adriamicin • Bischloretil nitrozureea (BCNU) • Procarbazin hidroclorid • Tiotepa • Cu dovezi limitate • Bleomicin • Dacarbazin • Daunomycin

25. Citostaticele sunt molecule biologic active,iar manipularea profesională fără mijloace de protecţie adecvate reprezintă o expunere riscantă dovedită prin: • Absorbţia unei fracţiuni de produs suficientă pentru a fi decelată cantitativ şi calitativ în urina subiecţilor expuşi • Creşterea puterii mutagene a urinilor recoltate de la personalul expus • Efecte citogenetice (anomalii cromozomice, schimbarea cromatidelor surori) • Efecte reproductive (avorturi spontane, malformaţii în expunerea gravidelor)

26. Expunerea la gaze anestezice reziduale • Anestezicele inhalatorii (cu excepţia oxidului nitros N2O) sunt hidrocarburi sau eteri lichizi clorofluoruraţi: • Isofluran (Foran) • Enfluran (Etran) • Halotan (Fluotan) • Metoxifluran (Pentran) • Riscuri pentru persoanele expuse: • Avorturi spontane • Malformaţii congenitale la copiii născuţi din părinţi expuşi • Tulburări hepatice, renale, neurologice • Cancer

27. Manifestări alergice şi iritative induse de mănuşile de protecţie

28. Expunerea ocupaţională la agenţi biologici

29. Expunerea la riscul infectării cu HIV în mediul sanitar

30. Solicitări mentale şi psihice în munca personalului medico-sanitar • Reorganizări frecvente ale programului de muncă datorate absenteismului sau lipsei de personal (infirmiere, îngrijitoare) • Discontinuităţi în muncă • Lipsa de claritate în delimitarea responsabilităţilor • Lipsa de congruenţă între nivelul de responsabilitate şi posibilităţile judecării deciziilor luate • Stări conflictuale între sarcinile de muncă şi posibilităţile individuale • Solicitări afective • Solicitare mentală în legătură cu responsabilităţile ce le implică tehnicile moderne computerizate • Responsabilitate decizională (act operator, anestezie, diagnostic, tratament) • Munca în echipă • Munca în schimburi alternante – munca de noapte

31. Consecinţele suprasolicitării neuropsihice • Creşterea numărului de erori • Oboseală • Depresie psihică (30% dintre rezidenţi după primele 5 luni) • Idei suicidare (4 din 53 medici) • Tulburări de somn • Degradarea relaţiilor sociale • Afectarea capacităţii de raţionament profesional • Iritabilitate • Stare de depersonalizare • Reacţii psihoafective inadecvate • Tulburări ale memoriei recente • Riscuri de accidente rutiere datorate oboselii • Repercursiuni asupra activităţii familiale şi socio-culturale

32. Instrumente şi strategii de acţiune în medicina ocupationala • . schimbul de informaţii (între comunitatea ştiinţifică şi partenerii sociali); • legislaţia în medicina muncii (aliniere la legislaţia UE); • inspecţie şi măsuri de constrângere (prevăzute legislativ); • stimulare financiară (constituirea fondurilor naţionale/regionale de prevenţie); • campanii publicitare (încurajarea achiziţiilor şi a acţiunilor sanogenice şi prevenţionale); • acreditarea serviciilor de sănătate ocupaţională şi certificarea produselor; • instruirea (periodică a tuturor actorilor prevenţiei); • cunoaşterea ariei de priorităţi (gestionarea riscurilor prin ierarhizarea acestora); • o bună cunoaştere a sectoarelor economice (mobilităţi de personal şi tehnologie specifică tranziţiei); • o bună cunoaştere a categoriilor de lucratori (catagrafiere pe sectoare de activitate); • cercetarea de profil (alocare de fonduri, centre topice); • evaluarea riscului profesional (metode şi tehnici performante şi standardizate); • managementul riscului profesional (management global şi de calitate); • dezvoltarea de strategii eficiente (politici guvernamentale); • iniţiative la nivelul UE de a sprijini statele membre şi candidate (atragerea de fonduri nerambursabile, proiecte de grant etc.).