Nicolae Tonitza

1. Muzica : Richard Clayderman – “Baladă pentru Adelina” Nicolae Tonitza

2. S-a născut la 13 aprilie1886, la Bârlad, primul dintre cei cinci copii ai Anastasiei şi ai lui Neculai Toniţia. Pictorul va păstra numele de Toniţia, dar apoi îşi va scrie numele cu “ tz”- adicăTonitza, spre a putea fi rostit în diferite limbi. N. Tonitza – “Autoportret”

3. Pasiunea lui de a picta, a desena şi a scrie şi-a avut temeiurile în pasiunea lui: - de a trăi; - de a vedea; - de a auzi; - de a cugeta; - de a simţi; “ Cafenea la Mangalia”

4. “ Fiind unul din cele mai frumoase şi eterne bunuri sufleteşti ale unui popor , arta se cuvine să fie împărtăşită poporului.” (Nicolae Tonitza)

5. “ Culoarea e în funcţie de ceea ce vrei să exprimi: • ea trebuie să oglindească limpede sentimentul de bază pe care se clădeşte întreg tabloul ; • culorile pot să cânte, să şi plângă, să se orchestreze reciproc.” (N. Tonitza) “ Vedere din Bucureşti, iarna”

6. În opera lui Tonitza, tema copilului şi a copilăriei a găsit o întruchipare cu însemnătate de simbol. “ Fata pădurarului”

7. “Fetiţa pădurarului” “Tânăra blondă” Dintre puţinele elemente expresive ale unui chip de copil, pictorul se opreşte cu precădere asupra ochilor. Întâlnim ochi cufundaţi în basmul propriu al vârstei, ochi istoviţi, trişti sau miraţi, care privesc agitaţia lumii de care le e frică, ochi care nu înţeleg nimic sau care par a şti că totul e în zadar.

8. “Fetiţa cu fular” “Fetiţa în roz” “Portret de fetiţă”

9. “Portret de copil” “ Cap de fetiţă” Ochii copiilor pictaţi de el ne privesc astăzi cu o nostalgică inocenţă, cu o amară melancolie şi candoare.

10. “ Mama şi copilul” Ochii aceştiamari, rotunzi şi expresivi sunt inconfundabila pecete a stilului său de o unică poezie în arta plastică românească.

11. “ Katiuşa Lipoveanca” Zâmbetul nu apare pe aceste chipuri. Buzele sunt încremenite într-o tainică tăcere. “Portret de fetiţă”

12. “Minora”

13. “Nina în verde”

14. Remarcăm : • peisajele dobrogene, • portretele de clovni, • portrete de copii, • portrete de tinere femei, • naturile statice • pline de caldură, compuse în planuri mari, urmărind jocul tandru al luminii pe obiecte, în tonuri vibrante; “Îndurerata”

15. “Marionete” “Clovnul” “ Irina” Pentru Tonitza arta era una din modalităţile de a da formă atitudinii sale în faţa vieţii însăşi. “ Portret de muncitoare”

16. “Natura nu trebuie s-o imiţi, nici s-o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei .”(Ştefan Luchian) “ Petunii şi maci”

17. “ Vas cu flori”

18. “ Maci” “ Arta are rol de educator al sensibilităţii şi instructor al minţii.” ( N. Tonitza)

19. “ Cafenea la Balcic”

20. Arta luiTonitza se impune nu numai printr-o excelentă calitate picturalăci şi printr-o căldură pe care o oferă fără ostentaţie şi pe care o revarsă mereu, inepuizabil, miilor de priviri fascinate. “ Grădina din Văleni”

21. “ Coadă la pâine” “ Un artist, mai înainte de a produce, contemplă; contemplă timp îndelungat, contemplă cu smerenie natura care-l înconjură, viaţă care se agită în juru-i şi din care el face parte cu tot sufletul şi cu tot trupul lui.”( Nicolae Tonitza)

22. “Curtea cofetăriei din Mangalia”

23. “ Toamnă” Pictura rămâne, dincolo de frământările cotidiene, de angajarea în evenimentele contemporane, senină, vorbind despre un ideal estetic clasic, despre cultul frumosului.

24. “ Casa dascălului” Artistul a izbutit să adauge un filon noupatrimoniului artei de care aparţine.

25. Nicolae Tonitza 13 aprilie 1886 – 27 februarie1940 “ A şti să desenezi – e o meserie,a şti să exprimi o undă emotivă – e artă !”( N. Tonitza)

26. “ Tonitzanu mai e un nume cu pronume. Aş zice că el e un cuvânt activ complex concentrat: mare în toate componentele lui, vocaţie, inimă, har, excepţional orchestrate. Pensula lui spune, gândeşte şi cântă.” ( Tudor Arghezi) • “ Casă din Dobrogea”

27. Realizat de : înv. Mioara Popa, Şcoala “Ion Basgan” Focşani • BIBLIOGRAFIE: • www.wikipedia • Albume de artă “ N. Tonitza” • N.N.Tonitza – “Lumină şi culoare” • Raoul Şorban – “ Tonitza” • http;//images.google.ro