PRECAUŢIILE STANDARD

PRECAUŢIILE STANDARD

AGENŢII PATOGENI TRANSMIŞI PRIN SÂNGE (APTS) • APTS - microorganisme care sunt purtate, replicate în sânge şi transmise prin sânge sau produse de sânge, capabile să determine îmbolnăviri • Sângele şi toate fluidele biologice trebuie considerate ca potenţial infecţioase • APTS: HIV, virusurile hepatitice B şi C, Treponema palidum, MT Plasmodium malariae, Babesia, Brucella, prionii (Creutzfedlt-Jakob), CMV, EBV, Toxoplasma gondi, Herpes.

ACCIDENTUL PRIN EXPUNERE LA SÂNGE (AES) Orice expunere accidentală la sânge, la un lichid biologic contaminat cu sânge sau la un fluid care poate să conţină agenţi patogeni transmisibili prin sângele uman Prin • Lezarea tegumentelor- înţepare, tăiere • Proiectarea pe mucoase • Contactul cu tegumente lezate (plagă, eczemă, dermatită, escoriaţie cutanată, abraziuni) sau mucoase lezate

CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR PATOGENI TRANSMIŞI PRIN SÂNGE • Inoculări percutane: înţepare, tăiere • Contaminarea tegumentelor cu soluţii de continuitate • Contaminarea mucoaselor

În timpul: Efectuării de manopere medicale invazive, cu instrumente ascuţite Manipulării unor produse biologice contaminate Manipulării instrumentarului contaminat cu produse biologice Prin intermediul: Instrumentelor medico-chirurgicale tăietoare înţepătoare Materialelor sanitare Suprafeţelor, altor dotări folosite în activitatea medicală Manipulării reziduurilor contaminate rezultate din activitatea medicală CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENŢILOR PATOGENI TRANSMIŞI PRIN SÂNGE

RISCUL INFECTĂRII PRIN AGENŢII PATOGENI TRANSMIŞI PRIN SÂNGE VHB VHC HIV Mare intermediar mic 6-30% 3,3-10% 0,3%

FLUIDE POTENŢIAL CONTAMINATE ŞI INFECŢIOASE SÂNGE Lichidul amniotic Sperma Secreţiile vaginale Lichidul pleural Pericardic peritoneal LCR Lichidul sinovial Orice fluid vizibil contaminat cusânge Saliva în procedurile stomatologice • Ţesuturi • Culturi de celule • Saliva • Urina • Lichid de vărsătură

NU SUNT CONTAMINATE • Materiile fecale • Urina • Lacrimile, transpiraţia • Secreţiile nazale, sputa • Lichidul de vărsătură Excepţie: prezenţa sângelui

Concentraţia HBV in fluidele biologice • RidicatăModeratăScăzută/Nedetectabilă • SângeSpermăUrină • SerFluid vaginalFecale • ExudateSalivăTranspiraţie Lacrimi Lapte matern

PROFILAXIA INFECŢIEI CU VHB • Evitarea expunerii • Vaccin – obţinut prin inginerie genetică: - eficient în 95% din cazuri - fără risc de a transmite VHB - administrare în 3 doze: 0-1-6 luni - bine tolerat

PRECAUŢIILE STANDARD (PS)DEFINIŢIE. ISTORIC • 1987 CDC Atlanta SUA • Precauţii universale iniţial desemnate pentru protecţia personalului medical (PM) faţă de expunerea la agenţii patogeni transmişi prin sânge= Precauţii standard • Cea mai bună protecţie faţă de HIV, virusurile hepatitice, alţi agenţi transmişi prin sânge şi fluide biologice • Precauţiile adiţionale – precauţii suplimentare pentru întreruperea transmiterii agenţilor patogeni Definiţie: set de proceduri practice standard, adoptate de către întregul personal medical cu scopul reducerii riscului infecţiilor prin agenţii patogeni transmişi prin sânge sau fluide biologice, proceduri care se aplică tuturor pacienţilor, indiferent de statusul lor infecţios, cunoscut sau necunoscut, sau de diagnostic.

PS – PRINCIPII DE BAZĂ • Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi • Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu APTS sau alte microorganisme • Consideră că acele şi alte instrumente folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare

PRECAUŢIILE STANDARD SE APLICĂ PENTRU: • sânge • toate fluidele organismului, secreţiile sau excreţiile, exceptând transpiraţia, indiferent dacă conţin sau nu sânge vizibil; idem pentru sânge uscat sau alte fluide, inclusiv saliva • tegumentul nonintact • mucoase (cavitate bucală,nazală, ochi) • orice ţesut uman sau organ, de la o persoană în viaţă sau decedată

PRECAUŢIILE STANDARD SE APLICĂ PENTRU CĂ: • Pacienţii infectaţi pot fi complet asimptomatici • Statutul infecţios al pacientului nu poate fi determinat de laborator în mod rapid, în situaţii de urgenţă • Pacienţii pot fi infecţioşi înainte ca testele de laborator să fie pozitive (“fereastra serologică”) • Nu se face testarea sistematică a pacienţilor

CONŢINUTUL PS • Spălarea mâinilor • Echipamentul personal de protecţie • Manevrarea în siguranţă a materialelor şi echipamentelor utilizate în asistenţa medicală şi a lenjeriei (materiale de securitate) • Evacuarea în siguranţă a deşeurilor rezultate din activităţile medicale • Controlul eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei curente şi terminale • Prevenirea accidentelor profesionale cu expunere la sânge

RECOMANDĂRI DE SPĂLARE A MÂINILOR • La intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă • La intrarea şi ieşirea din salonul bolnavului • Înainte şi după examinarea fiecărui pacient • Înainte şi după aplicarea fiecărui tratament • Înainte şi după efectuarea de intervenţii şi proceduri invazive • Uneori, între prestaţiile pentru acelaşi pacient • După contactul cu: sânge, fluide biologice, echipament, instrumente, materiale contaminate cu sânge şi alte produse biologice • Înainte de luarea şi după îndepărtarea mănuşilor • În caz de ruptură a mănuşilor • După scoaterea măştii folosite la locul de muncă • După contactul cu fiecare pacient şi după orice activitate care ar putea să determine contaminarea lor

SPĂLAREA MÂINILOR • Spălarea simplă a mâinilor • Dezinfecţia igienică a mâinilor • Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor

CLASE DE SUBSTANŢE ANTISEPTICE • Alcooli: - Etilic 50-70% - Izopropilic 30-50% • Cloruradebenzalconium, sol. alcoolică 0,1-0,2% • Clorhexidina 0,05% • Iod sol.1% în etanol 70% • Povidone-iodine 7,5-10% • Tinctura de iod 5% • Apă oxigenată 3%

2. Echipamentul de protecţie • Echipament special utilizat de PMS ca şi barieră mecanică de protecţie împotriva materialului infecţios

MĂNUŞILE • Barieră de protecţie, previn contaminarea mâinilor • Reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile PMS la pacienţi • Reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul mâinilor PMS Rol dublu - efect de barieră - efect de ştergere

MĂNUŞILE –INDICAŢII DE UTILIZARE • Contactul direct cu sânge, fluide biologice, secreţii, excreţii, la oricare pacient • Anticiparea contactului cu sânge, fluide biologice, secreţii, excreţii, la oricare pacient • Proceduri invazive, contactul cu situsuri sterile • Contactul cu tegumentul non – intact al pacientului (plăgi, abraziuni, eczeme) • Mânuirea instrumentelor, echipamentelor care au fost sau pot fi în contact cu sângele sau alte fluide • PMS are leziuni tegumentare la nivelul mâinilor (se acoperă cu pansamente ocluzive, rezistente la apă)

Nitrile and vinyl gloves Boxes of latex gloves in glove dispensing rack TIPURI DE MĂNUŞI • De unică utilizare • Sterile • Nesterile curate 2. Reutilizabile

REGULI DE BUNĂ UTILIZARE A MĂNUŞILOR • Mănuşile se îndepărtează după fiecare procedură, se adună în containere pentru deşeuri, apoi se spală mâinile • Mănuşile de unică folosinţă nu se reutilizează, nu se spală • Purtarea mănuşilor nu trebuie să substituie spălarea mâinilor • Schimbarea – între 2 pacienţi, în caz de rupere Important: • mănuşile nu pot preveni accidentele datorate înţepării sau tăierii • unele mănuşi pot determina reacţii adverse: sensibilitate, alergii

HALATELE • Halate obişnuite, pelerina (impermeabilă) • Şorţuri

PROTECŢIA FACIALĂ • Ecran facial, ochelari de protecţie, mască cu vizieră

ÎNCĂLŢĂMINTE DE PROTECŢIE

Precauţiilestandard Echipamentul personal de protecţie (EPP) • Îmbrăcarea EPP • Halatul • Trebuie să acopere trunchiul de la gât până la genunchi, braţele până la încheietura mâinii şi să se închidă la spate • Se încheie la ceafă şi la talie • Mascasauprotectoarele respiratorii • Banda elastică se fixează la ceafă şi pe mijlocul capului • Banda flexibilă trebuie potrivită pe piramida nazală • Se potriveşte şi se fixează masca sub bărbie • Ecran facial • Trebuie plasat peste faţă şi ochi 4) Mănuşi • Trebuie să acopere mâneca halatului

Precauţiilestandard Echipamentul personal de protecţie (EPP) • Îndepărtarea EPP • Mănuşile • Exteriorul mănuşilor este contaminat! • Exteriorul mănuşii se prinde cu mâna opusă şi se scoate prin întoarcere pe dos • Mănuşa îndepărtată se ţine în mâna opusă • Degetele fără mănuşă se introduc pe sub mănuşa mîinii opuse, la nivelul încheieturii • Mănuşa se scoate prin întoarcere pe dos, conţinând în interior cealaltă mănuşă • Se aruncă mănuşile în containerul pentru deşeuri

Precauţiilestandard Echipamentul personal de protecţie (EPP) • Îndepărtarea EPP • Ecranul facial • Partea exterioară a ecranului facial este contaminată • Pentru îndepărtare se prinde de banda elastică • Se îndepărtează în recipiente desemnate dacă se reutilizează sau în containerul pentru deşeuri 3) Halatul • Partea anterioară a halatului şi mânecile sunt contaminate! • Se desfac legăturile • Se îndepărtează de la gât şi umeri, atingând doar interiorul halatului • Halatul se întoarce pe dos • Se pliază sau se rulează şi se plasează în locurile special desemnate

Precauţiilestandard Echipamentul personal de protecţie (EPP) • Îndepărtarea EPP • Masca sau protectoarelerespiratorii • Faţa exterioară a măştii este contaminată – A NU SE ATINGE! • Se trage de benzile elastice şi se îndepărtează de pe faţă • Se pune in containerul pentru deşeuri 5) Spălarea mâinilor înainte de ieşirea din salon!

DISPOZITIVE DE RESUSCITARE CARDIOPULMONARĂ • Previn transmiterea agenţilor patogeni prin salivă sau secreţiile nazale în timpul resuscitării • Sistemul “one way valve” • De unică folosinţă sau reutilizabile

3. ACCIDENTELE PRIN EXPUNERE LA SÂNGE Riscul contaminării depinde de: • Natura şi durata contactului • Contagiozitatea şi rezistenţa în mediu a agentului patogen • Măsurile de profilaxie adoptate • Prevalenţa infecţiei în populaţia asistată Activităţi cu risc: • Recoltări de sânge -25% • Administrare de injecţii – 15% • Manipularea deşeurilor din activitatea medicală – 15% • Îngrijirea plăgilor • Asistenţa la naştere • Tratamente dentare • Proceduri invazive de diagnostic, tratament (cateterisme, implant) • Analize de laborator Cele mai expuse categorii: • Personalul sanitar mediu • Chirurgii • Stomatologii • Personalul din laborator

MĂSURI DE PREVENIRE A AES, PRIVIND MANEVRAREA , CURĂŢAREA SAU ÎNDEPĂRTAREA INSTRUMENTELOR ASCUŢITE Acele • După utilizare, nu se repun în tecile de plastic • Se colectează în containere speciale • Detaşarea, ruperea acului Instrumentele ascuţite reutilizabile –containere rezistente

MĂSURI DE PREVENIRE A AES ÎN CHIRURGIE • Bonetă, mască, ochelari de protecţie • Purtarea a două perechi de mănuşi • Tehnici de sutură fără ace - utilizarea de agrafe pentru închiderea plăgii • Acul de sutură – manevrat cu port-ac sau pensă • Susţinerea tegumentului care se suturează cu ajutorul pensei • Utilizarea acelor cu vârf bont pentru sutura planurilor profunde • Utilizarea acelor de sutură curbe • Nu se trec instrumentele din mână în mână • Limitarea utilizării bisturiului (laser, electrocoagulare) • metode chirurgicale cu minimă invazivitate laparoscopie) • utilizarea dispozitivelor de securitate (protectoare ale degetelor – degetare) • Dispozitive de recuperare a acelor

4. MATERIALE DE SECURITATE Definiţie: materiale utilizate pentru protecţia porţiunii înţepătoare/tăietoare a unui dispozitiv, în vederea limitării riscului apariţiei unui accident cu expunere la sânge Caracteristici : • Nu modifică la utilizare gestul de bază • Este parte integrantă a dispozitivului respectiv • Acţionează automat sau prin manoperă unimanuală în timpul gestului de bază • Are un indicator al activării mecanismului de securitate

CLASIFICARE • Dispozitive medicale • Echipamente de protecţie individuală • Alte dispozitive – containere, aparate pentru distrugerea acelor După modul de activare a sistemului de securitate: • Automat –pasiv: dispozitive autoretractabile pentru prelevări capilare • Activ – ace protejate , bisturiu

SISTEME DE PRELEVARE SUB VID

DISPOZITIVE DE CONECTARE FĂRĂ AC PENTRU PERFUZII SERINGĂ CU MANŞON PROTECTOR

PRECAUŢIILE STANDARD